Page 93 - 1959-01
P. 93
' T M lW n S’ OCIALISE'Tu i Nr. 1278
BC5W »ut*3te<lV «TO J
Prin spitalul unificat ooooo Calendarul lucrărilor
din Ilia In prim ele două decade ale lunii din livada, vie şi grădina
ianuarie la C abinetul tehnic al u zi-
BUNE... nelor „ M ao-Tze-dun” din C apitală de legume pe luna februarie
au fo st în registrate 11 propu neri i e
In luna februarie se cer a ti făcute o serie de lucrări agro
O clădire impunătoare, cu vizionărlle necesare făcute încă in ovaţii. Anul trecu t au fost propuse tehnice în livezile de pomi rodi tori, in vii şi mai ales in grădi
multe dependinţe, unde zilnic din toamnă să înjghebăm şi o la u zin ele „ M a o -T ze -d m ” 181 de nile de legume şi zarzavaturi. Este necesar să precizăm că de
vin şi pleacă oameni de diferi fermă anexă de creşterea porci inovaţii din care 82 au fo st apli felul cum vom şti să executăm aceste lucrări depinde în mare
te vîrste şi profesii. In încăperile lor. Săptămînal sau ori de cîte cate aducînd econ om ii de 520.000 măsură soarta recoltelor din ac est an.
ei domneşte o linişte deplină. ori este nevoie, sacrificăm cîte lei. In clişeu : In p rim p la n m u n
un porc şi astfel îmbunătăţim cito ru l D obre N icolac îm p reu n ă cu In cele ce urmează vom reda lucrările ce irebYtie efectuate
Singurii care mai animează co inginerul H udea T ănase d iscu tă a- în fiecare ramură amintită.
ridoarele sînt medicii şi surorile. hrana bolnavilor. supra m odificării traversei egali
Aceştia trec de la un salon la In saloanele bolnavilor tov. zatoare de la unităţile dc pom paj A
altul pentru a controla starea pentru utilajul petrolifer.
bolnavilor sau a aplica trata director a constatat de asemenea In livezi
mentele prescrise. lucruri bune. Lenjeria era cura OO oo
tă, camerele aerisite, bolnavii oo oo oo Se adună zăpada in jurul pomilor pentru asigurarea unei
Aşa arată la prima vedere primiseră la timp tratamentele o o oo oo aprovizionări mai bune cu apă. Prin adunarea zăpezii in jurul
spitalul unificat din Ilia... prescrise, iar medicii şi surorile o ooooc pomilor se obţine şi intîrzierea înfloritului, evitîndu-se in felul
îşi făceau cu prisosinţă datoria. lO O O O g acesta pagubele pricinuite de brumele şi îngheţurile tîrzii.
Tovarăşul dr. Iorgovan Mutiu, OOOOOOO
directorul spitalului, tocmai exe O parte din surori şi medici ooocooo In caz că ramurile pomilor se încarcă cu polei, atunci se
cuta un control asupra modului — în special la secţia chirurgie va face scuturarea lor cu foar te mare atenţie pentru a nu se
— discutau cu pacienţii despre Se lărgeşte sectorul socialist rupe mugurii roditori. In livezi le tinere, unde pomii au trun
cum se spală lenjeria. Mulţumit felul cum trebuie evitate acci chiul mic — in cazul cînd stra tul de zăpadă se va mări — se
de conştiinciozitatea cu care fe dentele de muncă şi ce măsuri — di o agricultură = — va bătători zăpada la baza trunchiului pentru ca iepurii să nu
meile de aici îşi exercitau atri- trebuie să ia aceştia pentru pre poată ajunge la coroanele pomilor pentru a le roade.
buţiunile, se îndreptă apoi spre venirea anumitor boli. (Urmare din pag. l-a) culturii socialiste, exemplificate colectivă în care au intrat toţi
bucătărie. Nimic de zis, hrana cu fapte din comună, iar la cine ţăranii din sat. De asemenea, în In această perioadă se face curăţirea pomilor de uscături,
era consistentă şi pregătită în Din cele relatate pînă acum un exemplu pentru ţăranii mun matograful sătesc au fost pre satele Şeuleşti, Batiz, Biscarea, muşchi, licheni şi cuiburi de omizi. Rămăşiţele produse din ră-
condiţiuni igienice. In condică s-ar părea că la spitalul unificat citori cu gospodărie individuală. zentate filme artistice din viaţa Tîmpa, Călanu Mic şi altele, zături se ard, deoarece sînt infectate cu diferite boli.
