Page 98 - 1959-01

Nr, 1279
De la cărbune la cocs
După ce sîot fărâmiţate, aces­ date fiind ploile şi zăpada care sudură pentru încărcarea cioca­
te două materiale: cărbunele şi pe parcurs udă cărbunele. Deşi nelor, lipsa motoarelor de re­
semicocsul, vin introduse in cup­ in silozuri are loc un proces de zervă, au dat şi încă dau bătaie
toarele de cocsificare şi încălzi­ egutare a cărbunelui, la conca- de cap colectivului secţiei.
te la o temperatură ridicată. Iin- soa-re el ajunge totuşi prea u- Tot atît de adevărat însă este
călzindu-se, masa de cărbune şi
semicocs se aglomerează, pierde
mare parte din substanţele vo­
latile şi devine cocs.
Sumar, acesta este procesul
de cocsificare a cărbunelui. îna­
inte insă de a fi introduse în
cuptoare, cărbunele şi semicoc­
sul trec pe la secţia de pregă­
tirea cărbunelui care le conca-
sează la dimensiunile necesare
şi le dozează intr-o anumită
proporţie.
Pentru a obţine cocs în mari
cantităţi şi de bună calitate (re­
zistentă mare), se cere ca sec­
ţia pregătirea cărbunelui să a-
sigure bateriilor componentele
şarjei in cantitate suficientă şi
de calitatea prescrisă, lucru care
în mod normal nu se poate rea­ Cît priveşte umiditatea, în loc calităţii cocsului, e necesar ca,
liza decît cu condiţia ca ea în­
săşi, secţia, să fie la timp apro­
vizionată ou cărbune şi semî-
cocs şi bineînţeles de calitatea
prescrisă.
Secţia pregătirea cărbunelui sută. Ceea ce surprinde însă es­ suficiente şi la timp.
primeşte cărbune cocsificabil de te variaţia mare a umidităţii de Un cuvin,t de spus, şi nu lip­ v a p rim i, în că în p rim u l tr im e s tru al a n u lu i 1959 p r im e le su te execută reparaţiile capitale ale scurs două decade din luna ia­
la Lupeni, Vulcan şi Uricani,
prin preparaţia din Lupeni şi
semicocs de Călan. Urmărind
modul în care au loc intrările
de materiale, se constată o .sea­ tă să-l depăşească cu mult ?
mă de lucruri care in mare
parte explică unele deficienţe
din munca acestei secţii a Com­
binatului siderurgic Hunedoara.
In ce priveşte cărbunele, a-
cesta soseşte în mod neritmic şi
la un procent de umiditate care
depăşeşte cu mult admisul. Ne-
ritmicitatea intrărilor e justifi­
cată oarecum prin lipsa mijloa­
celor de transport, lipsă care a-
fectează activitatea combinatu­
lui şi iată cum : zilele frigu­
roase ale iernii îngheaţă cărbu­
nele în vagoane. Acestea, ajun­
se in combinat, nu pot fi des­
cărcate decît cu întîrzlere, toc­
mai din cauza îngheţului.
încă din anii trecuţi, atît coc-
seria cît şi aglomeratorul au ri­
dicat de nenumărate ori proble­
ma construirii unui tunel de
dezgheţ. Demersurile făcute s-au
soldat fără nici un rezultat. Coc-
seria, penţru a grăbi totuşi rit­
mul descărcării vagoanelor, a-
ceasta atît în scopul reducerii
penalizărilor cît şi al retrimite­
rii navetei la Lupeni, a impro­
vizat un dispozitiv de arzătoare
cu gaz de cocs. Folosirea aces­
tuia a avut şi are un dublu re­
zultat : pe de o parte contribuie
la grăbirea dezgheţului cărbu­
nelui, pe de altă parte, decă-
leşte blindajul roţilor vagoane­
lor, fapt pentru care C.F.R.-ul a
interzis folosirea lui. Problema b u lu i n o stru ş i-a p r e v ă z u t în o ra a c tu a lă s ă a v e m 3 0 d e ti­ c o n c u rsu lu i „ Iu b iţi c a r te a “ , m ă ­ cepătorilor La concurs au parti­ tregul colectiv de muncitori. In atît a! uzinei, cît şi al exploată­
continuă să rămînă în suspen­
sie şi ca atare şi ritmicitatea
intrării cărbunilor.
