Page 96 - 1959-01
P. 96

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt                                                              Lucrările celui Je-al XXl-lea Congres

                                                                                                                                                                                                                                               extraordinar al P.C.II.5.
                                                                                                                                                                                                                                               rr-r—  ------------ ---------- ------................... .. 1¦¦-------- -- ------ - ------ *

                                                                                                                                                                                                                                               Dezbaterile asupra raportului prezentat
                                                                                                                                                                                                                                                 de tovarăşul N. S. H R U Ş C I O V

Anul XI Nr. 1279                                             Sîmbătă 31 ianuarie 1959                                                                                             4 pagini 20 bani                                             ŞEDINŢA DIN DUPĂ-AMIAZA ZILEI DE 29 IANUARIE

Peitn realizării sarcinilor economi                                                                                                                                                 SMerirgiştii                                                  MOSCOVA (Agerpres). —               blici sovietice, ea merge in pas     ANDREI GROMIKO, ministrul
                                                                                                                                                                                                                                               TASS transmite: In şedinţa din        cu acestea. Perspective excep­         Afacerilor Externe al U.R.S.S.
                                                                                                                                                                                  ncşifcl râspuaâ                                              după-amiaza zilei de 29 ianua­        ţional de favorabile se deschid       Acesta a declarat că Congresul
                                                                                                                                                                                                                                               rie oare a fost prezidată de AN­       in faţa poporului leton in noul       al XXI-lea al partidului mar­
stabilite de Conferinţa reginnaiă de partid VncAiuti                                                                                                                                                                                           TON GAEVOI, prim-secretar al          septenal.                             chează începutul unei perioade
                                                                                                                                                                                                        Chemarea patriotică a siderurgişli-    Comitetului regional Dneprope­                                              noi — perioada construcţiei des­
                                                                                                                                                                                                    lor hunedoreni de a realiza în acest       trovsk al Partidului Comunist            ICalnberzin a arătat că pentru     făşurate a societăţii comuniste
                                                                                                                                                                                                                                               riirr R. S. S. Ucraineană, dele­      succesele industriei letone a a-      in’U.R.S.S.
                                                                                                                                                                                  an o producţie sporită de oţel. fontă                        gaţii la cel de-al XXI-lea Con­       vut o mare însemnătate reorga­
                                                                                                                                                                                                                                               gres al P.C.U.S. au continuat         nizarea conducerii industriei. In        A. A. Gromiko a subliniat că
 înainte                                                     Primele rezultate                                                                                                    şi laminate, pe baza ridicării cu cel                                                              general regiunile economice fur­      publicarea tezelor raportului lui
                                                                                                                                                                                  puţin 10 la sulă a indicilor de utili­                       dezbaterile pe marginea cifrelor      nizează in prezent mari canti­        N. S. PIruşciov la Congresul al
   OOOGOOOQOQOe                                              Zilele trecute a apărut în ziarul nostru chemarea siderurgiştilor hune-'=                                            zare a agregatelor, a ştîrnit un pu­                         de control ale dezvoltării eco­       tăţi de produse peste prevede­        XXI-lea al P.C.U.S. in noiem­
                                                                                                                                                                                  ternic ecou în cadrul colectivului Com­                      nomiei naţionale a U.R.S.S. pe        rile planului. După reorganiza­       brie 1958 a exercitat o influenţă
    de termen                                                doreni către cei din Reşiţa privind sporirea producţiei de oţel, fontă ş i|                                          binatului metalurgic Reşiţa.                                 anul 1959—1965.                       rea conducerii industriei, între­     vădit stabilizatoare asupra în­
                                                                                                                                                                                                                                                                                     prinderile din Letonia au dat         tregii situaţii internaţionale.
