Page 90 - 1959-01
P. 90
Nr. 1277 DRUMUL SOCIALISMULUI Pdfif. 3
«uwBBAjmYaggBEgaHuaasas!Ba5gBPEaMMgiy^wBi«H«wgc
(1954— 1958) de 11 la sută, în timp carea de eliberare naţională. Uniunea Astăzi, cînd toată lumea a recunoscut trugem toate stocurile de arme de ex turi nimicitoare. Dar revizionismul egalitate şi independenţă a tuturor
ce pentru întreaga lume capitalistă el Sovietică nu s-a amestecat şi nu in ; posibilitatea detectării exploziilor ato- terminare de acest gen, să folosim nu este pe deplin zdrobit, Trebuie
(U rm are din pag. 2-a) a reprezentat mai puţin de 3 la sută. tenţionează să se amestece în trebu ; mice în orice punct al globului pă- măreţele descoperiri ale geniului uman să se ţină seama de faptul că im partidelor comuniste şi muncitoreşti
rile interne ale altor ţă ri. Nu 'putem exolusiv în scopuri paşnice, pentru perialismul va încerca pe to^te căile
prezent de experienţa tuturor ţărilor însă s ă ' nu ne exprimăm părerea re mîntesc, nu există nici un temei pen binele oamenilor. Guvernul nostru este să-i susţină şi să-l activizeze pe re şi a ţărilor socialiste. Intr-adevăr,
lagărului socialist, N. S. Hruşciov a feritor la faptul că în unele ţări se tru a amîna soluţionarea problemei gata să semneze şi mîine un acord în vizionişti.
citat cifre şi fapte ce caracterizează desfăşoară o campanie împotriva for interzicerii experienţelor cu arma ato acest sens. Partidul Comunist al Uniunii Sovie
dezvoltarea producţiei industriale a Re ţelor progresiste sub lozincile false mică. Noi pornim de la ideea că rela Urmărind subminarea influenţei
publicii Populare Chineze, Poloniei, Ce U n rol important în dezvoltarea, e- ale anticomunismului. „Intrucît în Re ţiile dintre statele cu sisteme sociale crescînde a partidelor comuniste, tice nu conduce nici un fel de par
hoslovaciei, Republicii Democrate Ger conomiei lagărului socialist revine divi publica Arabă Unită — a spus N. S. diferite trebuie să se bazeze pe princi ideologii imperialismului şi revizio
mane, Roinînîei, U ngariei, Bulgariei, A l ziunii internaţionale a muncii, în spe Hruşciov — au avut loc recent luări piul coexistenţei paşnice. Este necesar niştii, care le cîntă în strună, răs- tide. Uniunea Sovietică nu conduce
baniei^ Republicii Populare Democrate cial formei sale superioare — specia de atitudine împotriva ideilor comunis să se înveţe a se rezolva problemele pîndeşc afirm aţia falsă că mişcarea
Coreene. N. S. Hruşciov a arătat că în lizarea şi cooperarea. Singură, nici o mului şi au fost aduse acuzaţii comu litigioase prin tratative paşnice. comunistă ar fi „opera Moscovei" şi alte ţări. In mişcarea comunistă nu
ţările socialiste producţia industrială a ţară nu s-ar putea dezvolta într-un niştilor, eu, în calitate de comunist, că partidele comuniste şi muncitoreşti
crescut în 1958 de cinci ori în compa ritm atît de impetuos ca în sistemul consider necesar să declar la Congre Acum toată lumea recunoaşte m arile Am intind că în urmă cu peste un an ar depinde de Partidul Comunist ai există partide „superioare“ şi „sub
raţie cu 1937. Unele ţări de democra statelor socialiste. sul partidului nostru comunist că este succese obţinute de ştiinţa şi tehnica guvernul sovietic a propus ţinerea Uniunii Sovietice.