In ce priveşte umiditatea, asu­
pra acestui factor, secţia, com­
binatul şi chiar preparaţia, nu m a n e n tă cu c o m is ia c o n c u rsu ­
pot influenţa cu aproape nimic, lu i, m a i a le s c ă în c a d ru l b ib lio - b ib lio te c a s ă fie a p r o v iz io n a tă
CXXXXXXXXXXX3Co«30iXiiXÎO(X}C<XXXXÎOOOCOOOOOOCXX>OOOOOCOÜiX, XXXXXXXJOOOOOOCOCXXXXX>OOOC«XXXXXX^XXXXX}OQlCOOCOuCOCoiGOOOOS300CiX;3000SC'CÎfOOOOC •
Prefiil de cost al cărbunelui
p o a t e fi r e d u s
Este cunoscut faptul că Exploatarea
minieră Aninoasa şi-a îndeplinit pla­
nul pe 1958 la extracţia de cărbune
înainte de termen. Aceasta dovedeşte
că în tot cursul anului trecut, colecti­
vul de muncă al acestei exploatări s-a
preocupat intens de realizarea sarci­
nilor, că a găsit soluţiile cele mai a-
decvate -’entru înlăturarea greutăţilor
ivite pe parcurs. Organizaţia de partid
şi organizaţiile de masă au desfăşurat
o largă activitate în rîndurile muncito­
rilor, în vederea îndeplinirii planului.
Harnicii mineri ai Aninoasei n-au
precupeţit nici un efort pentru a se
putea achita cu cinste de sarcina
trasată de p artid : mai mult cărbune.
Elemente ale preţului Planificat
de cost
Materiale °/c
Energie
Salarii 14,8
10,8
Amortismente 34,5
9,5
Cheltuieli secţii 30,4
Din cifrele de mai sus se vede clar
că cele mai mari depăşiri s-au înre­
gistrat Ia materiale (plus 0,6 la sută),
la energie (plus 0,4 la sută) şi chel­
tuielile secţiilor (plus 0,8 la sută). De Principalele cauze
cheltuielile secţiilor ne vom ocupa în-
tr-un alt articol. In acesta vom analiza
măsura în care au contribuit cele
med, fapt care atrage după sine
dese înfundări ale acestora, pre­
cum şi obţinerea unei granula­
ţii prea mari. Deoarece pregă­
tirea cărbunelui nu dispune de
posibilităţi de uscare şi înnobi­
lare a cărbunelui, problema umi­
dităţii rămine în studiu, urmînd
a fi rezolvată în comun, de că­
tre conducerea combinatului şi
preparaţia din Lupeni.
Referitor la degresant, situa­
ţia de fapt prezintă mai multe
aspecte. Unul din acestea ar fi
cantitatea. De la semicocseria
din Călan, uzina cocsochimică
primeşte in fiecare zi aproxima­
tiv, în medie, cu 60—70 tone
semicocs mai puţin decît necesa­
rul.
ca aceasta să se încadreze în
admisul de 12— 14 la sută, îl
depăşeşte nefilnd rare cazurile
cînd procentul de umiditate a-
tinge 20 şi chiar mai mult la
la o zi la alta. Pe bună drep­
tate cocsarii se întreabă : cum
se face că într-o zi umiditatea e
sub admis, pentru ca în cealal­
Dacă problema cantităţii în ce
priveşte degresantul va fi in cu-
rînd rezolvată prin intrarea în
funcţiune a bateriei a doua car-
bo-fluid, problema calităţii ră-
mîne în picioare, urmînd ca ea
să fie soluţionată prin eforturile
colectivului semtcocseriei din
Călan.
Greutăţi destul de mari întîm-
pină secţia şi din cauza modu­
lui în care e deservită de că­
tre căile ferate uzinale. Au fost
cazuri cînd ore întregi vagoa­
nele cu cărbune au aşteptat pe
linii din cauza lipsei locomoti­
velor care să facă manevra.
Lipsa unor materiale, cum ar
fi benzi transportoare, grătare
pentru concasoare, materiale de
Activizarea comisiei pentru concursul
— — „IUBIŢI CARTEA“ — —
In anul 1958 activita tea co­
m isiei pentru concursul „Iubiţi
cartea“ de la u zin a „V ictorla"-
G ălan n-a fost din cele m ai stră ­
lu c ite . Aşu s e e x p lic ă ş i fa p tu l za tă m unca com isiei şi s-au luat
că la eta p a raion ală a concursu­
lui s-au prezen tai num ai doi ti­
neri din uzina noastră.