             OOOOOOÎÎOOCXÎCOOOOÎX                            laminate, pe seama ridicării indicilor de utilizare a agregatelor siderurgicei                                        ¦Sub conducerea organizaţiilor de                              IAN KALNBERZ1N, prim-se­           peste prevederile planului pro­
                                                                                                                                                                                  partid, siderurgiştii reşiţeni au anali­                                                           duse in valoare de peste un mi­          Oamenii din Occident, a spus
    C o led iv u l oţelăriei M artin nr. 1 a                 şl a valo rificării cît mai complecte a rezervelor interne.                                                          zat cu spirit gospodăresc posibilităţile                     cretar al C.C. al Partidului Co­      liard de ruble.                       in continuare Gromiko, au şi
                                                                                                                                                                                  ce le au la fiecare loc de muncă pen­                        munist din R. S. S. Letonă, a                                               ince-put să-şi dea seama că ţara
C om binatului siderurgic H unedoara a                       Deşi întrecerea socialistă s-a desfăşurat cu mult avînt şi înainte de lan-1                                          tru a răspunde acestei chemări cu an­                        declarat că planul septenal con­         Delegata PELAGFIIA KOVA­           care doreşte să ajungă pe pri­
raportat că în dim ineaţa zilei de 29                                                                                                                                             gajamente cît mai mobilizatoare.                             stituie o etapă dintre cele mai       LIOVA (Bielorusiă), care a luat       mul loc în lume în ceea ce pri­
ianuarie a în deplin it planul Ittnar de                     sarea chemării, zilele ultime au constituit adevărate zile record, prin tonelel                                                                                                   importante in dezvoltarea eco­                                              veşte producţia industrială, vrea
p ro d u cţie.                                                                                                                                                                       Pe baza propunerilor făcute cu                            nomiei naţionale a U.R.S.S., in       apoi cuvîntul, a vorbit despre        pace. Arătînd că întărirea pu­
                                                             de cocs, oţel şi laminate date peste prevederile planului.                                     1                     prilejul dezbaterii cifrelor de plan                         construirea comunismului. Kaln-       activitatea colhozului „Pentru        terii Uniunii Sovietice şi a ţă­
    'Acest su cces s-d d a to ra t m uncii în ­                                                                                                                                   pe anul în curs, la care s?au mai a-                         berzin a subliniat că în urma         patrie“ a cărei preşedintă este       rilor lagărului socialist face ca
s u fle ţite d e p u se ele o ţelu ri în v e d e re a        Dorind să cîştige întrecerea, siderurgiştii Combinatului siderurgic dini                                             dăugat zilele acestea noi propuneri                          îndeplinirii acestui plan, lagă­      de 7 ani. Kovaliova a vorbit de­      dezlănţuirea unui nou război
                                                                                                                                                                                  făcute cu ocazia discutării chemării                         rul socialismului va deveni şi        legaţilor despre planurile aces­      mondial să devină riscantă, sau
ridicării continue a indicilor de utili­                     Hunedoara au muncit neobosit pentru a realiza depăşiri de plan cît m ai!                                             la Întrecere lansate de siderurgiştii                        mai puternic, va fi ridicată o        tui colhoz din Bielorusiă pentru      mai degrabă imposibilă, Gro­
                                                                                                                                                                                  hunedoreni, colectivul C. M. Reşiţa,                         stavilă de netrecut in calea aţî-                                           miko a subliniat că aceasta pu­
zare a agregatelor. A cest lucru e d o ­                     substanţiale. Roadele acestor strădanii nu s-au lăsat mult aşteptate.                                                şi-a luat angajamentul să depăşească                         ţă.torilor la război.                 viitorul septenal.                    ne pe o bază nouă, mai traini-
                                                                                                                                                                                  în acest an planul producţiei globale                                                                Anton Gaevoi, care prezida
vedit de !aptul că pînă la d ata respec­                     Astfel, în perioada 1-30 Ianuarie, au fost produse peste plan 1.962 tonei                                                                                                            Deşi Letonia a păşit pe calea                                                     (Continuare în pag. 2-a)
tiv ă indicele de utilizare a cuptoarelor                                                                                                                                                                                                      noii sale dezvoltări ou 20 de ani     şedinţa din după-amiaza zilei
                                                             cocs metalurgic, 2.913 tone oţel M artin şi electric şi peste 2.400 tone la-1                                                                                                     mai tîrziu decit celelalte repu­      de 29 ianuarie a dat apoi cu-
                                                                                                                                                                                                                                                                                     vîntul delegatului la congres
                                                             minate, din care aproape 1.250 tone au fost date de către colectivul celui m a i|

                                                             modern laminor din ţară — laminorul bluming — 1.000.