ţie populară aii şi intrat în perioada nejust să fie învinuiţi comuniştii că ar sovietică, care a deschis omenirii ca unei conferinţe a şefilor de guverne a ordonatei'. Toate partidele comuniste
desăvîrşitii construirii socialismului. Se contribui la slăbirea sau izolarea efor lea spre Cosmos. Aceste realizări do ţărilor din Răsărit şi Apus, N. S. Hruş Este absurd ca cineva să creadă
apropie timpul cînd ele, ca şi U niu turilor naţionale • în lupta împotriva vedesc posibilităţile de care dispun ciov a subliniat că Uniunea Sovietică că într-o ţară sau alta s-ar putea şi muncitoreşti sînt egale şi indepen
nea Sovietică, vor construi societatea im perialismului. Dimpotrivă, nu există Uniunea Sovietică, sistemul socialist consideră că este datoria sa în faţa organiza de undeva din afară un
comunistă. oameni mai hotărîţi şi mai devotaţi mondial. Este absolut evident că dacă popoarelor din toate ţările să lupte partid politic al clasei muncitoare dente, toate poartă răspunderea
cauzei luptei împotriva colonialiştilor Uniunea Sovietică poate lansa o ra pentru convocarea acestei conferinţe. care deseori numără sute de mii de
In ceea ce priveşte producţia indus decît comuniştii“. chetă Ia sute de mii de kilometri în membri, iar uneori chiar milioane. pentru soarta m işcării comuniste,
trială pe cap de locuitor sistemul mon Cosmos, ea poate lansa fără greş o N. S. Hruşciov a insistat îndeosebi Nimeni nu va crede, de pildă, că
dial socialist, luat ca un singur' tot, Referindu-se la ecoul pe care l-a a- „Noi nu ascundem faptul că între rachetă puternică şi în orice punct al asupra relaţiilor dintre U .R .S .S . şi Partidul Comunist Italian care are pentru insuccesele şi victoriile ei.
a şi ajuns din urmă sistemul mondial noi şi unii oameni de stat din Repu globului pămîntesc. S .U .A . Nu există motive, a spus el, 2.000.000 de membri, cel francez care
capitalist. Potrivit calculelor economiş vut în străinătate publicarea în blica Arabă Unită există divergenţe pentru o ciocnire între popoarele noa are 500.000 de membri, cel indone Fiecare partid comunist şi muncito
tilor, ca urmare a îndeplinirii şi depă de păreri în domeniul ideologiei. Dar Cu toate acestea, noi tragem din stre. Dar relaţiile dintre U .R .S .S . şi zian care are 1.500.000 de membri, cel
şirii planului sepienal de dezvoltare a U .R .S .S . a cifrelor de control ale dez în problemele luptei împotriva imperia acest fapt concluzii cu totul diferite S .U .A . au continuat mult timp să indian oare are aproape 300.000 de resc este răspunzător faţă de clasa
economiei naţionale a U .R .S .S ., precum lism ului, ale cauzei în tăririi indepen decît anumite cercuri din Occident. răm înă anormale. In America spo membri, precum şi alte partide fră
şi datorită ritmului înalt de dezvoltare voltării economiei naţionale a U .R .S .S . denţei politice şi economice a ţărilor Noi folosim istoricele succese ale ştiin reşte însă numărul adepţilor unor ţeşti ar fi „create de Moscova“ şi muncitoare, faţă de oamenii muncii
a economiei ţărilor de democraţie popu ţei şi tehnicii sovietice nu pentru pro relaţii prieteneşti, de bună vecină că membrii lor ar fi „agenţi străini".
lară, ţările sistemului mondial socia pe anii 1959— 1965, N. S. Hruşciov a care s-au eliberat de sub jugul colo movarea unei politici războinice, nu tate cu Uniunea Sovietică. O con din ţara sa, faţă de întreaga mişcare
list vor produce mai mult de jumătate pentru a impune altor state dictatul firmare strălucită în această privin Se spune că „dependenţa" partide
din întreaga producţie industrială mon arătat că planul septenal se află în nialism ului, în lupta lor comuniste şi muncitoreşti de muncitorească şi comunistă interna
dială. împotriva perico- Moscova ar fi confirmată de decla
centrul atenţiei întregii opinii publice IuIni unui război, raţiile că P .C .U .S . se află în fruntea ţională. Rolul U niunii Sovietice nu
Ţările lagărului socialist dispun de poziţiile noastre m işcării comuniste internaţionale.
