Page 96 - 1959-01
P. 96
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt Lucrările celui Je-al XXl-lea Congres
extraordinar al P.C.II.5.
rr-r— ------------ ---------- ------................... .. 1¦¦-------- -- ------ - ------ *
Dezbaterile asupra raportului prezentat
de tovarăşul N. S. H R U Ş C I O V
Anul XI Nr. 1279 Sîmbătă 31 ianuarie 1959 4 pagini 20 bani ŞEDINŢA DIN DUPĂ-AMIAZA ZILEI DE 29 IANUARIE
Peitn realizării sarcinilor economi SMerirgiştii MOSCOVA (Agerpres). — blici sovietice, ea merge in pas ANDREI GROMIKO, ministrul
TASS transmite: In şedinţa din cu acestea. Perspective excep Afacerilor Externe al U.R.S.S.
ncşifcl râspuaâ după-amiaza zilei de 29 ianua ţional de favorabile se deschid Acesta a declarat că Congresul
rie oare a fost prezidată de AN in faţa poporului leton in noul al XXI-lea al partidului mar
stabilite de Conferinţa reginnaiă de partid VncAiuti TON GAEVOI, prim-secretar al septenal. chează începutul unei perioade
Chemarea patriotică a siderurgişli- Comitetului regional Dneprope noi — perioada construcţiei des
lor hunedoreni de a realiza în acest trovsk al Partidului Comunist ICalnberzin a arătat că pentru făşurate a societăţii comuniste
riirr R. S. S. Ucraineană, dele succesele industriei letone a a- in’U.R.S.S.
an o producţie sporită de oţel. fontă gaţii la cel de-al XXI-lea Con vut o mare însemnătate reorga
gres al P.C.U.S. au continuat nizarea conducerii industriei. In A. A. Gromiko a subliniat că
înainte Primele rezultate şi laminate, pe baza ridicării cu cel general regiunile economice fur publicarea tezelor raportului lui
puţin 10 la sulă a indicilor de utili dezbaterile pe marginea cifrelor nizează in prezent mari canti N. S. PIruşciov la Congresul al
OOOGOOOQOQOe Zilele trecute a apărut în ziarul nostru chemarea siderurgiştilor hune-'= zare a agregatelor, a ştîrnit un pu de control ale dezvoltării eco tăţi de produse peste prevede XXI-lea al P.C.U.S. in noiem
ternic ecou în cadrul colectivului Com nomiei naţionale a U.R.S.S. pe rile planului. După reorganiza brie 1958 a exercitat o influenţă
de termen doreni către cei din Reşiţa privind sporirea producţiei de oţel, fontă ş i| binatului metalurgic Reşiţa. anul 1959—1965. rea conducerii industriei, între vădit stabilizatoare asupra în
prinderile din Letonia au dat tregii situaţii internaţionale.
OOOOOOÎÎOOCXÎCOOOOÎX laminate, pe seama ridicării indicilor de utilizare a agregatelor siderurgicei ¦Sub conducerea organizaţiilor de IAN KALNBERZ1N, prim-se peste prevederile planului pro
partid, siderurgiştii reşiţeni au anali duse in valoare de peste un mi Oamenii din Occident, a spus
C o led iv u l oţelăriei M artin nr. 1 a şl a valo rificării cît mai complecte a rezervelor interne. zat cu spirit gospodăresc posibilităţile cretar al C.C. al Partidului Co liard de ruble. in continuare Gromiko, au şi
ce le au la fiecare loc de muncă pen munist din R. S. S. Letonă, a ince-put să-şi dea seama că ţara
C om binatului siderurgic H unedoara a Deşi întrecerea socialistă s-a desfăşurat cu mult avînt şi înainte de lan-1 tru a răspunde acestei chemări cu an declarat că planul septenal con Delegata PELAGFIIA KOVA care doreşte să ajungă pe pri
raportat că în dim ineaţa zilei de 29 gajamente cît mai mobilizatoare. stituie o etapă dintre cele mai LIOVA (Bielorusiă), care a luat mul loc în lume în ceea ce pri
ianuarie a în deplin it planul Ittnar de sarea chemării, zilele ultime au constituit adevărate zile record, prin tonelel importante in dezvoltarea eco veşte producţia industrială, vrea
p ro d u cţie. Pe baza propunerilor făcute cu nomiei naţionale a U.R.S.S., in apoi cuvîntul, a vorbit despre pace. Arătînd că întărirea pu
de cocs, oţel şi laminate date peste prevederile planului. 1 prilejul dezbaterii cifrelor de plan construirea comunismului. Kaln- activitatea colhozului „Pentru terii Uniunii Sovietice şi a ţă
