Page 94 - 1959-01

Nr. 1278
Inca si oiigii asigurăsuccesul REDACŢIEI
După terminarea schimbului
I, comuniştii din sectorul iii al
minei Aninoasa au ţinut aduna­
rea generală în care au discutat
măsurile ce vor trebui luate încă
de pe acum în vederea îndepli­ gan şi alţii, care s-au angajat însă nu putem puşca, deşi avem nunţit despre felul cum p fost
nirii planului de producţie pe să întărească şi mai mult disci­ condiţii, pentru că artificierul se organizată această manifestare
primul trimestru al anului care plina în cadrul brigăzilor ce le grăbeşte să-şi tacă socotelile de culturală, cine şi cum a contri­
a început. Adunarea generală a conduc pentru a lace astîcl să sfîrşit de şut. Socoteli de-astea, buit la realizarea ei, precum şi
scos în evidenţă că în anul 1958 crească aportu' lor 1» îndeplini­ nouă nu ne fac bine — a înche­ rezultatele practice obţinute etc.
colectivul sectorului 111 a dat rea sarcinilor ce revin întregu­ iat minerul Liciu.
patriei nu mai puţin de 17.000
tone de cărbune peste sarcinile
anuale de plan, obţinînd o în­
semnată creştere a productivi­
tăţii muncii pe cap de miner. Un
rol deosebit de important în rea­
lizarea acestor succese l-a avut
iniţiativa brigăzii comunistului
Mihai Tucaciuc — de a da în
fiecare zi, de îiecare om o tonă
de cărbune peste sarcinile de
plan. Primele brigăzi care au
îmbrăţişai iniţiativa au iost cele
conduse de comuniştii Francisc
Schneider, Marin Badea şi Va­
ier Liciu. Apoi, exemplul lor a
fost urmat de toate brigăzile din
sector. In scurt timp aproape
toate brigăzile de Ia mina Ani­
noasa au fost antrenate în lupta
pentru o productivitate sporită
de cărbune. In aceasta constă
valoarea iniţiativei comuniştilor
din sectorul III.
Membrii şi candidaţii de par­
tid au analizat apoi posibilită­
ţile de îndeplinire a sarcinilor de a arătat minerul Liciu în aduna­
plan pe primul trimestru al anu­
lui în curs, precum şi a anga­
jamentului luat de a da peste
planul anual 4.000 tone de căr­
bune, din care 500 tone pînă la
1 Mai. Colectivul sectorului III
s-a angajat de asemenea să rea­
lizeze anul acesta o economie de
140.000 Iei la preţul de cost al
cărbunelui. Aprecierea lor este
că deşi momentan întîmpină gre­
utăţi din cauza lipsei fronturilor
de lucru, există totuşi condiţii
ca planul primului trimestru să
fie îndeplinit şi chiar depăşit.
Aceasta cere insă sporirea efor­
turilor întregului colectiv în cî-
teva direcţii mai importante.
Important este că membrii şi
candidaţii de parfid au sezisat
în ce direcţii trebuie să-şi în­
drepte atenţia principală.
Înainte de toate, conducerea
administrativă a sectorului va
trebui să ia unele mă=uri tehni-
co-organizaforice în vederea asi­
gurării de fronturi productive de
lucru suficiente. Inginerul îoan
Brînzan, şeful sectorului, a pre­
zentat un plan de măsuri pe
care comuniştii l-au discutat şi
l-au adoptat.
Printre măgurile preconizate
sînt t terminarea a două galerii
de subdivizie în straiele 4 şi 15
care să asigure condiţii bune de
exploatare, accelerarea deschide­
rii abatajului cu front scurt din
stratul V orizontul 7-8, aprovi­
zionarea cu vagonete goale şi
material lemnos în mod special
a brigăzilor conduse de minerii
Vaier Liciu, Emeric Szebesv,
Rezultatele sînt bune
dar pot fi şi mai bune
Cu aproape trei ani în urmă
fcele 24 familii din satul Turmaş,
raionul Orăştie, s-au unit intr-o
gospodărie colectivă. Acum,
dacă vrei să vorbeşti de turmă-
şerai, trebuie să vorbeşti in pri­
mul rind de colectivă. Ei toţi
sînt colectivişti.