                                                                 Rezultatele de pînă acum stau chezăşie a hotărîrii luate de colectivul f

                                                             combinatului de a nu rămîne în urma siderurgiştilor reşiţeni, de a da v ia ţă ;

                                                             sarcinilor trasate de Conferinţa regională de partid.                                          |

a crescut la 5,25 tone oţel pe m . p.                        Pe şantierul celei m ai tin ere secţii c h im ic e                                                                   cu 8.000.000 lei şi să realizeze econo­                                                            C u v î n tarea
v a tr ă .                                                                                                                                                                        m ii, faţă de preţul de cost planificat,
                                                                Pe şantierul distilăriei de gudrbane                     lui de cocs. Au [ost executate pînă                      de 40.000.000 lei.                                           tovarăşului Gh.
   A m intim că de la data lansării che­                     se în registrează zilnic succese de sea­                    acum lucrările de construcţie la depo­
m ării sideru rgiştilor hunedoreni către                     m ă. In tim pul scurt care a trecut de                      zitu l de reactivi şi clădirea centralei                    Colectivul oţelăriei M artin, răspun-                         Dragi tovarăşi,                   tării societăţii sovietice ei arată nistă de care a dat dovadă în
cei din R eşiţa, colectivu l oţelăriei res­                  la începerea lucrărilor pe acest şan ­                      term ice în proporţie de 75 la sută. La                  zînd chemării la întrecere, şi-a luat
p ective a elaborat 17 şa rje rapide,                        tier, au joşi term inate lucrările de ca­                   colectoarele su bsecţiei de preparare a                  angajametnul să producă peste plan,                              Permiteţi-mi să transmit, din     întregii omeniri drumul constru­ tot cursul istoriei sale, prin perse­
şarje care dovedesc hotărîrea lor de a                       nalizare şi sta ţia de reglare a gaza-                      f e n o lilo r se e x e c u tă >lu c ră rile d e fin i­  în acest an, 30.000 tone de oţel, prin                       partea Comitetului Central şi a
se situ a in fruntea întrecerii.                                                                                         sare.                                                    creşterea indicilor de utilizare a cup­                       întregului nostru partid, din
                                                                                                                                                                                  toarelor Martin cu cel puţin 10 la                           partea clasei muncitoare şi a tu­
                                                             -------------— :«»«:-------- -----------                                                                             sută şi să reducă preţul de cost cu                          turor oamenilor muncii din Re­        irii societăţii comuniste.            verenţa cu care s-a îngrijit întot­
                                                                                                                                                                                  70 lei pe tonă.                                              publica Populară Romînă, un
                                                                                                                                                                                                                                               fierbinte salut frăţesc celui de-al   Este meritul istoric a! partidu­ deauna de întărirea unităţii şi
                                                                                                                                                                                                                                               XXl-lea Congres al gloriosului        lui lui Lenin, al Comitetului său coeziunii rîndurilor sale, înlătu-
                                                                                                                                                                                                         Colectivul secţiei furnale şi-a luat  Partid Comunist al Uniunii So­        Central leninist, că Partidul Co­ rînd tot ce le poate submina, tot
                                                                                                                                                                                                                                               vietice.                              munist al Uniunii Sovietice re­ ce poate trîna mersul înainte,
QLn. aţLa^ tam tni m k 40.000 le i angajamentul să dea peste planul a-                                                                                                                                                                                                               zolvă în procesul de construire prin munca uriaşă pe care o des­
                                                                                                                                                                                                     nual 5.000 tone de fontă şi să redu­         Ţelurile cutezătoare şi totoda­