'Acest su cces s-d d a to ra t m uncii în pe anul în curs, la care s?au mai a- berzin a subliniat că în urma patrie“ a cărei preşedintă este rilor lagărului socialist face ca
s u fle ţite d e p u se ele o ţelu ri în v e d e re a Dorind să cîştige întrecerea, siderurgiştii Combinatului siderurgic dini dăugat zilele acestea noi propuneri îndeplinirii acestui plan, lagă de 7 ani. Kovaliova a vorbit de dezlănţuirea unui nou război
făcute cu ocazia discutării chemării rul socialismului va deveni şi legaţilor despre planurile aces mondial să devină riscantă, sau
ridicării continue a indicilor de utili Hunedoara au muncit neobosit pentru a realiza depăşiri de plan cît m ai! la Întrecere lansate de siderurgiştii mai puternic, va fi ridicată o tui colhoz din Bielorusiă pentru mai degrabă imposibilă, Gro
hunedoreni, colectivul C. M. Reşiţa, stavilă de netrecut in calea aţî- miko a subliniat că aceasta pu
zare a agregatelor. A cest lucru e d o substanţiale. Roadele acestor strădanii nu s-au lăsat mult aşteptate. şi-a luat angajamentul să depăşească ţă.torilor la război. viitorul septenal. ne pe o bază nouă, mai traini-
în acest an planul producţiei globale Anton Gaevoi, care prezida
vedit de !aptul că pînă la d ata respec Astfel, în perioada 1-30 Ianuarie, au fost produse peste plan 1.962 tonei Deşi Letonia a păşit pe calea (Continuare în pag. 2-a)
tiv ă indicele de utilizare a cuptoarelor noii sale dezvoltări ou 20 de ani şedinţa din după-amiaza zilei
cocs metalurgic, 2.913 tone oţel M artin şi electric şi peste 2.400 tone la-1 mai tîrziu decit celelalte repu de 29 ianuarie a dat apoi cu-
vîntul delegatului la congres
minate, din care aproape 1.250 tone au fost date de către colectivul celui m a i|
modern laminor din ţară — laminorul bluming — 1.000.
Rezultatele de pînă acum stau chezăşie a hotărîrii luate de colectivul f
combinatului de a nu rămîne în urma siderurgiştilor reşiţeni, de a da v ia ţă ;
sarcinilor trasate de Conferinţa regională de partid. |
a crescut la 5,25 tone oţel pe m . p. Pe şantierul celei m ai tin ere secţii c h im ic e cu 8.000.000 lei şi să realizeze econo C u v î n tarea
v a tr ă . m ii, faţă de preţul de cost planificat,
Pe şantierul distilăriei de gudrbane lui de cocs. Au [ost executate pînă de 40.000.000 lei. tovarăşului Gh.
A m intim că de la data lansării che se în registrează zilnic succese de sea acum lucrările de construcţie la depo
m ării sideru rgiştilor hunedoreni către m ă. In tim pul scurt care a trecut de zitu l de reactivi şi clădirea centralei Colectivul oţelăriei M artin, răspun- Dragi tovarăşi, tării societăţii sovietice ei arată nistă de care a dat dovadă în
cei din R eşiţa, colectivu l oţelăriei res la începerea lucrărilor pe acest şan term ice în proporţie de 75 la sută. La zînd chemării la întrecere, şi-a luat
p ective a elaborat 17 şa rje rapide, tier, au joşi term inate lucrările de ca colectoarele su bsecţiei de preparare a angajametnul să producă peste plan, Permiteţi-mi să transmit, din întregii omeniri drumul constru tot cursul istoriei sale, prin perse
şarje care dovedesc hotărîrea lor de a nalizare şi sta ţia de reglare a gaza- f e n o lilo r se e x e c u tă >lu c ră rile d e fin i în acest an, 30.000 tone de oţel, prin partea Comitetului Central şi a
se situ a in fruntea întrecerii. sare. creşterea indicilor de utilizare a cup întregului nostru partid, din
toarelor Martin cu cel puţin 10 la partea clasei muncitoare şi a tu
-------------— :«»«:-------- ----------- sută şi să reducă preţul de cost cu turor oamenilor muncii din Re irii societăţii comuniste. verenţa cu care s-a îngrijit întot
70 lei pe tonă. publica Populară Romînă, un
fierbinte salut frăţesc celui de-al Este meritul istoric a! partidu deauna de întărirea unităţii şi
