Page 92 - 1959-01
P. 92
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Congresului al XXI-tea al P.C.U.S.
Dezbaterile pe marginea raportului
iui N. S. H K U Ş C I O ?
ŞEDINJA DIN DUPĂ-AMIAZA ZILEI DE 28 IANUARIE
Anul XI Nr. 1278 Vineri 30 Ianuarie 1959 4 pagini 20 bani MOSCOVA (Agerpres) TASS dezbaterii de către întregul po a pune stavilă forţelor fascis
anunţă : In şedinţa din după-a- por a tezelor raportului cu pri mului şi reacţiunii.
ÎN C A D R U L . ÎN T R E C E RII S O C IA L IS T E Se lărgeşte miaza zilei de 28 ianuarie, au vire la planul dezvoltării eco
continuat dezbaterile pe margi nomiei naţionale, a spus A. Ki A luat apoi cuvîntul Jacques
Să desfăşurăm larg lupta nea raportului prezentat de N. S. rilenko, oamenii muncii au făcut Duclos, secretar al G.C. al Par
Hruşciov „Cu privire ia cifrele numeroase propuneri valoroase, tidului Comunist Francez, care
pentru reducem prefă In raionul Hunedoara de control ale dezvoltării eco de oare, după părerea sa, Co a transmis delegaţilor la con
nomiei naţionale a U.R.S.S. pe mitetul de Stat al Planificării ar gres salutul Partidului Comunist
Folosind larg Contribuţia inowaforiSor In raionul Hunedoara s-a des anii 1959-1965“. trebui să ţină seama. Francez şi al Comitetului său
rezervele Interne făşurat în ultimul timp o intensă Central, al clasei muncitoare şi
R ecent, cabinetul tehnic al uzinei „Victoriia“-Călan a în activitate politică şi cultural-e- La dezbateri au luat cuvîntul In continuare a luat cuvîntul al maselor de oameni ai muncii
Colectivul noii oţelării Sie- cheiat bilanţul muncii pe anul trecut. Rezultatele au ducativă de masă în sprijinul NIKOLAI BEEIAEV, prim-se- PALMIRO TOGLIATTI, secretar din Franţa. El a subliniat că
mens-A'îartin de Ia Combinatul fost mulţumitoare. Astfel, pe lingă cele 7 brigăzi de inovatori transformării socialiste a agri cretar al C.G. al Partidului Co general al C.C. al Partidului Co Congresul al XXI-lea al P.C.ILS.
siderurgic Hunedoara a dobîn- existente, a mai luat fiinţă încă una la semicocserie. culturii. munist din Kazahstan. In cu- munist Italian, care a transmis se desfăşoară în condiţiile unor
dit, in scurtul timp de cînd aceas In decursul anului 1958 inovatorii uzinei au prezentat ca vîntarea sa, Nikolai Beliaev a delegaţilor la congres un fier însufleţitoare victorii. Jacques
ta a intrat în funcţiune, o expe binetului tehnic 46 inovaţii din care 34 au fost acceptate. In In comuna Sîntandrei, de subliniat că în îndeplinirea pla binte salut frăţesc din partea ce Duclos a prezentat în mod a-
rienţă valoroasă în reducerea urma aplicării acestora, aşa după cum a rezultat din antecal- exemplu, unde exista o singură nului scptenal de dezvoltare a e- lor peste 2.000.000 de comunişti mănunţit situaţia actuală din
preţului de cost al oţelului. In cul, inovatorii au adus uzinei o economie de 968.240 lei. Pentru gospodărie agricolă colectivă cu conomiei naţionale a U.R.S.S., şi de membri ai Uniunii Tine Franţa, dificultăţile prin care
perioada mai-decembrie 1958, munca depusă, ei au fost recompensaţi cu suma de 10.255 lei. 28 de familii, colectiviştii frun un rol de seamă revine Kazah- retului Comunist din Italia care, trec oamenii muncii francezi în
oţelării au realizat economii la Printre cele mai importante inovaţii amintim „Cuplajul cu taşi au popularizat prin discuţii stănului, care a devenit o regi aşa cum a subliniat el, urmă condiţiile măsurilor antidemo
preţul de cost în valoare de pes lame de cauciuc pentru acţionarea cuptoarelor la semicocserie“, de la om la om rezultatele bune une cu o industrie şi o agri resc cu un sentiment de profun cratice luate în ţară. Duclos a
te 4.500.000 lei. realizată de tov. Zamfir Munteanu, „Instalaţia de colectare a pe care le-au obţinut muncind în cultură puternic dezvoltată. dă dragoste şi recunoştinţă suc vorbit despre activitatea Parti
gudronului“ realizată de tov. irig. Adrian Stoicoi. comun. Printre alţii, colectivistul cesele obţinute în dezvoltarea dului Comunist Francez, subli
Însufleţiţi de prevederile ple Petre Ocoş, care la sfîrşitul anu ANDREI KIRILENKO, dele Uniunii Sovietice, felul în care niind că acesta este credincios
narei partidului din noiembrie IOS1F CRAŞCA lui trecut a primit pentru mun gat al regiunii Sverdlovsk-Ural, ţara sovietică sprijină cauza de principiilor marxism-leninismu
1958, topitorii şi turnătorii noii ca depusă în gospodărie împreu- a arătat că, în ceea ce priveşic mocraţiei şi păcii. Togliatii a lui.