                                                                                                                                                                                  că preţul de cost planificat cu 30 de                        tă profund realiste spre care
                                                                                                                                                                                                                                               Congresul al XXl-lea al Parti­
   M unca de şantier s-a d o ved it a fi                     nalizări şi unele m odificări în schele­                    cu zidărie uşoară de um plutură şi a                     lei pe tonă, în special pe baza mic­                         dului Comunist al Uniunii So­         a societăţii comuniste probleme făşoară Partidul Comunist al
0 aotioilate creatoare şi care aduce                         tul constru ctiv. P rin aceasta, costul                                                                              şorării consumurilor specifice de cocs                       vietice îndreaptă eforturile con­
-ezolvăr'i foarte ju dicioase atun ci cînd                   unui apartam ent s-a ridicai la o va­                       doua pe acelaşi schelet dar cu zidărie                   şi alte materiale.'                                          structive ale poporului sovietic,     de uriaşă importanţă ale teoriei Uniunii Sovietice în vederea mo­
itit constructorii cît şi beneficiarii sîn t-                loare de num ai 38.750 lei, ceea ce                                                                                                                                               oglindesc posibilităţile inepuiza­
"ointeresali in realizarea unor locuinţe                     rezu ltă că din cele peste 3,5 m li-                        uşoară, portantă.                                           Muncitorii şi tehnicienii din secţia                      bile, fără precedent în istorie, pe   comunismului ştiinţific, îmbogă­ bilizării poporului la lupta pen­
oare să corespu n dă cerin ţelor. A ceastă                                                                                                                                        laminoare, s-au angajat să dea peste                         care Ie capătă omul în condiţi­
cointeresare se pune cu m ai m ultă                                                                                      E xperienţa noastră a dovedit că                         plan 6000 tone laminate, inclusiv ban­                       ile orînduirii socialiste. Nu înca­   ţeşte în mod creator tezaurul tru traducerea în viaţă a ideilor
tărie a stă zi cin ă in urm a indicaţiilor                                                                                                                                        daje şi discuri, şi să reducă preţul                         pe îndoială că planul septenal
olenarei C.C. ai P .M .R . din 26— 28 no­                                                                                blocurile de tipul celui experim ental                   de cost, sub ce! planificat, cu 10 lei                       al Uniunii Sovietice, ale cărui       gîndirii marxist-leniniste şi al marxism-leninismului.
iem brie 1958 se duce lu pta pentru creş-                                                                                                                                         pe tonii de laminate.                                        cifre întruchipează amploarea
'erea spaţiu lu i locu ibil şi pentru redu ­                                                                             sîn t m u lt m a i econom ice şi ele pot fi                                                                           gigantică a operei de construire      experienţei revoluţionare a cla­      Poporul nostru munceşte cu
cerea preţului de cost al constru cţiilor.                                                                                                                                           Cocsarii reşiţeni, analizîndu-şi po­                      desfăşurată a comunismului, Va
                                                                                                                         date cit m ai repede în folosinţă. Să                    sibilităţile de a spori producţia de                         exercita o profundă înrîurire nu      sei muncitoare internaţionale.        hărnicie pentru construirea so­
   P entru înfăptuirea acestu i obiectiv                                                                                                                                          cocs, şi-au luat angajamentul să dea                         numai în viaţa poporului sovi­
colectivul de conducere al grupului IV                                                                                   sperăm deci că această experienţă se                     în acest an peste plan 5000 tone cocs                        etic, ci şi în viaţa tuturor popoa­      Pentru partidele comuniste şi       cialismului în patria sa, obţinînd
Cugir al T .R .C .L .H a luat hotărîrea ca                                                                                                                                        metalurgic.                                                  relor din ţările socialiste şi a în­  muncitoreşti ale ţărilor socialiste,   pe acest drum realizări de sea­
surplusul finanţat de către beneficiar                       O expenenfă ce merită                                       v a tradu ce în v ia ţă şi pe alte şan tiere                                                                          tregii omeniri progresiste.           pentru întreaga mişcare comu­          mă. '