XXl-lea Congres al gloriosului lui lui Lenin, al Comitetului său coeziunii rîndurilor sale, înlătu-
Colectivul secţiei furnale şi-a luat Partid Comunist al Uniunii So Central leninist, că Partidul Co rînd tot ce le poate submina, tot
vietice. munist al Uniunii Sovietice re ce poate trîna mersul înainte,
QLn. aţLa^ tam tni m k 40.000 le i angajamentul să dea peste planul a- zolvă în procesul de construire prin munca uriaşă pe care o des
nual 5.000 tone de fontă şi să redu Ţelurile cutezătoare şi totoda
că preţul de cost planificat cu 30 de tă profund realiste spre care
Congresul al XXl-lea al Parti
M unca de şantier s-a d o ved it a fi nalizări şi unele m odificări în schele cu zidărie uşoară de um plutură şi a lei pe tonă, în special pe baza mic dului Comunist al Uniunii So a societăţii comuniste probleme făşoară Partidul Comunist al
0 aotioilate creatoare şi care aduce tul constru ctiv. P rin aceasta, costul şorării consumurilor specifice de cocs vietice îndreaptă eforturile con
-ezolvăr'i foarte ju dicioase atun ci cînd unui apartam ent s-a ridicai la o va doua pe acelaşi schelet dar cu zidărie şi alte materiale.' structive ale poporului sovietic, de uriaşă importanţă ale teoriei Uniunii Sovietice în vederea mo
itit constructorii cît şi beneficiarii sîn t- loare de num ai 38.750 lei, ceea ce oglindesc posibilităţile inepuiza
"ointeresali in realizarea unor locuinţe rezu ltă că din cele peste 3,5 m li- uşoară, portantă. Muncitorii şi tehnicienii din secţia bile, fără precedent în istorie, pe comunismului ştiinţific, îmbogă bilizării poporului la lupta pen
oare să corespu n dă cerin ţelor. A ceastă laminoare, s-au angajat să dea peste care Ie capătă omul în condiţi
cointeresare se pune cu m ai m ultă E xperienţa noastră a dovedit că plan 6000 tone laminate, inclusiv ban ile orînduirii socialiste. Nu înca ţeşte în mod creator tezaurul tru traducerea în viaţă a ideilor
tărie a stă zi cin ă in urm a indicaţiilor daje şi discuri, şi să reducă preţul pe îndoială că planul septenal
olenarei C.C. ai P .M .R . din 26— 28 no blocurile de tipul celui experim ental de cost, sub ce! planificat, cu 10 lei al Uniunii Sovietice, ale cărui gîndirii marxist-leniniste şi al marxism-leninismului.
iem brie 1958 se duce lu pta pentru creş- pe tonii de laminate. cifre întruchipează amploarea
'erea spaţiu lu i locu ibil şi pentru redu sîn t m u lt m a i econom ice şi ele pot fi gigantică a operei de construire experienţei revoluţionare a cla Poporul nostru munceşte cu
cerea preţului de cost al constru cţiilor. Cocsarii reşiţeni, analizîndu-şi po desfăşurată a comunismului, Va
date cit m ai repede în folosinţă. Să sibilităţile de a spori producţia de exercita o profundă înrîurire nu sei muncitoare internaţionale. hărnicie pentru construirea so
P entru înfăptuirea acestu i obiectiv cocs, şi-au luat angajamentul să dea numai în viaţa poporului sovi
colectivul de conducere al grupului IV sperăm deci că această experienţă se în acest an peste plan 5000 tone cocs etic, ci şi în viaţa tuturor popoa Pentru partidele comuniste şi cialismului în patria sa, obţinînd
Cugir al T .R .C .L .H a luat hotărîrea ca metalurgic. relor din ţările socialiste şi a în muncitoreşti ale ţărilor socialiste, pe acest drum realizări de sea
surplusul finanţat de către beneficiar O expenenfă ce merită v a tradu ce în v ia ţă şi pe alte şan tiere tregii omeniri progresiste. pentru întreaga mişcare comu mă. '
'a o r g a n iz ă r ile d e ş a n tie r e s ă fie fo nistă internaţională, prezintă o
losit in scopul constru irii unul bloc atenjie căpăiîrtd astfel un cîm p larg de ac Ca rezultat al dezvoltării Is uriaşă importanţă analiza pro Industria noastră socialistă se
centru constru ctori cu caracter expe torice a mişcării comuniste şi fundă făcută în raportul prezen dezvoltă într-un ritm susţinut.