Colectivistele AAaria Artean şi bogată a colhoznicilor sovietici. unde s-a desfăşurat o intensă
nici o reclamaţie din partea bol din Ili-a toa-te merg bine. Dar, Eieonora Băda au vorbit în muncă politică şi cultural-educa- O altă lucrare ce trebuie făcută este verificarea tuturor
navilor. lucrurile nu stau chiar aşa. Fap cadrul adunărilor de temei des Ca urmare, toţi ţăranii mun tivă de masă, s-au înfiinţat în ul pomilor din plantaţii, scoţîndu- se cei uscaţi. Se vor continua
tele dovedesc că pe lîngă lucru pre viaţa îmbelşugată şi lumi citori (lin sat au intrat, pînă Ia stropirile de iarnă cu insecto-fungicidele indicate în luna ia
— Ne-am străduit — spune jumătatea lunii decembrie 1958, nuarie. Trunchiurile pomilor şi ramurile groase trebuie să se
directorul — ca pe lîngă apro- rile bune mai sînt... văruiască pentru a se evita su praîncălzirea din zilele cu soa
re, care cauzează degerarea scoarţei in nopţile geroase. Se con
...Ş I RELE tinuă facerea gropilor pentru plantaţiile de primăvară.
Spre exemplu la secţia T.B.C. tat de către conducerea spita noasă pe care o duc colectiviste în gospodăria agricolă colectivă. timul timp gospodării agricole In ultima decadă a lunii — dacă timpul permite — se exe
unde se cere o curăţenie deose lului şi cazul sorei Elena Iones- Astăzi gospodăria cuprinde 198 colective, în care au intrat toţi cută tăieri de formarea coroan ei, de fructificare şi reîntine
bită şi un aer mereu împrospă cu. Astfel, de multă vreme s-a le. Formaţiile artistice ale cămi de familii, cu peste 700 ha. de ţăranii muncitori din aceste sate. rire. Lucrarea începe cu mărul, apoi se continuă cu părul, gu
tat, conducerea secţiei (dr. pus problema deschiderii unui teren. tuiul, prunul, cireşul, vişinul, caisul şi piersicul. Această ordine
Gheorghe Hohner) nu se ocupă cabinet pentru fizioterapie, totuşi nului cultura!, sprijinite de învă Numai din octombrie 1958 şi a lucrărilor de tăieri este fixată, ţinîndu-se seamă de gradul
de acest lucru. Deşi era ora 12 acest lucru nu se poate realiza Generalizarea experienţei de pînă la mijlocul lunii acesteia de rezistenţă a fiecărei specii de pomi la îngheţ.
(22 ianuarie) totuşi lîngă uşa pentru că în localul respectiv ţători şi de ceilalţi intelectuali la Sîntandrei în alte comune şi au luat fiinţă în raionul Hune
primului salon se găseau 4 gă din cadrul policlinicii este caza sate din raion a fost plină de doara 9 gospodării colective şi Tot spre sfîrşitul lunii februarie se trece la efectuarea
leţi cu diferite resturi de min tă prin „bunăvoinţa" conducerii din sat, au pregătit programe in roade. Astfel, în satul Bîrcea numeroase întovărăşiri agricole plantaţiilor. Plantaţiile de primăvară reuşesc cu atit mai bine
eare, păcură şi gunoaie, rămase sora Elena Ionescu. Şi în acea Mare a luat fiinţă o gospodărie şi zootehnice. cu cît se fac mai de timpuriu. In livezile pe rod se începe
de la curăţenia şi masa de di stă problemă directorul spitalu spirate din munca şi viaţa co iransportul materialelor pentru produs fum şi se aşează în gră
mineaţă. Acestea emanau un lui a găsit un motiv: „Ce să-i lectiviştilor. La căminul cultural R A IO N U L H A J E G mezi fumigene.