toate premisele necesare pentru a cîş- mondiale. ¦t coincid cu poziţia Se invocă totodată cunoscuta teză a constă în aceea că ea conduce alte
tiga întîietatea în domeniul producţiei acestor oameni de declaraţiei Consfătuirii de la Mos
mondiale. De partea sistemului mondial Prietenii salută în mod călduros pro stat. Deosebirea în cova potrivit căreia „Uniunea So ţări, ci în faptul că a deschis prima
al socialismului se află superioritatea gramul de construire a comunismului concepţiile ideolo vietică stă în fruntea lagărului sta
în domeniul ritmului de dezvoltare al în Uniunea Sovietică. In tabăra ad gice nu trebuie să telor socialiste“ . drumul omenirii spre socialism, că
versarilor, cifrele de control au provo împiedice dezvolta
producţiei. Sporul mediu anual a! pro cat confuzie şi derută. Putem spune, rea relaţiilor de N. S. Hruşciov a subliniat că în este cea mai puternică ţară din sis
pe drept-cuvînt, a subliniat primul se prietenie între ţă mişcarea comunistă, ca şi în lagărul
ducţiei industriale a întregului lagăr cretar al C .C . al P .C .U .S ., că planul rile noastre şi cau socialist a existat şi există deplină temul mondial al socialism ului şi a
septenal a şi repurtat prima lui victo za luptei comune
socialist a fost în ultimii cinci ani rie, bucurîndu-se de o apreciere una împotriva imperia păşit prima în perioada construirii
nimă pe plan internaţional. lism u lu i".
desfăşurate a comunismului. Vor
bind la figurat, partidul nostru co
ţă a fost primirea făcută în S .U .A . munist se consideră unul din deta
lui Anastas Mikoian. Călătoria Iui şamentele de frunte ale m işcării co
s-a transformat într-o manifestare muniste mondiale, care cucereşte pri
mul înălţimile comunismului.
In Occident se spune, a remarcat a sentimentelor de prietenie ale po Noi considerăm necesară creşterea
N. S. Hruşciov, că am lansat o „pro prin toate m ijloacele a puterii lagă
vocare“ , dar aceasta este o provocare porului american faţă de popoarele rului socialist, întărirea continuă a
la întrecere în dezvoltarea paşnică a unităţii m işcării comuniste internaţio
economiei, în ridicarea nivelului de trai ' ............. U niunii Sovietice. nale în conformitate cu principiile a-
al poporului. Dorim ca întrecerea să doptate de toate partidele frăţeşti în
se desfăşoare nu în domeniul cursei 1 !!!!!!1 1 Un rol important
înarm ărilor, nu în domeniul produc
ţiei bombelor atomice, cu hidrogen şi slăbirea încor
a rachetelor, ci în domeniul producţiei
industriale, al producţiei de carne, unt, dării internaţionale
lapte, îmbrăcăminte, încălţăminte şi
alte obiecte de consum. şi întărirea încrede Declaraţia de la Moscova. Succesul
rii reciproce l-ar cauzei naţionale a clasei muncitoare
putea avea dezvol
tarea largă a co nu poate fi conceput fără solidarita
merţului mondial. tea internaţională a tuturor detaşa
mentelor sale.
In ciuda piedici
lor create, în 1958 Unele probleme ale teoriei
m arxist-leniniste
ţp jjs schimburile co-
Problemele situaţiei internationale merciale ale Uniu
nii Sovietice ou ţă-
Trecînd la P R O B L E M E L E S IT U A încheierea tratatului de pace va duce | rile capitaliste din Referindu-se la unele probleme ale poate considera că problema construi
Ţ IE I IN T E R N A Ţ IO N A L E , N. S. Hruş de asemenea şi la soluţionarea pro teoriei m arxist-leniniste, N. S . Hruş rii socialismului într-o singură ţară
ciov a subliniat că planul septenal blemei Berlinului pe baze paşnice şi Uniunea Sovieti Europa şi Ame ciov a subliniat că în prezent, cînd şi a victoriei sale depline şi definitive
constituie o nouă expresie a politicii democratice, va asigura transformarea că si celelalte ţări rica au crescut a- U .R .S .S . a păşit în noua etapă isto a fost rezolvată în procesul istoric-
leniniste de pace a Uniunii Sovietice. Berlinului occidental într-un oraş li socialiste, a arătat rică a construcţiei comuniste, proble mondial al dezivoltării sociale.