'a o r g a n iz ă r ile d e ş a n tie r e s ă fie fo ­                                                                                                                                                                                                                               nistă internaţională, prezintă o
losit in scopul constru irii unul bloc                       atenjie                                                     căpăiîrtd astfel un cîm p larg de ac­                                                                                    Ca rezultat al dezvoltării Is­     uriaşă importanţă analiza pro­            Industria noastră socialistă se
centru constru ctori cu caracter expe­                                                                                                                                                                                                         torice a mişcării comuniste şi        fundă făcută în raportul prezen­       dezvoltă într-un ritm susţinut.
rim ental. A stfel, în luna septem brie a                                                                                ţiu n e .                                                                                                             muncitoreşti internaţionale, Par­     tat Ia congres de tovarăşul            Volumul producţiei industriale
inului trecut la m arginea unui alinia­                                                                                                                                                                                                        tidul Comunist al Uniunii Sovie­      Hruşciov sarcinilor măreţe ale         va depăşi fa sfîrşitul acestui an
ment d in colonia cugireană s-au înce-                       ‘«llllllll!ll!IIIIIUIII!lll!!!!P:i|l;!illl!l                           Ing. IOAN G IU R G IU                                                                                      tice a devenit detaşamentul ei        planului septenal, ca şi unor          de aproape patru ori şi jumăta­
tnit p rim ele s ă p ă tu r i la un bloc lip cu                                                                                                                                                                                                de Irunte, a cărui experienţă is­     probleme teoretice, puse la ordi­     t e nivelul anului 1938, din care
1 apartam ente.                                                                                                          , t grupul IV de construcţii                                                                                          torică reprezintă un bun de ne­       nea zilei de însăşi dezvoltarea        volumul producţiei mijloacelor
                                                                                                                                                                                                                                               preţuit al întregii mişcări mun­      societăţii contemporane, proble­       de producţie de cinci ori şi ju­
   La prim a vedere m ulte persoane, m ai                    oane lei s-ar fi constftlii 88 aparta­                                         T. R. C. L. H.                                                                                     citoreşti, o permanentă sursă de      me privind cele două faze ale          mătate. Productivitatea muncii
d e s Hin p a rtea ben eficiaru lu i — d iri­                                                                                                                                                                                                  inspiraţie pentru activitatea par­    societăţii comuniste —¦ făurirea       a crescut îţi ţara noastră numai
ginta de la serviciul in vestiţii al                         m ente şi nu 48, după ooncepţia be­                                                                                                                                               tidelor marxist-leniniste. Prin       bazei tehnico-materiale a comu­        în decursul ultimilor 8 ani cu
U .M .C.-ului — n-au vă zu t în aceasiă                                                                                                                                                                                                        munca lor uriaşă, eroică, plină       nismului şi trecerea de Ia sta­        85 la sută. Se realizează sarci­
lucrare ceea ce trebuia să în ţeleagă                        neficiarului. A ceasta a izv o rît dintr-o                                                              -m -                                                                      de abnegaţie, pe care o desfă­        diul socialist de dezvoltare la        na pusă de partid de a asigura
atunci cin ă li s-a desch is finanţarea                                                                                                                                                                                                        şoară de peste 4 decenii în ve­       faza superioară, ca proces isto­       precumpănirea sectorului socia­
ce anul 1958 la poziţia locuinţe m un-                       an aliză am ănu nţită făcută de un colec­                              Un î n c e p u t bun                                                                                       derea construirii socialismului şi    ric obiectiv, problema repartiţiei     list în agricultură, acesta apro-
ciloreşti. A stfel din cele p este 3,5 m i­                                                                                                                                                                                                    comunismului, oămenii sovietici       bunurilor produse de societate         piindu-se în prezent atît ca su­