rim ental. A stfel, în luna septem brie a ţiu n e . muncitoreşti internaţionale, Par tat Ia congres de tovarăşul Volumul producţiei industriale
inului trecut la m arginea unui alinia tidul Comunist al Uniunii Sovie Hruşciov sarcinilor măreţe ale va depăşi fa sfîrşitul acestui an
ment d in colonia cugireană s-au înce- ‘«llllllll!ll!IIIIIUIII!lll!!!!P:i|l;!illl!l Ing. IOAN G IU R G IU tice a devenit detaşamentul ei planului septenal, ca şi unor de aproape patru ori şi jumăta
tnit p rim ele s ă p ă tu r i la un bloc lip cu de Irunte, a cărui experienţă is probleme teoretice, puse la ordi t e nivelul anului 1938, din care
1 apartam ente. , t grupul IV de construcţii torică reprezintă un bun de ne nea zilei de însăşi dezvoltarea volumul producţiei mijloacelor
preţuit al întregii mişcări mun societăţii contemporane, proble de producţie de cinci ori şi ju
La prim a vedere m ulte persoane, m ai oane lei s-ar fi constftlii 88 aparta T. R. C. L. H. citoreşti, o permanentă sursă de me privind cele două faze ale mătate. Productivitatea muncii
d e s Hin p a rtea ben eficiaru lu i — d iri inspiraţie pentru activitatea par societăţii comuniste —¦ făurirea a crescut îţi ţara noastră numai
ginta de la serviciul in vestiţii al m ente şi nu 48, după ooncepţia be tidelor marxist-leniniste. Prin bazei tehnico-materiale a comu în decursul ultimilor 8 ani cu
U .M .C.-ului — n-au vă zu t în aceasiă munca lor uriaşă, eroică, plină nismului şi trecerea de Ia sta 85 la sută. Se realizează sarci
lucrare ceea ce trebuia să în ţeleagă neficiarului. A ceasta a izv o rît dintr-o -m - de abnegaţie, pe care o desfă diul socialist de dezvoltare la na pusă de partid de a asigura
atunci cin ă li s-a desch is finanţarea şoară de peste 4 decenii în ve faza superioară, ca proces isto precumpănirea sectorului socia
ce anul 1958 la poziţia locuinţe m un- an aliză am ănu nţită făcută de un colec Un î n c e p u t bun derea construirii socialismului şi ric obiectiv, problema repartiţiei list în agricultură, acesta apro-
ciloreşti. A stfel din cele p este 3,5 m i comunismului, oămenii sovietici bunurilor produse de societate piindu-se în prezent atît ca su
lioane lei alocate pentru locu in ţe, be tiv de proiectanţi şi executanţi care şi-au cucerit stima, dragostea şi în condiţiile socialismului şi a prafaţă, cît şi ca număr de fa
neficiarul a h o lă rîl să co n stru ia scă 48 admiraţia oamenilor muncii de căilor trecerii la sistemul de re milii, de 60 Ia sută. Faţă de
căa a ju n s la c o n c lu z ia blocul expe pe tot întinsul globului pămîn- partiţie propriu fazei superioare 1948, venitul naţional al ţării a
tesc. Păşind pe căi nebătătorite a comunismului, probleme ale crescut de peste 3 o r i: se îm
rim en tal cu 4 aparlam en ie de la Cu N-a trecut prea mult timp de colective pentru fiecare ramură a de nimeni, oamenii sovietici, organizării politice a societăţii bunătăţeşte necontenit nivelul
g ir corespiinde întrntotul' cerinţelor cînd într-o adunare generală ţi activităţii culturale. Aşa au luat conduşi de partidul comunist, au în perioada construirii desfăşu de trai al oamenilor muncii de
realizării unor locuinţe cît m ai ieftine nută în comuna noastră s-a ho- fiinţă colectivele de teatru, cor, croit popoarelor drumul transfor rate a comunismului şi multe al la oraşe şi sate. Au loc profun
şi m ai bune. Ş lia t este că o construc tărît, printre altele, înfiinţarea dansuri şi colectivul brigăzii ar mării revoluţionare a societăţii tele. de transformări socialiste în con
ţie îşi arată adevăratele sale calităţi unei echipe culturale. FFotărîrea tistice de agitaţie. şi al asigurării victoriei socialis ştiinţa oamenilor; cultura pă
odată luată a devenit o sarcină mului. In noua etapă a dezvol- trunde tot mai larg în masa
num ai atun ci cîn d este g a ta . In această a tineretului în special. Activitatea ă început. S-ă con
stituit un cor cu peste 80 de
direcţie blocul experim ental de 4 apar Astfel, pentru ca obiectivele persoane, o echipă' de dansuri
alcătuită din 12 persoane, o e-
lam enie s-a dovedii a fi la înălţim e. hotărîrii să fie duse la îndepli
GABRIFXA SAFTA
El are o arhitectură sim plă, satisfăcîn d nire, şi pentru ca activitatea cul
corespondentă
nevoile de ordin e s ic lic ; fiecare apar turală să pornească bine de la
(Continuare în pag. 2-a)
tam ent se com pune din două cam ere, început, s-au înfiinţat pe comună
bucătărie, baie şi căm ară.