Înfăptuirea sa va juca un rol uriaş în ber, cu garanţia necesară a neames N. S. Hruşciov, în V , în “ W a ţic cu mele teoriei marxist-leniniste legate de
rezolvarea problemei fundamentale a tecului în treburile sale. Organizaţia tăresc legăturile de trecerea de Ia socialism la comunism N. S. Hruşciov a formulat teza teo
zilelor noastre — menţinerea păcii în Naţiunilor Unite trebuie să fie atrasă prietenie cu ţările ' , ş M m m 1950. Protgrramul capătă o importanţă deosebită. N. S. retică că ţările socialismului, folosind
lumea întreagă. la asigurarea acestei garanţii. Noi do ce s-au eliberat de H ruşciov s-a oprit în primul rînd asu cu succes posibilităţile proprii orîndu
rim să ducem tratative în toate aceste jugul colonial, le strucţiei paşnice în pra problemelor privind cele două faze irii socialiste, vor trece mai mult sau
Importanţa planului septenal constă probleme pentru a le găsi o soluţie acordă ş i. le vor U .R .S .S . pe anii ale societăţii comuniste şi legile trece mai puţin simultan în faza superioară
în primul rînd în faptul că este pă rezonabilă. acorda ajutor. Ţara 1959— 1965 deschi rii de la socialism la comunism. a societăţii comuniste. In imperialism
truns de spiritul dragostei de pace. noastră îşi bazează de perspective largi evoluţia se desfăşoară în aşa fel în
Un stat care înfăptuieşte o construcţie Intrucît în prezent există două state relaţiile cu toate dezvoltării comer Pentru ţara noastră sarcina practică cît unele ţări o iau înainte pe seama
uriaşă de noi fabrici, uzine, centrale suverane şi nici unul dintre ele nu statele pe. princi ţului exterior al fundamentală este crearea bazei teh- altora pe care le oprimă şi exploatea
electrice, mine şi alte întreprinderi, ca poate fi înlăturat fără a aprinde in piul deplinei egalităţi Uniunii Sovietice nico-materiaie a societăţii comuniste, ză. Iri sistemul socialist ai economiei
re alocă aproape 400 miliarde de ruble cendiul unui război mondial, ra m ifi în drepturi .ş i o), cu toate ţările. Vo un nou avîn t puternic al forjelor de acţionează legea dezvoltării planice,
pentru construcţia de locuinţe şi comu carea Germaniei nu poate fi realizată colaborării, fără nici lumul comerţului producţie socialiste. In condiţiile ac proporţionale. Ga urmare, ţări în tre
nală şi care-şi propune să ridice con decît prin tratative între R .D .G . şi un fel de condiţii nostru exterior poa tualului nivel ai producţiei socialiste, cut înapoiate din punct de vedere eco
siderabil nivelul de trai al poporului R .F .G . O altă cale nu există. de ordin m ilitar sau le fi cei puţin du nu sîntem încă în stare să asigurăm nomic, bazîndu-se pe experienţa altor
este un stat care se orientează spre pe deplin belşugul de bunuri materia ţări socialiste, pe colaborare şi ajutor
pâce, nu spre război. Nu ne-am opus şi nu ne opunem politic. Planul sep blat. le şi culturale necesare pentru satis reciproc, cîştigă rapid timpul pierdut,
unor alegeri libere. Totuşi, problema Noi propunem ţă facerea nevoilor crescînde ale oame îşi dezvoltă economia şi cultura. Ast
In al doilea rînd, îndeplinirea pla trebuie rezolvată de germani înşişi. tenal deschide noi nilor, pentru dezvoltarea lor m ultila fel linia generală a dezvoltării econo
nului va spori în asemenea măsură po Dorim ca toate problemele privind uni rilor capitaliste o terală. Ia r fără aceasta, nu poate e- mice şl culturale a tuturor ţărilor so
tenţialul economic al U .R .S .S . incît, ficarea Germaniei să fie rezolvate prin- posibilităţi pentru xista comunism. A r însemna să pri cialiste se nivelează.