Pămîntul deluros al satului —
adică al gospodăriei — nu e
prea productiv. Sprijiniţi de că­
tre organele de partid şi de stat,
turmăşenii — harnicii colecti­
vişti — i-au smuls însă an de
an recolte tot mai bune. Acest
fapt a reieşit la adunarea ge­
nerală pentru dare de seamă şi
alegeri ce a avut loc recent in
localul gospodăriei.
Colectiviştii au recoltat anul
trecut cu peste 230 kg. griu la
ha. mai mult decît ţăranii cu
gospodării individuale din Tă-
măşasa, Dineu Mic şi Dineu
Mare, — sate învecinate, cu sol
asemănător. De asemenea, ei
au recoltat în medie la ha., ca
urmare a aplicării regulilor a-
grotehnice şi lucrării pămîntului
cu mijloace mecanizate, 1.666
kg. porumb boabe, 1.225 kg.
orz, 1.400 kg. ovăz, 20.000 kg.
sfeclă furajeră, etc.
Insă cea mai frumoasă recol­
tă s-a obţinut la fructe. Aceasta,
pentru că turmăşenii au curăţat
DRUMUL SOGIAI fSMULUI Pacr. 3
VSÂJA DE PARTID PO ŞTA ‘Z'~ - ' T5C5
I
fe . De c iie m luni de zile, staţia de
ION CODIN-BARZA. - Ma­ radioficare a Şcolii m edii m ixte din
terialul intitulat „Săptămâna Sim eria, prin cele 3 difuzoare tran s­
m ite in fiecare pau ză program e lo­
cale. D e m ult in teres se bucură
Gheorghe Plăviţă, piecum şi a brigada mea poate realiza nor­ cărţii romîneşti" pe care ni m ai ales em isiunile din pauzele
celorlalte brigăzi din sector. ma, ba chiar şi o oarecare depă­ l-aţi trimis, ridică o problemă m ari. Ele popu la rizea ză pe elevii
şire. Dar noi vrem să facem interesantă şi bine aleasă, dar care au obţinut note bune şi cri­
La adunare au luat cuvîntul două puşcături pe şut, să creas- ii lipsesc unele fapte şl date ne­ tică pe cei în tirziaţi de la ore, pe
mineri fruntaşi ca Vaier Liciu, ră randamentul. De multe ori cesare publicării. Era bine, spre
Mihai Tucaciuc, Dezideriu Giun- exemplu, să fi vorbit mai amă­ cei care vin n epregătiţi la cursuri
etc.
IN C LIŞE U : E leva M argareta
Triţu — crainica staţiei — in faţa
aparatelor de em isie.
In viitor, căutaţi să îmbogăţiţi
lui sector. Ei au arătat totodată Din toate aceste lapte se des­ scrisorile dos. cu cit mai multe
că eforturile şi preocupările mi­ prinde necesitatea ca organiza­
nerilor pentru continua sporire ţia de bază să desfăşoare o in­ date verificate minuţios.
a producţiei de cărbune este u- tensă muncă politică de masă în
GHEORGHE ANDREESCU-
neori frînată de slaba întreţinere rîndul minerilor, tehnicienilor şi HUNEDOARA, FLOREA ZAM-
şi deservire a utilajelor, cu care personalului de deservire din
PENTRU REDUCEREAFIR-STRBI şi SERGIU GRAUR-
sînt mecanizate locurile de mun­ cadrul sectorului în vederea mo­
că, de către mecanici şi electri­ bilizării lor la îndeplinirea şi de­ PÎCLIŞA. — Fiecare dintre dus.
cieni. Tovarăşii maiştri Olim­ păşirea sarcinilor de plan. S-a s-a străduit să trimită ziarului
piu Barbu şi Nicolae Bran au dovedit în nenumărate rînduri
fost serios traşi la răspundere că organizaţia de bază are capa­ materiale interesante. De la prefului de cost al cărbunelui
pentru lipsa de control asupra citate şi putere de mobilizare a bun început trebuie să arătăm
activităţii mecanicilor şi electri­ oamenilor. Şi de această dată ea că ele sînt bine realizate, dar
cienilor. va trebui să confirme forţa poli­
atit reportajul tov. Andreescu,
despre ultima şarjă a anului Indeplinindu-şi planul anual portante la preţul de cost, mai bataje se întîlnesc adeseori bu­
ales pe seama cheltuielilor pen­ căţi de lemn ce nu mai pot fi u-
1958 cit şi scrisorile tov. Zam­ pe anul 1958 cu 22 de zile îna­ tru energie, combustibil şi sala­ tilizate.