P entru înlăturarea lipsurilor
din anul trecut, conducerea clu­
p la n u l său d e a c tiv ita te ca in
acest an să se preocupe m ai in­
ten s de concursul „Iubiţi car­
tea " şi să ţină o legătu ră per­
LA ANÎNO A SA
Cu toate acestea, preţul de cost pe
tona de cărbune a fost depăşit cu cca.
5 lei. Este adevărat că mina Aninoasa
dă cel mai ieftin cărbune din Valea
Jiului, dar aceasta nu poate ti o scuză
pentru nerealizarea planului Ia acest
indice.
Ce spun cifrele
ln cele ce urmează vom analiza cî-
teva din principalele cauze care au dus
la depăşirea preţului de cost al căr­
bunelui la mina Aninoasa. Mai întîi
să vedem proporţia în care au partici­
pat la preţul de cost elementele sale.
Rezultatele sînt date în tabelul de mai
jos.
Realizat Depăşiri Economii
% % 7.
15,4 0,6 — datorită faptului că a lipsit interesul
11,2 0,4 — care oferă această posibilitate. De ase­
32,6 — 1,9
9,6 0,1 — face că lemnul urma să fie retezat în
31,2 0,8 — putea fi întrebuinţată.
două elemente (materiale şi energie)
la depăşirea preţului de cost ai cărbu­
nelui.
Vorbind de materiale, ne vom referi
mai ales la lemn şi exploziv, elemente
care contribuie în mare măsură Ia re­
faptul că şi în munca secţiei
s-au făcut simţite lipsuri. E su­
ficient a aminti de neatenţia ce
a avut loc. în noiembrie anul
trecut, cînd din cauza dozajului
greşit, furnalele au fost lipsite
de circa 400 tone cocs de
bună calitate. Se mai înregis­
trează încă delăsare în întreţi­
nerea curentă a dozatoarelor,
lucru ce duce în final la debite
neconstante, la slăbirea calităţii
cocsului. In acest sens organe­
lor de partid, U.T.M. şi sindi­
cale din cadrul secţiei, le revin
sarcini mari privind munca cu
oamenii.
De asemenea, în vederea îm­
bunătăţirii muncii secţiei res­
pective şi deci a îmbunătăţirii
conducerea combinatului să stu­
dieze problema tunelului de dez­
gheţ şi să'i dea curs. Căile fe­
rate uzinale au şi ele sarcina de
a deservi secţia cu locomotive
sit de greutate, îl au minerii
Văii Jiului şi semlcocsarii din
Călan. îmbunătăţirea continuă a
calităţii cărbunelui, semicocsu-
lui, ritmicitatea livrărilor, res­
pectarea contractelor de livrare,
vor trebui să stea mereu în cen­
trul preocupărilor acestor colec­
tive.
Plenara C.C. al P.M.R. din
noiembrie 1958 şi Conferinţa re­
gională de partid au pus în fa­
ţa cocsarilor sarcini mari pri­
vind asigurarea furnalelor cu
cocs mult şi de bună calitate.
Pentru ca aceste sarcini să poa­
tă fi duse la bun sfîrşit, e nece­
sar ca toţi cei ce concură direct
sau indirect, la fabricarea coc­
sului, să depună eforturi susţi­
nute în vederea asigurării bate­
riilor cu toate cele necesare.
A. JURCA
tecii clubului există un m are nu­
m ăr de tineri cititori.
A stfel, încă în luna ian u arie
a anului curent, a fost an a li­
o serie de m ăsuri pentru im ­
pulsionarea concursului in ca­
d ru l în tre p rin d e rii n o a stre. In
urm a an a lizei făcute şi a m ăsu ­
rilo r lu a te s'a reu şit ca p în â la
neri în scrişi în concurs, prin tre
care citito rii p erm an en ţi Alecu
Popa, V ictoriţa Roşu, ing. D avid
Liuba şi alţii.
In acelaşi tim p s-a hotărit ca
ducerea preţului de cost (sau la de­
păşirea lui, ca în cazul minei Aninoa­
sa).