împreună cu creşterea potenţialului e- tr-o înţelegere între cele două state întrecere paşnică, vim simplist lucrurile dacă am crede
conomic al tuturor ţărilor socialiste, va germane, şi nu cum doreşte Adenauer, colaborarea ecouo că ajungînd din urmă Statele Unite Examinînd perspectivele înaintării
asigura în raportul de forţe pe arena adică prin presiuni din partea unor şi aceasta nu nu aie Am ericii din punct de vedere eco omenirii spre comunism, a continuat
internaţională o superioritate hotărî- puteri străine, prin amestecul lor m mică a Uniunii So nomic am desăvîrşi prin aceasta con N. S . Hruşciov, trebuie să ţinem sea
toare de partea păcii şi astfel vor a- treburile interne ale poporului german mai pe perioada struirea comunismului. Aceasta nu este ma de marea diversitate a condiţiilor
pare noi condiţii şi mai favorabile şi prin înghiţirea Republicii Democra vietice cu ţările slab ultimul hotar al m işcării noastre, ci istorice din diferitele ţări. Trebuie să
pentru preîntâmpinarea unui război te Germane. Pentru a înlesni celor planului septenal. numai o etapă decisivă în întrecerea subliniem că factorul principal şi de
mondial, pentru menţinerea păcii pe două state germane unificarea Germa dezvoltate din pune; cu capitalismul. Cîştigînd întrecerea terminant în înaintarea tuturor ţărilor
pămînt. niei, noi sprijinim propunerea rezona Noi elaborăm un economică cu S .U .A ., vom desăvîrşi pe calea spre comunism îl constituie le
bilă a guvernului R .D .G . de a se crea de v e l ere inr nostru. Noi Ie folosim pentru a ne du numai prima etapă a construcţiei co gile universal valabile pentru aceste
Concluzia Congresului al XX-lea al o confederaţie ca un prim pas spre dustrial. In prezent asistăm la o nouă bla eforturile în lupta pentru pace în plan de perspectivă munismului. ţări şi nu m anifestările lor specifice.
partidului că războiul nu este o fata stabilirea unei legături permanente în etapă a luptei popoarelor pentru liber lumea întreagă. Şi astăzi, cînd superio de dezvoltare a U .R .S .S . pe o perioadă Partidele marxist-leniniste recunosc par
litate inevitabilă a fost confirmată tre R .D .G . şi R .F .G . şi crearea unor tate şi independenţă. . In toate ţările ritatea în ceea ce priveşte dezvoltarea de 15 ani. E l se întemeiază de aseme Pentru noi, a relevat N. S. H ruş ticularităţile dezvoltării fiecărei ţări.
întrutotul. Acum, a arătat el, există organisme pe întreaga Germanie. coloniale şi dependente, se desfăşoară tehnicii rachetelor este de partea noas nea pe principiul dezvoltării paşnice ciov, nivelul dezvoltării economice rea Dar aceasta nu înseamnă că spre so
forţe uriaşe capabile să dea riposta a- mişcarea de eliberare naţională. tră, noi propunem din nou S .U .A ., A n şi al întrecerii economice paşnice. P la lizat în această etapă nu înseamnă de cialism se poate merge pe vreo cale
gresorilor imperialişti şi să-i înfrîngă Principala sursă a încordării în E x gliei şi F ra n ţe i; să interzicem pentru nurile noastre sînt planuri de con loc staţia terminus, ci doar o haltă oarecare, deosebită de calea comună.