rii.
fir şi Graur, au ajuns la redac­ inte de termen, colectivul minei De asemenea, se mai observă
ţie cu întirziere, atunci cind zia­ Petnia s-a situat din nou prin­ Reducerea acestor cheltuieli se o lipsă destul de serioasă la uti­
— Montorli şi electricienii — tică de care dispune. rul deja trecuse să trateze alte tre fruntaşele bazinului carboni­ explică prin faptul că au fost lizarea raţională a materialelor
luate din timp o serie de măsuri
Una din preocupările cele mai probleme curente. Nu uitaţi la fer Valea Jiului. El a demonstrat tehnico-organ-izatorice. Aş-a, de Feroase. La sectorul I, orizontul
re — pleacă cu cîte o oră mai importante ale organizaţiei de expedierea scrisorilor următoa­ că distincţiile primite: drapelul pildă, privind reducerea consu­ XI, aruneînd o privire în gale­
devreme din mină fără să mon­ bază trebuie să fie întărirea dis­ re, că o caracteristică esenţială de mină fruntaşă pe ramură, mului de energie, s-au luat mă­ ria de cercetare se pot observa
teze tuburile de aer ş! cele de ciplinei în muncă, în mod spe­ a corespondenţei este operativi­ cca. 30 bucăţi fier pocal, nume­
aeraj pentru ca să putem bate cial în rîndul personalului de de­ tatea. drapelul de mină fruntaşă pe suri de oprire a compresoarelor roase tuburi de aeraj şi aer com­
găuri şi să puşcăm. servire a locurilor de muncă di­ bazin şi acela de sector fruntaş, între schimburi şi de schimbare primat, ce stau depozitate fără
Aşteptăm şi alte scrisori de la au fost meritate, că succesele a conţinutului de apă a materia­ întrebuinţare. Tot la sectorul I
Tot minerii au arătat necesita­ rect productive. In acest scop dos. înregistrate nu au fost întîmplă- orizontul XI, stratul V vest,
toare. După cum întîmplător nu lului pentru rambleu, ca acesta stau părăsite 20 bucăţi şine de
tea asigurării unei asistenţe teh­ comuniştii, agitatorii şi activul AURELIU COLF - V AŢA.— La este nici faptul că brigăzi ca a- să devină mai fluid (s-a influ­ cate ferată, iar în stratul V est
sezisarea dos. privind încetarea enţat astfel consumul de energie
nice permanente întregului colec­ fără de partid trebuie să com­ activităţii cinematografului din al motoarelor de acţionare a înaintea suitorului IV, se află
pompelor). Aici situaţia s-armat un număr însemnat de şine. La
tiv al sectorului. Ei au criticat pe bată orice manifestări de aba­ Vafa, am luat legătură cu între­ celea ale lui luliu Haidu şi Şte- putea îmbunătăţi, dacă toate u- sectorul IV orizontul X A stau
prinderea cinematografică regio­ 5 fan Mihai lucrează în contul a- tilajele ar fi folosite la capaci­ neutilizate cca. 100 bucăţi fier
unii artificieri care manifestă de­ tere de la disciplina socialistă, nală. Ni s-a răspuns că plata e- nului 1964, altele cum sînt cele tatea lor nominală. pocal. Toate acestea nu fac de­
cît să încarce preţul de cost al
zinteres faţă de sarcinile pe care să creeze o opinie de masă îm­ Cît priveşte economiile la sa­
larii, au fost eliminate o serie cărbunelui. Ca atare se cere din
le au. O parte dintre ei intră in potriva celor care nu folosesc nergiei electrice s-a achitat inte­ ale lui Cornel Genu.şe şi Grigore de posturi neproductive, fapt ce partea sectoarelor respective să
a avut o mare influenţă şi asu­ ia măsurile corespunzătoare.