D u pă calculele econom ice efectuate,
solu ţia deven ea m ai econom .ică dacă 'jŢţşiţ v, V-,
ie aparlam en ie, ceea ce rezu ltă că acest bloc se realiza cu p arter plus Partidul Muncitoresc Romîn poporului.
preţul de cosi peapartam en t s-a ri două etaje şi nu num ai cu parter plus a învăţat şi învaţă din uriaşa Oamenii muncii din R. P. Ro
dicat la 82.056 iei. Trebuie am in tii că un etaj. De asem enea, o raţionalizare experienţă a Partidului Comunist mînă sînt conştienţi că asigurînd
'a a c e s te a p a rta m e n te au în c e p u t lu m axim ă a solu ţiei arhilectuale era da al Uniunii Sovietice în constru progresul rapid al economiei şi
crările dar ele se desfăşoară înir-un că se realiza pe cadre de beton ar irea socialismului şi comunismu culturii, construind socialismul,
ntm necorespunzăior. Pe lin gă greşea- m ai cu acoperiş terasă necircaibilă, lui, desprinzînd din această ex ei răspund şi îndatoririi ce Ie re
'a c ă b e n e fic ia ru l s -a a v e n tu r a t la d i s cu p ereţi de 12,5 cm . tra ta ţi term ic şi perienţă concluzii preţioase, vine de a-şi da contribuţia la
care ne dau posibilitatea să re obţinerea victoriei în întrecerea
zolvăm mai bine şi mai sigur paşnică intre capitalism şi so
punerea a trei blocuri după un alin ia fonic şi pe form ula „parter + două problemele complexe ale constru cialism, la atingerea obiectivu
m ent dublu curbat s-au atacat şi e ta je ” .
Blocuri de volu m m are, cu rtudle a c D esigur că această raţionalizare se irii noii orînduiri sociale. Mare lui măreţ, arătat în raportul to
le partid al lui Lenin constituie varăşului Hruşciov, ca în anul
cesorii, care au redu s la m axim um su putea face num ai in cazu l cînd se pentru noi un luminos exemplu
prafaţa locuibilă. P entru a dem on stra realizau m ai m ulte blocuri de acelaşi prin înalta principialitate comu (Continuare în pag. 2-a)
că această hotărire de a se construi tip. Sub aspectul unei asem enea raţio
blocuri d e volu m m ăre şi du pă un aii- n alizări se lu crează in p rezen t la ela
m om ent dubiu curbai coleclivu l gru pu borarea unui proiect pentru un bloc
lui IV şan liere a adu s la blocul ex experim ental în două v a r ia n te : prim a
perim ental o serie în treagă de raţio pe schelet de cadre d in beton arm at
Mai multe preparate proprii
In prima parte a anului tre Unele unităţi, cum este As/pecle din sala Congresului în timpul prezentării de către tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C C. al U L- j>i preşedinte al Consiliului
cut, alimentaţia publică din re T.A.P.L. Petroşani, au introdus de Miniştri ai U.R.S.S., a faportului „Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe 195J — Ubo .
giunea noastră cuprindea din
totalul desfacerii doar 15 la sută in restaurante preparate „spe
preparate proprii. Analizind a- cialitatea casei“ c a : sărmăluţe,
ceastă lipsă din activitatea uni ciorbă de burtă etc., după ce
tăţilor, conducerea T.A.P.L. a rinţele consumatorilor.
luat măsuri tehnico-organizato-
rice concrete pentru mărirea In acest an, s-au luat măsuri
ponderii produselor proprii in pentru creşterea continuă a pro
totalul desfacerii. centului de preparate proprii in
alimentaţia publică şi de creş
Astfel, s-a mărit cointeresa tere a numărului de sortimente,
astfel ca aprovizionarea oame
rea materială a muncitorilor de nilor muncii să se îmbunătă
ţească continuu.
la carmangerie şi laboratorul'
i. CĂRABAŞ
de preparate reci, s-au organizai
corespondent
ieşiri cu bufete ambulante in
şcoli, s-a lărgit numărul de sor
timente culinare etc.