miros insuportabil chiar pentru
faci, are cine-o proteja, aşa au fost ţinute numeroase confe ţărănimii muncitoare superiorita şiri agricole cu 3.905 familii şi BL.
oamenii sănătoşi, dar pentru pa că...“. tea sectorului agricol cooperatist o suprafaţă de 3.185,44 ha.
cienţii internaţi în secţia amin rinţe despre superioritatea agri- faţă de mica gospodărie indivi grădina de legume
tită. De acest lucru în mare mă De ce oare atîta protejare ? duală. Făcînd o comparaţie între re
sură se face vinovat şi tov. Credem că cel mai nimerit lu IN zultatele obţinute la sfîrşitul a- Se cer a fi făcute numero ase lucrări în răsadniţe. Se
cru este să i se găsească sorei In baza sarcinilor prevăzute nului 1957, constatăm că sectorul face, de pildă, dezinfectarea so îului din răsadniţe, a stocurilor,
Gheorghe Stoicescu, administra Elena Ionescu o cameră în co Recent, în cadrul Statului în planul de măsuri pe anul socialist al agriculturii a crescut a geamurilor şi a utilajului gră dînăresc. Se vor dezinfecta de
torul spitalului, care neglijează popular al raionului Haţeg s-a 1958, numeroşi salariaţi din în 1958 cu 47 familii şi 121 ha. V asemenea seminţele ce urmează să fie însămînţate.
problemele gospodăreşti. Pentru mună, iar localul pe care-1 ocu făcut bilanţul realizărilor obţi cadrul sfatului popular raional în G.A.C., cu 2.693 familii şi
lipsurile sale el nu este tras la pă acum să fie folosit pentru nute de către oamenii muncii şi-au 'dat din plin contribuţia Ia 2.243,79 ha., Ia întovărăşiri a- In răsadniţe se începe se mănatul cu varză, conopidă,
răspundere cu destulă severitate scopul propus. din raionul Haţeg sub conduce munca de cooperativizare a a- gricole. Cele 27 întovărăşiri zo gulii şi se continuă cu roşii, ardei, vinete, etc.
de către conducere. rea organizaţiilor de partid şi a griculturii. Putem aminti mun otehnice înfiinţate în acest an
Toate lipsurile semnalate mai sfaturilor populare. ca desfăşurată de către tov. Pe sînt organizate pe baze mai so Dacă terenul ne permite se face însămînţarea directă în
Funcţionara Aurelia Vesa care sus pot fi remediate chiar de tru Crişovan, Vaier Murgoi, lide avînd 2.358 oi, 90 vite mari cîmp a următoarelor legume: spanac, salată, ceapă-arpagic,
lucrează la fişierul policlinicii, conducerea spitalului. Se cere Cu prilejul şedinţei Ia care au Pompiliu Tasala, membri de şi 47 capre pentru fondul de morcov, pătrunjel, păstămac, mazăre, ridichi de lună.
are o comportare necorespunză însă ca din partea acesteia să se participat membrii comitetului partid care s-au deplasat în cele bază.
toare faţă de cei care vin aici executiv al sfatului popular ra mai îndepărtate sate ale raionu In cursul lunii februarie es te momentul cel mai potrivit
pentru anumite consultaţii. Pe manifeste mai multă hotărîre in ional, şefii secţiilor de resort, lui sprijinind activitatea de cre In anul 1959 în faţa noastră pentru transportarea gunoiului pe terenul destinat legumelor şi
lîngă faptul că această funcţio acţiune. Personal tov. doctor preşedinţii şi secretarii sfaturilor are a unor întovărăşiri zootehni stau sarcini şi mai mari, sarcini îndată după ce timpul permite să se treacă la împrăştierea şi
Iorgovan Muţiu trebuie să fie populare comunale, s-au anali ce. Alături de aceştia şi-au adus trasate în mod deosebit de către îngroparea lui sub brazde.
nară repede oamenii,nici nu lu mai hotârît şi să nu mai rămînă zat, mai ales, problemele legate contribuţia şi tov. Gherasim Ne Conferinţa regională de partid.