mină şi în Ioc să treacă pe la din plin timpul de lucru, sau nu gral, iar ca urmare, restabilim- Gadar — în contul anului 1962, pra creşterii randamentelor. Ast­
fel, 21 de posturi pe zi au fost Utilizarea la început, a unui
brigăzile pe care le deservesc, îngrijesc cu simţ de răspundere du-se alimentarea cu energie e- iar altele au păşit de mult în a- reduse prin trecerea transportu­ număr mare de capse, care apoi
lui principal de la orizontul 10 a fost redus printr-o amplasare
pentru a stabili cu minerii la ce maşinile şi utilajele cu care sînt lectrică a cinematografului, a- nul 1959. Totul dovedeşte că la orizontul 12. mai] raţională a găurilor, a făcut
ca cheltuielile să crească. Folo­
oră să vină la puşcare, sau să le mecanizate locurile de muncă. cesta funcţionează normal. aici s-a muncit cu multă con­ Extinderea armării în bolţari sind în frontul de lucru găuri
mai puţine, cu mai multe cartu­
sprijine în aprovizionarea cu va­ O atenţie deosebită trebuie a- MORDA TEODOR - VALEA ştiinciozitate.
gonete goale şi material lemnos, cordată conducerii organizaţiilor BRAD. — Secţia gospodărie a Meritul colectivului de la Pe-
stau la nişe şi aşteaptă să fie de masă pentru ca acestea să-şi
chemaţi Ia puşcare. Alţii îşi îndrepte eforturile în aceeaşi di­ Sfatului popular raional din trila este cu atît mai mare, cu
Brad, prin tov. Danciu, ne-a co­ cit planul a fost realizat şi de­
compiectează carnetul de eviden­ recţie — sporirea continuă a municat că s-a reparat podeţul păşit la toţi indicii. Deoarece
ţă a materialelor cu ctîe o ju­ producţiei de cărbune. Comitetul despre care ne-aţi scris că este preţul de cost face parte dintre
mătate de oră sau o oră înainte sindical de secţie şi grupele sin­
de terminarea schimbului, iar dicale trebuie să însufleţească distrus. Mai scrieli-ne. aceşti indici şi spune mult mai
dacă după aceea sînt chemaţi îa neîntrerupt întrecerea în jurul
mult decît oricare dintre ei, ne
puşcare de către vreo brigadă, iniţiativei brigăzii comunistului CĂRŢI vom opri asupra lui pentru a-I
nu mai vin pe motiv că... şi-au Tucaciuc. Această iniţiativă tre­ studia mai amănunţit.
complectat carnetul de evidenţă. buie să fie mereu vie. In juriii ei
De aceea, schimbul următor, în ÂPARUTE Preţul de cost al cărbunelui a galeriilor a permis ca în anul şe, s-a redus considerabil nu­
include toate cheltuielile nece­ 1958 să fie reduse un număr de mărul de capse. Măsura a avut
Ioc să evacueze cărbunele în trebuie mobilizat întregul colec­ MEDICINA VETERINARĂ sare pentru obţinerea lui cum 3.655 posturi. Alte 6 posturi pe o influenţă pozitivă şi asupra
prima oră, trebuie să aştepte tiv. s în t: cheltuieli pentru materia­ zi au fost reduse prin introduce­ creşterii productivităţii muncii,
IM. STAM AT1N : Microbiologie veteri­ le, combustibil, energie, salarii, rea semnalizării optice în circu­ (necesarul redus de găuri, a
pînă vine artificierul să puşte. Biroul organizaţiei de bază nară. — vol. III. — Virusuri amortisment şi cheltuieli de sec­ itul puţului, dus la reducerea unor pos­
rickettsii, borrelomycete, actino­ turi de la perforare).
In felul acesta, aproape că este trebuie să lupte pentru întărirea mycete şi ciuperci. ţie (la care intrau în cea mai Economiile la consumul do
exclusă posibilitatea să se mai vieţii interne de partid — che­ 764 pag. — 44,30 lei pînzat ; mare parte regia şi penalizările combustibil au fost realizate în Cheltuielile de secţie au fost
puşte încă odată în schimb. In zăşie a succesului bătăliei pentru 48,40 lei pergamoid. pentru calitate). Cu cît aceste
legătură cu aceasta, minerul Li­ îndeplinirea angajamentelor. E.A .S.S. cheltuieli sînt mai mici, preţul mare parte prin înlocuirea lăm­ depăşite în anul 1958, cu un leu
ciu a spus : de cost va fi şi el mai uTc, iar pilor de mină cu benzină, prin
dacă acesta este sub planificat, lămpi electrice. pe tona de cărbune. Aici, cea
— Cu o singură puşcătură, A. CERBU
In ce priveşte consumul de mai mare pondere au avut-o pe­
v m z- METEOROLOGIE exploatarea realizează economii. materiale, acesta a fost depăşit nalizările la calitate şi mai ales
Furia apelor va fi stăvilită C. S T O IC A , N. C R IS T E A : Meteoro­ Pentru aceasta însă, sînt nece­ în tot cursul anului, exceptînd pentru cenuşă. De aici, concluzia
sare o bună organizare a mun­ trimestrul III. că nu s-a acordat destulă aten­
logie generală. cii şi un efort susţinut din par­ ţie separării şistului, lucru dc
tea întregului colectiv. Este incontestabil că au exis­ care în viitor va trebui să se ţi­
364 pag. + 8 planşe colorate tat şi unele motive obiective, nă cont în mai mare măsură.