în cazul în care aceştia ar dezlănţui tremul Orient rezidă în politica agre Astăzi, sarcina de căpetenie este de strucţie paşnică. Noi chemăm toate unde vom putea ajunge din urmă cea Particularităţile unei căi constă în
un război mondial. sivă a S .U .A . faţă de Republica Popu a scoate problema dezarmării din totdeauna experienţele, producţia şi fo popoarele să intensifice lupta pentru mai dezvoltată ţară capitalistă, s-o lă specificul condiţiilor şi timpului în care
lară Chineză şi alte state iubitoare de punctul mort. Deosebit de stringentă menţinerea şi întărirea păcii. In ceea săm în această haltă, iar noi să mer se dezvoltă o ţară sau alta. De pildă,
Ca rezultat al înfăptuirii planurilor pace. Uniunea Sovietică, RepubUca este necesitatea interzicerii experienţe losirea armelor atomice, a armelor cu ce ne priveşte, vom face tot posibilul gem înainte. în construirea socialismului unele mă
economice ale U niunii Sovietice, ale Populară Chineză, Republica Populară pentru asigurarea păcii în întreaga suri care au fost aplicate Ia timpul lor
tuturor ţărilor socialiste din Europa Democrată Coreeană, Republica Demo lor cu arme atomice şi ou hidrogen. hidrogen şi a armelor rachetă, să dis- lume. N. S. Hruşciov s-a ocupat în mod în Uniunea Sovietică nu pot fi apli
şi A sia vor fi create posibilităţi reale crată Vietnam, precum şi India, Indo amănunţit de unele probleme impor cate în mod mecanic în alte ţări. Toa
pentru lichidarea războiului ca mijloc nezia, Birm ania şi alte state din acea Pciternie sprijin moral pentru m işcarea muncitorească tante ale comunismului ş tiin ţific ; pro te ţările socialiste construiesc socialis
de rezolvare a problemelor internaţio stă regiune a lumii apără cauza pă şi comunistă internaţionala blema repartiţiei bunurilor materiale şi mul, dar aceasta nu se face după un
nale, cii. O acţiune comună pentru interzi spirituale produse de societate între şablon.
cerea armei atomice şi a experienţe Pentru mişcarea muncitorească şi să înlăture pe farsorii anticomunis justeţei liniei urmate de conducerea toţi membrii ei, problema căilor de
Cînd U .R .S .S . se va transforma în lor cu această armă ar putea contri comunistă internaţională, pentru toa mului, să ia loc la aceeaşi masă şl unei ţări o constituie succesele dez dezvoltare şi apropiere între forma de Partidul Comunist Chinez foloseşte
prima putere industrială din lume, cînd bui în mod decisiv la menţinerea pă te forţele democratice, planul septenal să elaboreze o platformă reciproc voltării economiei naţionale, avîntul proprietate colhoznică şi forma de pro multe forme specifice în construirea so
Republica Populară Chineză va deveni cii în regiunea Oceanului Pacific. In i reprezintă un puternic sprijin moral acceptabilă în vederea unor acţiuni culturii şi bunăstării poporului. Iar prietate socialistă ă întregului popor, cialism ului. Dar noi nu avem şi nu
o mare putere industriala, iar toate ţiativa acestor ţări a r fi sprijinită de în lupta lor împotriva forţelor reac- comune ale clasei muncitoare, în cine a realizat cele mai puţine re precum şi problemele organizării poli putem avea nici un fel de divergenţe
ţările socialiste luate la un loc vor popoarele Japoniei şi ale celorlalte ţări ţiunii şi im perialismului. In prezent, apărarea intereselor el, în apăra zultate ? Tocmai acel partid şi acea tice a societăţii, orînduirii şi conduce cu acest partid.