crează cu destulă conştiinciozi influenţat de anumiţi oameni a- de transformarea socialistă a meş, Grigore Donţiu şi mulţi In V il
tunci cînd este vorba de bunul agriculturii în perioada anului alţi salariaţi ai instituţiei noas Organizarea agriculturii pe
tate. Tn timpul serviciului umblă 1958. tre. baze socialiste este un proces Se repară spalierele existente şi se fac altele noi. Se face
după rezolvarea unor probleme mers al treburilor în spitalul pe care se desfăşoară într-o perioa verificarea parilor şi aracilor din vie, luîndu-se totodată mă
personale, în timp ce pacienţii Din raport şi din discuţii a In urma muncii desfăşurate de dă relativ îndelungată, ea fiind suri pentru înlocuirea acelora care lipsesc sau care nu mai
sînt nevoiţi să aştepte la ghi care-l conduce. Bineînţeles că în reieşit că în anul 1958, mai ales către organele şi organizaţiile rezultatul convingerii ţărănimii corespund.
şeu. Faţă dc acest caz conduce după Consfătuirea de la Con de partid, sfaturile populare co asupra avantajelor agriculturii
această direcţie trebuie acordat stanţa, sfaturile populare, orga munale şi activiştii trimişi pe socialiste. De aceea, comitetul Se controlează materialul săditor pus la stratificat (viţe,
rea spitalului n-n luat atitudi nele şi organizaţiile de partid teren, s-a reuşit ca pînă Ia data raional de partid şi comitetul coarde, altoi şi port-.iltoi).
ne. mai mult sprijin din partea or din satele raionului Haţeg au de 20 decembrie 1958 să fie a- executiv al sfatului popular ra
desfăşurat o intensă muncă po trase pe lîngă cele 89 familii e- ional va desfăşura şi de acum Se fac pregătiri in vederea executării altoilor la masă. Se
Tot cu indulgenţă a fost tra- ganizaţiilor de partid, U.T.M. şi litică demonstrînd în acest fel xistente în G.A.C., încă un nu înainte o intensă activitate pen continuă ingrăşarea viilor con form recomandărilor date in
sindicat. măr de 47 familii, să se con tru întărirea economîco-organi- luna ianuarie.
stituie încă 26 întovărăşiri agri zatorică a unităţilor socialiste
I. MANEA cole şi 27 întovărăşiri zootehni existente şi va lupta pentru cre Staţiunea experimentală pomicolă
ce. Acum, în întregul raion exis area de noi unităţi, va îmbună
tă 4 gospodării agricole cu 126 tăţi munca politică de masă gă Geoagiu
familii şi 644,58 ha., şi 40 înto sind forme noi pentru a convin
Din munca femeilor vărăşiri zootehnice cu 2.368 fa ge ţărănimea să păşească cu în SPORT
credere pe calea agriculturii so
In perioada de iarnă, Comi ziare, reviste şi broşuri şi s-au grupe de case, iar peste 700 de milii, 2.358 oi, 90 vite mari şi 47 A u în ce p u t a n tren a m en tele
tetul raional al femeilor din Ilia făcut recenzii la romanele „Ma femei au fost îndrumate să ur capre pentru fondul de bază. cialiste.
a reuşit să obţină o serie de rea ma“ de Maxim Gorki, „Desfă meze cursurile agrozootehnice încă din ziua de 13 ianua lile necesare acestei ramuri
lizări frumoase. Astfel, în mun şurarea“ de M. Preda şi altele. organizate la sate. Există de asemenea 66 întovără L IV IU M ORARI) sportive.
ca de culturalizare, comitetul rie, după ce în prealabil au
raional a sprijinit şi ajutat co In serile de iarnă, comitetele Tot în cadrul muncilor din corespondent fost supuşi unei vizite medica Toţi cei 18 jucători care alcă
mitetele comunale şi săteşti de comunale de femei au fost în perioada de iarnă, Comitetul tuiesc lotul — în majoritate
femei pentru a crea 345 cercuri drumate să mobilizeze cît mai raional al femeilor din Ilia a le, jucătorii echipei de fotbal tineri — dau toată atenţia pre
de citit, care sînt frecventate de multe gospodine la activitatea organizat 31 cursuri de îndru gătirii !or fizice, tehnice şi tac
3.500 cititoare. culturală din cadrul căminelor mare a femeilor, la care parti „Victoria“-Călan au început an tice pentru ca în returul cam
culturale şi ia colţurile roşii din cipă peste 700 de cursante. trenamentele sub conducerea to pionatului regional de fotbal să
Pînă în prezent, în cadrul a- G.A.G. Pînă acum au fost orga varăşului Ioan Balog. Aceste obţină cit mai multe victorii.