La mina Pefriia, bilanţul a- care au impus un consum mai
V alea B ă tn n ă trece prin hotarul sa ­ P in ă în p rezen t s-a am en a ja t un — 17,17 lei. Ed. tehnică. nului 1958 s-a încheiat cu' o e- mare de materiale. Dar tot atît Rezultatele obţinute de colecti­
telor Sirbi, D uneşli, V alea L ungă, kilom etru din în treaga lungim e a văii, conomie de 2,05 lei pe tona de de adevărat este, că mai sînt şi vul minei Petrila sînt totuşi
B retea şi Ilia. Cu ani in urm ă apele p restin d u -se in to ta l 1.500 ore de m u n ­ GEOGWÎFTÉ cărbune, neconsiderînd devierile. bune. Luînd măsuri din timp
!im oase ale acestei văi aduceau mari că volu ntară cu braţele şi atelajele. Scăzînd devierile, economia se o serie de lipsuri. Aşa, de pildă, pentru înlăturarea lipsurilor care
prejudicii culturilor. D e la un tim p In a cea stă acţiu n e s-au evid en ţia t in M IH AI G H EO R G H E A N D R IEŞ : Me­ ridică la 4,02 lei pe tonă. repartizarea materialului lemnos încă mai persistă (risipa de ma­
insă, prin m unca voluntară a cetăţe­ m od deosebit depu taţii C rişan N icolae xic („P e harta lum ii"). de către sectorul de transporturi, teriale, nefolosirea tuturor utila­
nilor din satele am in tite, albia văii a R otam , D am aschin Z began , M iron 232 pag. + 3 hărţi — 4,75 lei. Urmărind tabelele, se poate jelor la capacitatea nominală, a-
început să fie lărgită pe o distan ţă M uatearui, Zeniu Pusa şi alţii. Ed. ştiinţifică. nerespectînd dimensiunile cerute
de 4 km . iar pe m aluri să se ridice constata cu satisfacţie că în fie­ de sectoarele productive, a dus
digu ri din păm înt. Acum, V alea Bă- Lucrările pentru am enajarea acestei FILOZOFIE care din cele 4 trimestre ale a- la risipă, îneît pe galerii şi a-
iriiul s-a transform at intr-un adevărat văi continuă, iar in curînd prin m un­ nului s-au realizat economii Im-
şa n tie r. ca volu ntară a cetăţen ilor furia ape­ M. A. DIIMIMIK şi alţii (sr edacţia) :
lor ei va fi stăvilită. Istoria filozofiei — vol. I.
616 pag. — 28,60 lei.
Ed. ştiinţifică.
legerea insuficientă a şistului in
griu, 2.421 kg. porumb, peste exercitat însă în rîndurile colec­ şeni-lor a hotarît să realeagă ca abataje) se va ajunge ca la sfîr-
4.000 kg. fructe, 161 kg. ţuică, tiviştilor o mai intensă muncă preşedinte pe tov. îoan Şuvaina, şitul anului 1959 rezultatele să
28,245 kg. brînză, 34,700 kg. politică, in scopul atragerii a- căruia i-au recomandat să lichi­ fie mult mai frumoase.