produce mai mult de jumătate din pro din bazinul Pacificului. partide comuniste şi muncitoreşti e- rea păcii. Consfătuirea din noiem ţară ai căror conducători îşi laudă rii de stat în perioada construirii des
ducţia mondială, situaţia internaţiona xistă în 83 de ţări şi ele cuprind pe brie 1957 a reprezentanţilor partide calea lor aşa-zisă iugoslavă ca sin făşurate a comunismului. Revizioniştii iugoslavi şi-au concen
lă se va schimba în mod radical. Este cu putinţă şi este necesar, ca ste 33.000.000 de oameni. Aceasta re lor comuniste şi muncitoreşti a de gura cale justă. Comparînd nivelul trat în prezent principalele atacuri îm
Noul raport de forţe va fi atît de evi în Extremul Orient şi în întregul ba prezintă o uriaşă victorie a marxism- monstrat deplina unitate de vederi de trai ai popoarelor din ţările so Subliniind în continuare că în pre potriva Republicii Populare Chineze şi
dent, încît pînă şi imperialiştii cei mai zin al Pacificului să fie creată o zonă leninismului, mari cuceriri ale clasei a partidelor frăţeşti. După consfă cialiste, după cum arată materialele zent — cînd construirea socialismului difuzează tot felul de 1invenţii despre
obtuzi îşi vor da limpede seatna de a păcii şi în primul rînd o zonă în muncitoare. In ţările capitaliste, a spus tuirile din noiembrie a avut Ioc o publicate de economişti, în Iugoslavia a ieşit din cadrul unei singure ţări, pretinse divergenţe între P. C. C. şl
zădărnicia oricărei încercări de a care să nu existe arma atomică. in continuare N. S. Hruşciov, apar consolidare a forţelor dinlăuntru! acest nivel creşte mult mai încet. în cînd s-a format sistemul socialist mon P.C.U .S.
dezlănţui războiul împotriva lagărului semnele funeste aie asaltului reacţiu fiecărui partid comunist, s-au strîns săşi practica Iugoslaviei dezminte dial — au apărut şi noi probleme teo
socialist. Bazîndu-se pe puterea lagă N. S. Hruşciov a salutat mişcarea nii şi fascism ului. In prezent, cînd şi mai mult rîndurile întregii m iş „descoperirile“ teoretice ale revizio retice aie luptei pentru victoria socialis Sîntem pe deplin şi întrutotul de a-
rului socialismului, popoarele iubitoare de eliberare naţională a popoarelor există puternicul lagăr al socialis cări comuniste internaţionale. Revi niştilor iugoslavi. mului şi comunismului, N. S . Hruşciov cord cu Partidul Comunist Chinez fra
de pace vor putea atunci să oblige arabe şi a celorlalte popoare din Asia mului, cînd mişcarea muncitorească zioniştii nu au reuşit să abată din s-a oprit asupra problemei posibilităţii te, deşi în multe privinţe metodele sale
cercurile războinice ale imperialismului şi Africa care au scuturat jugul colo dispune de o mare experienţă în lupta cale nici un partid frăţesc. Partidele marxist-leniniste, a spus construirii socialismului într-o singură
să renunţe la planurile unui nou răz nial. Izgonirea trupelor colonialiştilor împotriva reacţiunii, cînd a crescut în continuare N. S. Hruşciov, urmă ţară. Statul sovietic, ca şi orice altă de construire a socialismului nu sea
boi mondial. Astfel încă înainte de imperialişti dintr-o serie de ţări din a- puterea de organizare a clasei mun Relevînd că mişcarea comunistă resc cu nelinişte cele ce se petrec ţară socialistă, nu este ferit de o even mănă cu ale noastre.