cestor cercuri s-au citit diferite nizate peste 300 de şezători pe SILV IA TOMA antrenamente se continuă pe
baza unui plan bine studiat în ION STO ICA
corespondentă
care se ţine cont de toate regu corespondent
OOOOOOOiX^XXXÎOCOOCXXXXXXXXXîOOOOOCXXXiOOCOCXXJOOOOCXXrwX o O O o O O C X X X X X iC ^^^G aO O C Ü O Q O G O O O Î ¦*X300ÖÖ0C
Amploarea pe care an luat-o exploa observaţiilor făcute de beneficiar că T .R .C .L . Deva nu sînt absolviţi de misia de recepţie, a refuzat să recep T .R .C .L . Deva care „nu are în acest voluntară, cu resurse locale — care De asemenea, n-am reuşit să lă
tările miniere de la Gheiar şi Teliuc „nu s-au făcut, dar nici nu s-au plă răspundere. Ei au ştiut de la Început ţioneze lucrarea în ansamblul ei, în scop investiţii“ , fiecare defecţiune a şo sînt destule la Teliuc — s-ar fi făcut muresc la T .R .C .L . Deva care este
în anii primului cincinal, a necesitat tit". că aceste ziduri se vor dărîma. In cheind doar la 18 mai 1957 un proces- selei s-a mărit. Gropiţa a devenit groa şi finisările care au împiedicat luarea preţul de cost real al pietrei ce s-a
printre altele construirea unei şosele practica construcţiilor de drumuri se verbal de recepţie provizorie pentru o pă, zidurile slabe s-au dărîmat, ci- şoselei în grija sfatului popular. Nu aşternut pe şosea, căci nu se poate
care să lege direct ceie două locali Era vădit că intenţia constructorilor folosesc ziduri de sprijin uscate — porţiune de cîţiva kilometri. In acest lindrarea şoselei s-a defectat din cau s-a făcut însă nimic în această direc crede că a costat chiar 105 lei iti.c.
tăţi de Hunedoara. Trustul minier Hu a fost aceea de a efectua doar acele fără a fi cimentate — dar nu ta ase proces-verbal el arată deficienţele con za apei care a luat-o, din lipsă de ţie şi care e rezultatul ? Dacă în (957 — preţul republican de atunci — cînd
nedoara, care era direct interesat în lucrări la care se puteau obţine econo menea înălţim i (10-15 m.) şi nu pen statate şi cere Trustului de construcţii şanţuri, direct pe şosea spăiînd-o. trebuiau doar cîteva sule de mii de lei T .R .C .L . Deva nu a făcut altceva de
construcţia şoselei, a alocat suma de mii şi care se puteau executa uşor şi tru asemenea sarcini, cunoscut fiind să execute lucrarea în bune condiţiuni. pentru terminarea lucrării, în 1958 ar cît să ia piatra de la un me'ru din
circa 12.000.000 lei, ceea ce revine mai repede. Trustul minier făcuse cunoscut faptul că alunecările de teren de pe in caz contrar să răspundă de sigu Mergînd azi pe acest drum nu te fi trebuit — după părerea specialişti munte, s-o prelucreze în concasorul
mult de 1.000.000 lei pe km. de drum. T .R .C .L . Deva, încă de Ia jumătatea acest traseu sînt cu mult mai puter ranţa circulaţiei pe acest drum. îndreptăţeşte nimic să crezi că numai lor t- cîteva milioane, iar în viitor suma instalat Ia marginea şoselei şi s-o a-
S-au întocmit proiecte, devize şi lucrul a lunii noiembrie 1956, că se întîrzie în nice decît rezistenţa acestui fel de zi cu cîtva timp în urmă s-au executat aci se va mări tot mai mult. Poate că tov. şeze de aci pe şosea. N-am reuşit pentru
început. T .R .C .L . Deva a încheiat prin mod artificial executarea rigolelor, duri. Acest lucru l-au ştiut construc Procesul verbal se încheie cu argu lucrări în valoare de peste 12.000.000 Buda Gheorghe n-ar fi crezut nicio că în dosarul drumului, nu erau toate