lină, 3.873 kg. furaje şi 8.070 cestora in munca rodnică, co­ deze cu lipsurile personale şi să
şi stropit la timp cei peste 3.500 peste 2.590 kg. porumb, 2.885 lei. Frumoase venituri au pri­ lectivă. lupte mereu alături de noii mem­ —G—
de pomi fructiferi din livadă. kg. griu, 304 kg. brînză, 157 mit şi colectiviştii Gheorghe Rob bri ai consiliului şi de masa co­
Anul trecut ei au mai plantat pentru 400 zile-muncă, Nicolae Participînd in număr mare la lectiviştilor, pentru dezvoltarea Fpecare colectâvisf
pe lingă pomii existenţi încă kg. lină şi 10 boi graşi în greu­ Nistorescu pentru 450 zile-mun­ discuţii, colectiviştii au scos ia continuă a gospodăriei, a între­ să ccnşHiw5e
250 meri, 50 caişi şi un mare tate vie de circa 7.500 kg. că, îoan Boldea pentru 441 zile- iveală şi au criticat cu asprime gului sat. In consiliul de condu­
număr de alţi pomi fructiferi. muncă, şi alţii. şi alte lipsuri ale consiliului de cere şi în comisia- de nevi-zie, co­ iexemphrde disciplină
Au format in felul acesta o nouă Veniturile mari obţinute din lectiviştii au ales pe cei mai
livadă pe o suprafaţă de 2,5 ha. vinzările către stat, colectiviştii Nici cei mai bătrini locuitori conducere. harnici şi mai activi dintre ei, fUrmare din pag. !-a).
le-au întrebuinţat cu grijă, O ai Turmaşului nu ştiu să fi a- Aşa, de pildă, colectiviştii Se­ ca Sofia Bucur, îoan Măniuţ,
Adunarea generală parte din ele au fost alocate vut careva în sat, de cind i s-au Gheorghe Rob şi alţii. cu alte plante cerealiere au fost cala­
a colectiviştilor pentru zilele-muncă, altă parte pus temeliile, aşa venituri după rafim Drăgan, Cornelia Cetină, mitate de pe urma revărsării apelor
din Turmaş pentru fondul de bază, construc­ Nicolae Tomuş, Raveca Tomuş Pentru a obţine succese şi provenite din ploi. Dar, tot atit de a-
ţii etc. In anul trecut, ei au con­ un an de muncă pe ogor, deşi şi alţii, au arătat în cuvîntul mai însemnate în cursul aces­ devărat esle eă aici rm s-a făcut totul
> A A / « A / 1, ,.*.oi struit o remiză pentru unelte anul 1958 datorită secetei a fost lor că întreg consiliul de con­ tui an, colectiviştii din Turmaş pentru ca treburile să meargă bine. Mu
şi utilaje agricole, trei co­ mai puţin roditor. ducere este vinovat pentru că au mai hotărit să contracteze s-a făcut lotul şi .penlru faptul eă or­
teren, clasificat ca neproductiv. cini pentru porci, un saivan, au nu a luat măsuri eficiente de cu statul 8.000 kg. griu, 8.300 ganizaţia de partid din gospodăria co­
Interes deosebit au manifestai cumpărat un cîntar-podbascul şi Insă darea de seamă a consi­ protejare a avutului obştesc. kg. porumb şi 6 capete bovine. lectivă n-a fost „suficient sprijinită. Ca
altele. Fondul de bază al gos­ liului de conducere şi discuţiile De asemenea, ei vo-r cultiva 3 urmare, aceasta a desfăşurat o muncă
colectiviştii din Turmaş şi pen­ podăriei a crescut la 100 de hec­ purtate, au arătat că nu toţi co­ — Spre toamnă — a spus co­ ha. cu sfeclă de zahăr, 5 ha. cil politică slabă in direcţia educării co­
tru creşterea numărului de ani­ tare, faţă de anul 1957, cu a- lectiviştii şi-au dat interesul să lectivista Cornelia Cetină — po­ tutun, un ha. cu floarea-so-arelui, lectiviştilor şi a mobilizării lor ia în­
male — proprietate obştească. proape 3.000 lei. muncească cu rivnă pentru con­ rumbul de pe 12 rînduri din ta r­ un ha cu legume şi zarzavaturi făptuirea sarcinilor ce le stau în faţă.