oţelării au pornit în noul an corespondent nă cu familia sa cereale, bani şi industria regiunii, perioada de subliniat în continuare că unita-
hotărîţi ca. folosind mai larg re alte produse în valoare totală după Congresul al XX-lea s-a lea de acţiune a clasei munci Au mai luat cuvîntul Aleksei
zervele interne, să reducă mai kk de peste 34.000 lei, a constituit caracterizat prin însemnate toare şi a forţelor democratice Vorostuhin şi Aleksei Larionov,
mult preţul de cost al oţelului. schimbări calitative şi printr-un este o condiţie necesară pentru primi-secretari de comitete- re
L a Atelierele C.F.R. Simeria lucrează mulţi tineri har (Confirmare în pag. 2-a) mare progres tehnic. In cursul gionale ale P.C.U.S.
Preocupaţi de scurtarea conti nici şi pricepuţi. Ei stnt in permanenţă preocupaţi de
nuă a timpului de elaborare a îmbunătăţirea procesului de producţie, de realizarea a cit mai ŞEDINJA DIN DIMINEAŢA ZILEI DE 29 IANUARIE
şarjelor, oţelării buncdoreni a- multe economii.
cordă totodată o mare atenţie O parte din aceste economi: le aduc prin inovaţiile pe care MOSCOVA 29 (Agerpres). — R.S.F.S.R., în cadrul discuţiilor portul lui N. S. Hruşciov, care
reducerii consumurilor specifice. le fac, ca urmare a pasiunii pentru perfecţionarea şi deplina fo TASS transmite: Joi la ora 10, la raportul cu privire la cifrele
In acest scop. în încărcătura losire a tehnicii moderne. în Marele Palat ah Kremlinului, de control ale dezvoltării econo a constituit un model de apli
metalică se folosesc materiale re Printre cei mai buni inova torl, dintre tineri, se numără au fost reluate lucrările Congre miei naţionale a U.R.S.S. pe care creatoare a teoriei marxist-
cuperate ca : scoarţe si deşeuri electricianul Emil Moguţ, cu inovaţia „Dispozitiv pentru protec sului al XXI-lea al P.C.U.S. In anii 1959—1965, a luat cuvîntul leniniste deîineşte amănunţit
de fontă şi oţel, fontă declasată, ţia acumulatorului“, strungarul Virgil Cercel, in virstă de nu şedinţa rle dimineaţă, care s-a VASILI MJAVANADZE, prim- căile dezvoltării viitoare, poli-
şutaje de Ia laminoare şi altele, mai 18 ani, electricianul Viorel Cimpoieşu şi inginerii Gheor- seoretar. al C. C. al P. C. din
prin care se înlocuiesc însemnai'' ghe Zudor, Grigore NLstor si Penms Popa. deschis sub preşedinţia Evghe Gruzia. iice, de stat şi economice a ţării
cantităţi de metal. De asemenea, sovietice. Acest raport dă o lo
în hala de turnare se lucrează M ARIA MAR1Ş niei Andreeva, preşedinta unui Vorbitorul a declarat că ra- vitură zdrobitoare revizioniştilor
cu grijă spre a se evita pierderi şi insuflă convingerea că comu
le de oţel la turnarea în lingoti- corespondentă colhoz din regiunea Tambov din La Combina nismul nu este o chestiune a vi
ere. tul siderurgic itorului îndepărtat, ci ziua noa
Ne vorbesc frunîsşâ ai recoltelor begaîe stră de miine.