victoria deplină a socialismului «n lu ceastă regiune, a spus el, a fost o citoare, popoarele au mai multe posi internaţională a condamnat concep în Iugoslavia. Nutrim cele mai prie tuală agresiune din partea statelor im
me, în condiţiile menţinerii capitalis mare victorie a popoarelor arabe şi a bilităţi de a bara calea fascismului, ţiile şi politica revizioniştilor iugo teneşti sentimente faţă de popoarele perialiste. Principalul este menţinerea şi întă
mului într-o parte a lumii, va apare tuturor forţelor iubitoare de pace. Po împotriva fascismului pot şi trebuie slavi, N. S. Hruşciov a arătat că toc frăţeşti ale Iugoslaviei, faţă de co
posibilitatea reală de a se exclude răz porul sovietic şi popoarele celorlalte să fie unite cele mai largi pături ale mai conducătorii iugoslavi au opus muniştii iugoslavi — eroi ai luptei Dar raportul real de forţe din lume rirea solidarităţii de clasă în lupta îm
boiul mondial din viaţa societăţii. ţări socialiste au sprijinit activ lupta poporului, toate forţele democratice, Declaraţiei de Ia Moscova a Consfă din vremea ilegalităţii şi ai lup este de aşa natură încît am putea res
dreaptă a popoarelor arabe. Alilitanţi cu adevărat naţionale. tuirii reprezentanţilor partidelor co tei de partizani. intr-o serie pinge orice atac al duşmanului. potriva capitalism ului, pentru elibera
Trecînd la examinarea unor proble de seamă ai acestei mişcări ca preşe muniste şi muncitoreşti din ţările de probleme ale politicii externe
me ale situaţiei internaţionale, N. S. dintele Republicii Arabe Unite, Gama! Reacţiunea imperialistă şi uneltele socialiste programul lor revizionist, avem un limbaj comun. Vom dez In lume nu există forţe care ar pu rea clasei muncitoare, pentru construi
Hruşciov s-a referit în primul rînd la ei din mişcarea muncitorească, ca de în care s-au dedat la atacuri împo volta şi de acum înainte comerţul tea să restabilească capitalismul în ţa
problema germană a cărei rezolvare Abdel Nasser, şi conducătorul guver pildă, liderii social-democraţi cu ati triva poziţiilor marxist-leniniste ale cu Iugoslavia pe o bază reciproc ra noastră, să distrugă lagărul socia rea socialismului. In această privinţă,
justă a spus el, are o mare însemnă tudini anticomuniste oa Guy Moliei mişcării comuniste internaţionale. Re avantajoasă. Vom tinde spre colabo list. Primejdia restaurării capitalismu
tate pentru asigurarea păcii şi securi nului Republicii Ira k, Abdel Kerim Kas- şi Spaak, frînează cauza unităţii cla vizioniştii iugoslavi neagă necesitatea rare cu Iugoslavia în toate proble lui în Uniunea Sovietică este exclu comuniştii nu pot avea divergenţe şi
tăţii popoarelor. sei muncitoare. In rîndurile partidelor solidarităţii internaţionale de clasă, se mele luptei împotriva imperialismu
sem, au cucerit calda simpatie a oa sodale-democrabe majoritatea o for îndepărtează de Ia poziţiile clasei lui, pentru pace, probleme în care să. Aceasta înseamnă că socialismul concepţii diferite. Acesta este princi
Soluţia cheie în problema germană menilor sovietici. mează partizanii păcii şi progresului muncitoare. poziţiile noastre vor coincide. In palul lucru care ne desparte de revi
este încheierea Tratatului de pace cu social, deşi ei concep calea spre rea ceea ce priveşte situaţia pe linie de a învins nu numai total, ci şi defini zionişti.
Germania. Aceasta va însemna un im Ţara noastră, ca şi celelalte ţări so lizarea acestui ţel într-un mod diferii Conducătorii iugoslavi afirmă că partid, a adăugat Hruşciov, totul va tiv.
portant pas înainte spre ram ificarea decît noi, comuniştii. Tocmai în lupta se află în afara blocurilor, deasu N. S. Hruşciov s-a ocupat în mod
Germaniei. cialiste, a arătat în continuare N. S. împotriva reacţiunii şi fascism ului, co pra lagărelor, deşi în realitafe fac depinde de Uniunea Comuniştilor din Astfel, a conchis N. S. Hruşciov, se
muniştii şi social-democraţii ar trebui parte din blocul Balcanic care gru Iugoslavia. Conducătorii acesteia s-au special de creşterea Partidului Comu
Hruşciov, a sprijinit şi va sprijini miş să găsească un limbaj comun. A so pează Iugoslavia, Turcia şi Grecia. izolat singuri de mişcarea comunistă
sit timpul ca reprezentanţii tuturor cu internaţională. nist al U niunii Sovietice, de întărirea
rentelor din mişcarea muncitorească După cum se ştie, ultimele două
ţări sînt membre ale b lo cului. agresiv M işcarea comunistă, a spus N. S. (Continuare in pag. 4-a)
N.A.T.O. Cea mai bună verificare a Hruşciov, a dat revizio.-?,«mii!ui lovi