lioane lei alocate pentru locu in ţe, be­                    tiv de proiectanţi şi executanţi care                                                                                                                                             şi-au cucerit stima, dragostea şi     în condiţiile socialismului şi a       prafaţă, cît şi ca număr de fa­
neficiarul a h o lă rîl să co n stru ia scă 48                                                                                                                                                                                                 admiraţia oamenilor muncii de         căilor trecerii la sistemul de re­     milii, de 60 Ia sută. Faţă de
                                                             căa a ju n s la c o n c lu z ia               blocul expe­                                                                                                                        pe tot întinsul globului pămîn-       partiţie propriu fazei superioare      1948, venitul naţional al ţării a
                                                                                                                                                                                                                                               tesc. Păşind pe căi nebătătorite      a comunismului, probleme ale           crescut de peste 3 o r i: se îm­
                                                             rim en tal cu 4 aparlam en ie de la Cu­                        N-a trecut prea mult timp de                          colective pentru fiecare ramură a                            de nimeni, oamenii sovietici,         organizării politice a societăţii      bunătăţeşte necontenit nivelul
                                                             g ir corespiinde întrntotul' cerinţelor                     cînd într-o adunare generală ţi­                         activităţii culturale. Aşa au luat                           conduşi de partidul comunist, au      în perioada construirii desfăşu­       de trai al oamenilor muncii de
                                                             realizării unor locuinţe cît m ai ieftine                   nută în comuna noastră s-a ho-                           fiinţă colectivele de teatru, cor,                           croit popoarelor drumul transfor­     rate a comunismului şi multe al­       la oraşe şi sate. Au loc profun­
                                                             şi m ai bune. Ş lia t este că o construc­                   tărît, printre altele, înfiinţarea                       dansuri şi colectivul brigăzii ar­                           mării revoluţionare a societăţii      tele.                                  de transformări socialiste în con­
                                                             ţie îşi arată adevăratele sale calităţi                     unei echipe culturale. FFotărîrea                        tistice de agitaţie.                                         şi al asigurării victoriei socialis­                                         ştiinţa oamenilor; cultura pă­
                                                                                                                         odată luată a devenit o sarcină                                                                                       mului. In noua etapă a dezvol-                                               trunde tot mai larg în masa
                                                             num ai atun ci cîn d este g a ta . In această               a tineretului în special.                                  Activitatea ă început. S-ă con­
                                                                                                                                                                                  stituit un cor cu peste 80 de
                                                             direcţie blocul experim ental de 4 apar­                       Astfel, pentru ca obiectivele                         persoane, o echipă' de dansuri
                                                                                                                                                                                  alcătuită din 12 persoane, o e-
                                                             lam enie s-a dovedii a fi la înălţim e.                     hotărîrii să fie duse la îndepli­
                                                                                                                                                                                                               GABRIFXA SAFTA
                                                             El are o arhitectură sim plă, satisfăcîn d                  nire, şi pentru ca activitatea cul­
                                                                                                                                                                                                                   corespondentă
                                                             nevoile de ordin e s ic lic ; fiecare apar­                 turală să pornească bine de la
                                                                                                                                                                                             (Continuare în pag. 2-a)
                                                             tam ent se com pune din două cam ere,                       început, s-au înfiinţat pe comună