Ca urmare a acestor măsuri, Magnitogorsk
preţul de cost planificat Ia noua 1.550 kg. floarea-soarelui (U.R.S.S.) s-a Mjavanadze a subliniat că
ofolărie a fost redus în primele terminat mon Partidul Comunist din Gruzia se
17 zile din luna aceasta cu 19 ia tarea unui pu prezintă la congres mai unit ca
lei ne tona de otel. ternic laminor oricînd, ferm hotărit de a înde
La gospodăria noastră colectivă din Pricaz, raionul Orăştie, am ob degroşor pentru plini şi depăşi planul septenal
ŞTEFAN TRIPS A ţinut producţii destul de mari la cultura florii-soarelui, în anul trecut. brame. de dezvoltare a economiei na
este maistru principal Ia cuptoa- g ţionale. Cifrele de control ale
rele noii oţelării Martin din Corn- | IN FOTO : In planului septenal, a spus el, re
binaiul siderurgic Hunedoara. Bine g timpul montă prezintă o întruchipare concretă
pregătit profesional, se ocupă in ! rii. a politicii naţionale leniniste,
permanenţă de bunul mers al pro oglindesc grija partidului comu
ducţiei. ajiltind in acelaşi timp şi Cum am reuşit să realizăm o produc ţie sporită ? nist pentru dezvoltarea econo
pe ceilalţi oţeiari. Pentru acest Floarea-soarelui s-a cultivat după cereale de toamnă, care sînt cele mai mică şi culturală a tuturor po
fapt şi-a cucerit stima tovarăşilor poarelor Uniunii Sovietice.
bune premergătoare. Suprafaţa cultiva tă a fost de 6 hectare, îotosindu-se
săi de muncă. sămînţă din soiul Wnink. In toamna anului 1057 am îngrăşat pămîntu! cu In cuvintarea sa, Vasili A4ja-
gunoi de grajd, dînd o cantitate de 30 tone la hectar. Terenul l-am arat, vanadze a citat date care ilus-
( C ontinuare în pag. 4-a)
Iăsîndu-1 negrăpat. M itinguri a le o a m e n ilo r m u n c ii
Semănatul l-am făcut în luna m artie, cînd solul avea cantitate sufi în cinstea celui de-al XXi-lea Congres
cientă de apă. Plantele au crescu! repede: în momentul cînd a început ai P. C. [J. S.
seceta, ele erau mari şi viguroase. Lucrarea de însămînţare s-a executat I onor MOSCOVA 29 (Agerpres). — propia acest timp. In numele
cu maşinile S.M .T.-ului, la distanţa de 60—65 cm. între rînduri şi la TASS anunţă : La 28 ianuarie întregului tineret de la uzina
35—40 cm. pe rînd. Cantitatea de săm înţă dată la hectar a fost de 20 Joi dimineaţa a avut Ioc la Sfatul tele acestora, a fost conferită Medalia noastră asigur congresul că şi
kg., îngropînd-o în sol la adîncimea de 6—7 cm. Imediat ce floarea-soa popular regional, festivitatea înmînă- „A 25-a aniversare a eroicelor lupte in oraşele Moscova, Leningrad, de acum înainte vom păşi in
relui a răsărit, terenul a prins scoarţă. Atunci am făcut prima praşilă. Ui unor decoraţii. ale ceferiştilor şi petroliştilor“ unul în capitalele republicilor uniona primele rînduri ale constructo
Concomitent cu aceasta am făcut şi rărilul plantelor pe rînd. P raşila s-a număr de 19 oameni ai muncii din re le şi în alte oraşe şi sate din rilor comunismului.