Numai in anul trecut, şeptelul solidarea gospodăriei, mărirea laua gospodăriei a fost înstrăi­ De asemenea, nu s-a tras cu tărie la
gospodăriei „1 /Mai“ Turmaş s-a Veniturile personale ale colec­ veniturilor ei şi a lor personală. nat. Consiliul de conducere nu a şi vor efectua noi construcţii. răspundere acei membri de partid care
mărit cu încă 4 vaci şi 4 viţei, tiviştilor au fost şi ele frumoa­ luat nici un fel de măsuri pen­ Problema sporirii recoltei de n-au constituit întotdeauna exemplu
16 purcei şi un mare număr de se. Bineînţeles ale acelor colec Astfel, familiile colectiviştilor tru ca cei vinovaţi să fie sanc­ personal, nu s-au luat măsuri de lichi­
oi. tivişti care au muncit. Pentru Aurel Nistorescu, Adam Bodsa, ţionaţi. legume .şi zarzavaturi a stat in darea unor neajunsuri, imediat ce ele
o zi-muncă li s-au împărţit cîte Samoilă lovescu, David Cocrean atenţia, adunării generale, care a au fost semnalate
Produsele animale cft şi ce­ 2.100 kg. griu, 3 kg. porumb, şi Nicolae Cetină, au lipsit de Luînd cuvîntul, colectivistul însărcinat consiliul de condu­
realele de prisos gospodăriei au 5 kg. fructe, 200 grame ţuică, la muncă tocmai în perioadele Aurel Bodea a criticat conduce­ cere să cumpere o motopompă In scopul îmbunătăţirii activităţii de
fost contractate şi livrate statu­ 35 grame brînză, 43 grame lină. de vîrf a lucrărilor agricole. rea gospodăriei pentru neglijen­ şi să ia măsurile necesare pen­ viitor, colectiviştii prezenţi ta adunarea
lui. Pe piaţa neorganizată 4,800 kg. furaje şi 10 lei. ţa manifestată in îngrijirea gră­ tru a fi irigată întreaga grădină. generală au făcut numeroase prop meri
G.A.C. Turmaş n-a vîndut nici Din această cauză, praşila a dinii de legume şi zarzavaturi legate de întărirea economico-organiza-
un fel de produs. In schimb, şi-a Valoarea totală a unei zile- doua la porumb, n-a fost apli­ Aceştea sînt doar cileva din lerică a gospodăriei lor, de dezvoltarea
respectat obligaţiile contractuale muncă s-a ridicat in anul 1958, cată. De asemenea, gospodăria a — A reieşit din darea de sea­ hofărfrile turmăşenilor. Ei tre­ ramurilor de producţie aducătoare de
cu statul, livrindu-i in anul 1958 la peste 45 lei. Aşa se face că fost nevoită să plătească pentru mă — a spus vorbitorul — că buie de-acum să lupte cu fermi­ mari venituri, de îmbunătăţirea mun­
pentru cele 807 zile-muncă efec­ seceratul păioaselor, unde n-au nu s-au cultivat decît 40 din cei tate pentru aplicarea lor,'să cea­ cii politice în gospodăria colectivă. In
tuate anul trecut, împreună cu 60 ari, prevăzuţi în plan pentru ră insistent spriii-nul organelor acelaşi timp, ei au cerul să se ia mă
putut intra secerători-legătorile cultura de legume şi zarzava­ de partid şi de stat. Şi atunci, şurile cuvenite împotriva acelor cotec
ceilalţi trei membri ai, familiei S.M.T. uIui, 1.560 kg. grîu şi turi. Şi de pe cei 40 ari, recol­ tivişti care încalcă statutul gospodări
sale, colectivistul îoan Nistores- 14.600 Iei in numerar, unor lu­ ta a fost destul de mică. Consi familia mărită a turmăşenilor — ei, manifestă indisciplină, împotriva tu
crători dinaîara gospodăriei. Va­ gospodăria colectivă — se va turor acelora care nu luptă cu hotărî
cu a dus acasă peste 1.694 kg. lorile respective puteau foarte liul de conducere putea să se re pentru continua înflorire a gospo
bine să revină colectiviştilor. gîndească, întrucît a fost secetă, întări şi mai mult, se va dezvol­ rlăriei colective.
Consiliul de conducere al G.A.C. la o motopompă pentru irigare. ta puternic jar munca lor va da
„1 Mai“, şi personal tovarăşul Produsele grădinii ar fi fost ast­
roade tot mai bogate.
preşedinte îoan Şuvaina, n-a fel mai multe şi mai bune.
E. BERGHIAN
Adunarea generală a turmă-