                                                             bucătărie, baie şi căm ară.

                                                             D u pă calculele econom ice efectuate,

                                                             solu ţia deven ea m ai econom .ică dacă                                'jŢţşiţ v, V-,

ie aparlam en ie, ceea ce rezu ltă că acest bloc se realiza cu p arter plus                                                                                                                                                                                                          Partidul Muncitoresc Romîn poporului.

preţul de cosi peapartam en t s-a ri­ două etaje şi nu num ai cu parter plus                                                                                                                                                                                                         a învăţat şi învaţă din uriaşa        Oamenii muncii din R. P. Ro­

dicat la 82.056 iei. Trebuie am in tii că                    un etaj. De asem enea, o raţionalizare                                                                                                                                                                                  experienţă a Partidului Comunist mînă sînt conştienţi că asigurînd
'a a c e s te a p a rta m e n te au în c e p u t lu ­        m axim ă a solu ţiei arhilectuale era da­                                                                                                                                                                               al Uniunii Sovietice în constru­ progresul rapid al economiei şi

crările dar ele se desfăşoară înir-un                        că se realiza pe cadre de beton ar­                                                                                                                                                                                     irea socialismului şi comunismu­ culturii, construind socialismul,
ntm necorespunzăior. Pe lin gă greşea-                       m ai cu acoperiş terasă necircaibilă,                                                                                                                                                                                   lui, desprinzînd din această ex­ ei răspund şi îndatoririi ce Ie re­
'a c ă b e n e fic ia ru l s -a a v e n tu r a t la d i s ­  cu p ereţi de 12,5 cm . tra ta ţi term ic şi                                                                                                                                                                            perienţă concluzii preţioase, vine de a-şi da contribuţia la
                                                                                                                                                                                                                                                                                     care ne dau posibilitatea să re­ obţinerea victoriei în întrecerea
                                                                                                                                                                                                                                                                                     zolvăm mai bine şi mai sigur paşnică intre capitalism şi so­
punerea a trei blocuri după un alin ia­                      fonic şi pe form ula „parter + două                                                                                                                                                                                     problemele complexe ale constru­ cialism, la atingerea obiectivu­
m ent dublu curbat s-au atacat şi                            e ta je ” .

Blocuri de volu m m are, cu rtudle a c­                      D esigur că această raţionalizare se                                                                                                                                                                                    irii noii orînduiri sociale. Mare­ lui măreţ, arătat în raportul to­
                                                                                                                                                                                                                                                                                     le partid al lui Lenin constituie varăşului Hruşciov, ca în anul
cesorii, care au redu s la m axim um su ­ putea face num ai in cazu l cînd se                                                                                                                                                                                                        pentru noi un luminos exemplu

prafaţa locuibilă. P entru a dem on stra realizau m ai m ulte blocuri de acelaşi                                                                                                                                                                                                     prin înalta principialitate comu­     (Continuare în pag. 2-a)

că această hotărire de a se construi tip. Sub aspectul unei asem enea raţio­

blocuri d e volu m m ăre şi du pă un aii- n alizări se lu crează in p rezen t la ela­

m om ent dubiu curbai coleclivu l gru pu ­ borarea unui proiect pentru un bloc

lui IV şan liere a adu s la blocul ex­ experim ental în două v a r ia n te : prim a

perim ental o serie în treagă de raţio­ pe schelet de cadre d in beton arm at

Mai multe preparate proprii

  In prima parte a anului tre­                                  Unele unităţi, cum este                                                           As/pecle din sala Congresului în timpul prezentării de către tovarăşul N. S. Hruşciov, prim-secretar al C C. al U L- j>i preşedinte al Consiliului
cut, alimentaţia publică din re­                             T.A.P.L. Petroşani, au introdus                                        de Miniştri ai U.R.S.S., a faportului „Cu privire la cifrele de control ale dezvoltării economiei naţionale a U.R.S.S. pe 195J — Ubo .
giunea noastră cuprindea din
totalul desfacerii doar 15 la sută                           in restaurante preparate „spe­
preparate proprii. Analizind a-                              cialitatea casei“ c a : sărmăluţe,
ceastă lipsă din activitatea uni­                            ciorbă de burtă etc., după ce­
tăţilor, conducerea T.A.P.L. a                               rinţele consumatorilor.
luat măsuri tehnico-organizato-
rice concrete pentru mărirea                                    In acest an, s-au luat măsuri
ponderii produselor proprii in                               pentru creşterea continuă a pro­
totalul desfacerii.                                          centului de preparate proprii in
                                                             alimentaţia publică şi de creş­
   Astfel, s-a mărit cointeresa­                             tere a numărului de sortimente,
                                                             astfel ca aprovizionarea oame­
rea materială a muncitorilor de                              nilor muncii să se îmbunătă­
                                                             ţească continuu.
la carmangerie şi laboratorul'
                                                                                               i. CĂRABAŞ
de preparate reci, s-au organizai
                                                                                                corespondent
ieşiri cu bufete ambulante in

şcoli, s-a lărgit numărul de sor­

timente culinare etc.
   91   92   93   94   95   96   97   98   99