executat la adîncimea de 10— 12 cm. Următoarele două praşile s-au făcut Au luat parte tovarăşii Dumitru De-
mai la suprafaţă, atunci cînd a fost nevoie. jeu, preşedintele Comileiu'ui execuţi:' giunea noastră. U.R.S.S. au avut loc mari mi Raportul lui N. S. Hruşciov,
i al Sfatului popular regional, loan Go- Printre cei decoraţi se numără tova tinguri ale oamenilor muncii a spus strungarul A. Saubok de
Inlrucît am cultivat soiul W nink, foarte rezistent la boli, nu a mai fost i rea, secretar al Sfatului popular re- organizate în cinstea celui de-ai la uzina „Udarnik“ din Minsk,
nevoie ca plantele să fie tratate contra bolilor. La sfirşilul lunii octom j gional, şi alţii. răşii Mihai Maier, normator tehnolog XXI-lea Congres al Partidului întruchipează miainîfestarea vie
brie, cînd s-a făcut recoltatul, am realizai o producţie de 1.550 kg. la | Penlru participarea la eroicele lupte la Atelierele C .F .R . Sim eria, Aurel Bîz- Comunist al Uniunii Sovietice. a grijii zilnice a partidului co
j ale ceferiştilor şi petrohşlilor din ia gă, preşedintele Consiliului raional sin munist şi a guvernului sovietic
heclar. La uzina „Elektrosila“ din faţă de înflorirea continuă a
in anul acesta vom căuta să realizăm 2.000 kg. la hectar. Pentru nuarie — februarie 1933 şi la organi Leningrad a avut loc un miting statului nostru. In septenalul
la care au participat mii de curent vom spori de trei ori
a realiza această producţie am iden lificai suprafeţele ce vor fi cultivate zarea acţiunilor de solidarizare cu iup- muncitori, ingineri şi funcţio producţia de maşini pentru eco
nari. In cinstea congresului a- nomia naţională.
cu floarea-soarelui din timp, îngrăşînd solul cu gunoi de grajd. In dical Alba, Radu Banu Gheorghe, mai ceastă uzină a terminat cu o
timpul vegetaţiei vom aplica îngrăşa rea suplimentară. lună înainte de termen construc Oamenii muncii din Uniunea
stru principal la Atelierele C .F .R . S i Sovietică aprobă cu înflăcărare
ţia unui nou generator — al raportul prezentat de N. S. Hruş
ION POPA meria, Dumitru Tudose, maistru la a- 11-lea destinat marii centrale ciov cu privire Ia perspectivele
preşedintele G .A .C. Pricaz hidroelectrice de la Stalingrad, dezvoltării economiei naţionale
telicrele de zonă Alba lulia şi Grigore de pe Volga. a U.R.S.S. şi asigură congresul
că nu-şi vor precupeţi energia
Verdeş, lăcătuş de revizie în staţia La mitingul oamenilor muncii pentru a traduce în viaţă pro
gresul construcţiei comuniste.
liliiiüiili!;iil!:!i:i!!l!i ilüiiii U liii!!»!::!» i Coşlariu. . de la uzina „Leninskaia Kuzni-
ţa“ din Kiev a luat cuvîntul ti-
Flecare colectivist să constituie Tot cu această ocazie a fost confe
năra muncitoare T. Kovalciuk.
rită „Medalia M uncii" unui număr de.
Ea a spus : Comunismul va in
6 lucrători din cadrul Direcţiei regio
tra in viaţa noastră ca p feri
nale P .T .T .R . care au obţinut rezultate
cire eiştigată in mod cinstit.
exemplu de disciplină lllliiiiiillilliilllllll deosebite în muncă în cinstea Centena
Stă in forţele noastre de a a-
rului mărcii poştale romîneşti.