1953 un contract cu Trustul minier, prin şanţurilor etc. Era firesc în acest caz torii dar... ei au respectat proiectul. mentele reprezentanţilor T .R .C .L . Deva, lei. dată că-i destul un simplu refuz al lui, actele, iar arhivarul, care avea restul
care şi-a asumat obligaţia de a exe să se nască întrebarea de ce nu se Au construit fără simţ de răspundere, care, în esenţă, dau vina deficienţe ca reprezentant al sfatului popular, documentaţiei, „a lipsit" mai mult
cuta urgent şoseaua, apoi, în fiecare construiesc şanţurile în stîncă atunci pentru a încasa doar banii. Pe cei lor pe faptul că „înainte de recepţie Cînd ia un punct oarecare al dru pentru ca să se ducă pe apa sîmbe- timp. De altfel tovarăşii de la T .R .C .L .
an, a încheiat noi contracte şi „m i cînd s-a ajuns la ele, cînd toate uti care-i cunosc, pe aşa-zişii constructori pe drum s-a circulat“ , iar pentru con mului s-a produs o defecţiune care tei 2-3 milioane lei. Deva au afirm at că acest lucru îl
nute“ pînă cînd, în sfîrşit, prin 1957 lajele — compresoare, perforatoare — de la şantierul drumului Ghelar-Te- tinuarea lucrării cer noi sume. opreşte complect circulaţia, se iniţia poate vedea numai o comisie.
lucrarea a fost declarată încheiată şi erau concentrate în acest punct, evi- liuc, nu-i poate mira această concep ză munci voluntare, se astupă provizo- Cu nimic nu-i absolvit de răspundere
s-a convocat comisia de recepţie. Cele tînd cheltuielile necesare readucerii lor ţie. Aci, şi-au desfăşurat activitatea, Alai trebuiau cîteva sute de mii de riu porţiunea şi lucrurile reintră în nici tovarăşul Tîrnăveanu loan, şeful A r fi bine dacă organele de control
12.000.000 lei sa cheltuiseră. L a recepţie ulterioare. pe rînd, arhitectul Octavian Mihăl- lei pentru ca drumul Ghelar-Teliuc să „norm al“ . Nimeni nu se interesează secţiei drumuri din cadrul Sfatului ar îndeplini această legilimă dorinţă.
însă s-a constatat că mai multe pode ţanu, cunoscut duşman al regimului fie terminat. Trustul minier însă n-a ce s-au făcut cu cele 12.000.000 lei. popular regional, care (din întîmpla- Pe călătorii de pe drumul Ghelar-Te
ţe, cum sînt ceie de la km. 7+ 9 , 8 + 9 La recepţie s-a mai constatat şi democrat-popular, şefii de şantier Bog mai alocat nici un leu, aşa că con cine-i vinovat de starea actuală a şo r e !) a fost şi inginer-şef al întreprin liuc, îi interesează să ştie ce s-a fă
şi 6 + 5 erau numai pe jumătate con faptul că soluţiile tehnice adoptate dan Manase — fost colonel în armata strucţia a rămas baltă. selei. derii de construcţii care executa şo cut cu economiile realizate la această
struite, iar cel de la km. 10+950, ne- pentru lucrările de prevenire a alune antonesciană şi Mihai Anghel cunoscut seaua. Şi tov. Ioan Tîrnăveanu a ştiut construcţie prin folosirea resurselor fo
fiind protejai prinir-o construcţie spe cărilor de teren au fost greşite (la pentru activitatea lui duşmănoasă, S-a mai făcut o încercare. S-a che Trustul minier Hunedoara a mobili de povestea drumului Ghelar-Teliuc, cale, căci pentru lucrările care au eos-