Tovarăşul Dumitru Dejeu, preşedin
Cu puţin timp în urmă, la gospodă domenii de activitate ale gospodăriei. şura! un control sistematic asupra le- se agricole şi animale fără ca ele să tele Comitetului executiv al sfatului
ria agricolă colectivă „11 Iunie" din Numeroşi vorbitori au apreciat că lului cum sînt îngrijite animalele, par fie înregistrate. Numai aşa se explică
satul Bretea Mureşană, raionul llia , te din acestea n-au dat randamentul faptul de ce din scriptele gospodăriei popular regional, a felicitat călduros pe
s-a ţintit adunarea generală a colecti realizările puteau fi mult mal mari cuvenit. Aşa se explică şi faptul că, nu reiese ce s-a făcut cu recolta de
viştilor. Cu acest prilej s-au trecut în dacă în cadrul gospodăriei s-ar fi nefiind hrănite raţional şi la timp, o ardei de pe 1,5 ha. şi cu brînza obţi decoraţi, urîndu-le noi succese în mun- |
revistă succesele înregistrate în gospo muncit mai organizat, dacă toţi co nută de la oile gospodăriei, bunuri
dăria agricolă colectivă în anul 1958. care de fapt au fost împărţite colecti ca de viilor. , -p
A reieşit că prin efortul comun al co viştilor, dar, fără forme de intrare şi
lectiviştilor, anul trecut au fost reali lectiviştii ar fi participat activ la scroafă, cîteva oi şi păsări au murit. ieşire din magazia colectivei. L a lip
zate venituri însemnate, mai ales de surile existente pe aceaslă linie, şi mai
pe urma creşterii animalelor, din cul munca de întărire economico-organiza- Nimeni n-a tras însă la răspundere pe ales pe linia evidenţei zilelor-muncă
tura legumelor şi zarzavaturilor, a po efectuate de colectivişti, vorbitorii au
rumbului ele. Darea de seamă a rele forică a gospodăriei colective Dar — cei vinovaţi, respectiv pe îngrijitorii apreciat — şi pe bună dreptate — că
vat că în anul ce a trecut, deşi s-au principala vină o poartă socotitoarea
cultivat legume şl zarzavaturi pe nu aşa cum a subliniat Mihai şi Elena colectivei, tovarăşa Iustina Sonoc care
mai 1,20 ha., din vînzarea acestora s-a împreună cu membrii comisiei de revi
realizat un venit de peste 12.000 lei. în cuvîntul său co- .tril Stoinesc. zie nu a făcut periodic controale a-
Cele mai însemnate venituri s-au rea stipra felului cum sînt păstrate bunu
lizat în mod deosebit din producţia a- lectivistul Ionel Ne Adunarea generala Cu deosebită tă rile colectiviştilor. Socotitoarea mi s-a
nimniă. Valoarea animalelor contrac grită — unii co a coSecirwsşfslor rie a fost criticată achitat întotdeauna de sarcinile încre
tate cu statut şi a producţiei obţinute lectivişti cum sînt atitudinea consiliu dinţate, a rămas de multe ori în urmă
de la acestea se ridică fa suma cu lucrările etc.
de 67.191 lei. O contribuţie în- Iosif Stoinesc, Emi- din B r e îe a M u re şa n ă lui de conducere al Pe şantierul
sem.nată Ia creşterea valorii zilei- E adevărat că rezultatele oarecum centralei elec
muncă au adus-o şl transporturile e- lia Herci, Ilină Ve- gospodăriei care, nesatisfăcătoare obţinute la gospodăria trice raionale
fectuate cu camionul gospodăriei pen •Ml deşi cunoştea că şo colectivă din Bretea Mureşană, în u- de stat de la
lru unele întreprinderi de stat. La nele domenii de activitate, sînt înlr-o
sfîrşitul anului 1958 s-a constatat că ronica, Margareta măsură justificate. Multe heefare culti Tom. - Usinsk
din transporturi s-au realizat venituri vate cu griu, ovăz, floarea-soarelui şi (U.R.S.S.).
de aproape 50.000 Iei. S-a apreciat că Munteanu, Lucreţia Negrilă şi alţii nu ferul gospodăriei efectua cu camionul
unele succese s-au realizat si în alte V. PITAN IN CLIŞEU :
şi-au făcut pe deplin datoria, au lipsit transporturi particulare sau că folosea Tabloul princi
(Continuare în pay. 3-a) pal de condu
de la lucru tocmai în zilele cînd munca nerafional maşina, n-a luat nici o mă cere a centralei.
era în toi. sură. Din această cauză, la sfirşilul
Atitudinea lipsită de interes faţă anului s-a putut constata că din cei
95.500 lei planificaţi a se realiza în
de bunul mers al gospodăriei de care anul 1958, nu s-au realizat decît
au dat dovadă aceşti colectivişti, din 48.755 lei.
cauza slabului spirit combativ ce s-a
manifestat în rîndul membrilor consi Cei prezenţi la adunarea generală
liului, a rămas neanalizată şi nesanc n-au trecut cu vederea nici fapiu! că
ţionată aşa cum se cuvine. evidenţa magaziei lăsă încă mult de
Deşi s-au obţinut unele rezultate în dorit. Magazinerul loan Ister, un co-
domeniul creşterii animalelor şi aici lecfivist cu multă experienţă în această
s-au manifestat lipsuri. Datorită faptu direcţie, necontrolat îndeajuns, a per
lui că membrii consiliului n-au desfă- mis intrarea in magazie a unor produ