cială, a fost scos din funcţiune de alu km. 10,7; 10,8 etc.). Tot greşite au fost maistru! de şantier Moşuţ loachim — mat „specialistul" Sfatului popular ra zat muncitorii consmnînd cîteva mii ore dar a tăcut, bucuros că nimeni tat mai mult decît fusese prevăzut In
necările terenului. Nu fuseseră construite şi soluţiile tehnice adoptate pentru con chiabur şi sabotor etc. Aiit de bine şi ional Hunedoara, Gheorghe Buda, pen de muncă voluntară, dar numai pen nu-1 trage Ia răspundere, că nimeni deviz, T .R .C .L . Deva n-a folosit eco
nici şanţuri de scurgere la km. 4,+4,5, struirea zidurilor de sprijin — care de conştiincios au muncit, îneît dru tru a prelua şoseaua. Cu toate că-i tru a obloji ici colo cîteva defecţiuni, nu-1 întreabă cum şi-a făcut datoria nomiile realizate pentru terminarea
S.5-S.7, 11,10-11,25 etc. adică acolo pe în majoritate s-au dărîmat. mul în mai multe porţiuni a devenit mai trebuiau făcute unele finisări, dru pentru a nu se stagna definitiv trans atunci cînd era' inginer-şef la T .R .C .L . drumului, ci s-au făcut reveniri şi s-au
unde trebuiau săpate în rocă dură în scurt timp impracticabil. mul era oricum valoros nu numai pen porturile. Dacă acesie cîteva mii de ore Deva sau cum şi-o face acum cînd stabilit noi preţuri.
— circa 600 metri liniari. De această dată delegaţii T .R .C .L. tru Trustul minier ci şi pentru cele efectuate de mineri pe şosea, se exe es’ > persoana cea mai competentă în
Deva au justificat prin aceea eă „s-au Beneficiarul, Trustul minier Hune lalte întreprinderi şi pentru cetăţeni. cutau chiar de Ia început, pentru ter problemele de drumuri. De asemenea, am vrea să ştim ca
Delegaţii T .R .C .L . Deva au răspuns conformat proleciului“. doara, prin reprezentanţii săi în co Delegatul sfatului popular, argumen minarea definitivă a construcţiei, lu re-i adevăratul „stăpîn" al şoselei:
tează şi el că „nu are hotărîrea comi crurile ar fi stat cu totul altfel. Intrebîndu-1 deunăzi despre calea de Trustul minier, care a investit banii,
Desigur că vina principală o poartă tetului executiv“ şi refuză de a prelua rezolvare a problemei drumului Ghe sfatul popular raional în raza căruia
proiectanţii, dar nici specialiştii şoseaua. Sfatul popular a refuzat să ia în lar-Teliuc mi-a răspuns g răb it: se află, sau T .R .C .L . Deva care încă
nu a predat-o prin proces-verbal de
Pe şosea însă, circulaţia nu s-a îngrijire şoseaua pentru că era nefini — Să se facă o adresă în scris că recepţie.
oprit. M aşini, căruţe, tractoare au con sată şi nu avea hotărîrea comitetului tre noi şi vom vedea ce e de făcut.
tinuat să circule pe noul drum care execuliv. Dacă însă în locul iov. Gheor Cind se va stabili „stăpînul", să fie
era cel mai direct. ghe Buda, şeful secţiei drumuri a Sfa Apoi a intrat grăbit înfr-o sală. A- întrebai de ce a lăsat drumul să -!e
tului popular raional Hunedoara, ar fi vea şedinţă. N-am reuşit deci să mă părăginească şi cît are de gînd -ă-l
Neliind însă îng rijit nici de sfatul fost un altul mai gospodar şi mai a- lămuresc cine să facă adresă către mai lase încă.
popular „care n-avea decizie", nici de taşat intereselor obşteşti, lucrurile nu d în su l: Trustul minier, sfatul popular
Trustul minier Hunedoara care „nu e s-ar fi oprit prin refuz. Deputaţii ar raional, sau poate noi, ziarul ? GH. STOICOV1CI
întreprindere de drumuri", nici de fi mobilizat pe cetăţeni şi prin muncă