Consumul de lemn de mină răşinos
a fost depăşit în cursul anului trecut
cu 5.861 m.c. De ce? In primul rînd
pentm că mina n-a fost aprovizionată
cu lemn conform planului de aprovi­
zionare, în locul lemnului foios folo-
sindu-se cel răşinos. Mare parte din
vină aparţine Direcţiei comerciale a
Combinatului carbonifer Valea Jiului,
care nu s-a ocupat îndeajuns de pro­
blema aprovizionării la timp a mine­
lor cu materialele specificate In pla­
nurile de aprovizionare. In afară de
aceasta, a fost depăşit consumul de
lemn răşinos şi datorită faptului că
n-a fost respectat consumul specific
(acesta a crescut în cursul anului 1958
cu 0,007 m.c. pe tona de cărbune).
A fost depăşit consumul de lemn şi
pentru răpirea Iui din toate locurile
menea, lemnul trimis în subteran nu a
corespuns totdeauna cerinţelor (adică
n-a corespuns dimensiunilor). Aşa se
abataje şi o cantitate însemnată nu mai
O altă cauză care a dus la depăşi­
rea consumului de lemn la mina Ani­
noasa a fost calitatea armării, care
n-a corespuns totdeauna. Făcîndu-se
o armare de proastă calitate, lucrarea
minieră respectivă este supusă defor­
mării şi deci urmează să fie rearmată.
DRH M O I S O Q tA U S M U rm
I U zina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la N ăvodari este
o m ărturie a rodnicei colaborări din tre ţara noastră şi U niunea
S o v ie tic ă .
P rin intrarea în funcţiune a liniei d e acid sulfuric, uzina
\ v a în c e p e să p ro d u c ă cu î n tr e a g a e i c a p a c ita te , ia r a g r ic u ltu r a Petroşani (U.R.U.M.P.), care de materiale. Şi iată că deşi s-au
de vagoan e de superfosfaţi.
IN F O T O : O peratorul c h im ist A lexandru Sirbu su p ra ve­
g h ea ză fu n cţion area in sta la ţiilo r în sa la d e a b so rb ţie şi uscarea
g a zelo r de bioxid d e sulf.
Din resurse proprii —
o maşină combinată
Pentru a putea dubla produc­ ţă, iar cea de metal de tov.
tivitatea muncii în cadrul atelie­ Radu.
rului de tîmplărie al autobazei
I.R.T.A. Deva, maistrul tîmpîar nat suportul maşinii din lemn şi
Ioan Mustaţă şi strungarul Emil axul maşinii pe care sînt fixate
Radu au trecut la confecţionarea cuţitele de rindelat, mandrina
unei maşini combinate de tîmplă­ de găurit şi şaibele pentru prins
rie. circularul, polizorul, freza şi ce-
Toate cele 400 de piese nece­ 'elalte piese.
sare maşinii sînt confecţionate
de către cei doi meşteşugari, din
resursele proprii ale atelierului
autobazei şi fără nici o cheltu­
ială. Partea lemnoasă a maşi­
nii este executată de tov. Musta-
cu o sea m ă de cărţi p revă zu te în
tem atica concursului. S-a hotărît
apoi ca faza pe întreprindere a
concursului „Iubiţi cartea“ să
se ţin ă la d a ta d e 5 m a rtie a.c.
Pentru ca această acţiune să
ia un a v în t m ai m are în cadru l
uzinei „V ictoria"-C ălan, com ite­
tu l c lu b u lu i a h o tă r ît c a lunar^ concurs de haltere rezervat în­
să an alizeze activitatea com isiei
su ră ce v a co n trib u i la c re şte ­
rea num ărului con cu ren ţilor cit
şi la ridicarea n ivelu lu i lor cul­
tu ra l.
EMERIC HIJMMEL
preşedintele clubului ria 65—75 kg. şi Nicolae Dodu, s-au luat o serie de măsuri teh- nu vor putea fi respectate întoc­
„11 Iunie" — Călan
Este de la sine înţeles că în acest caz
lemnul nu şi-a făcut serviciul conform
normativelor şi deci consumul specific
e depăşit.
Pe de altă parte, în goana după pro­
ducţie, s-a realizat o slabă întreţinere
a lucrărilor miniere. De aici a rezultat
sporirea consumului de lemn destinat
întreţinerii lucrărilor armate in lemn
(excludem sectorul IV, care are lu­
crări bine întreţinute).
In ceea ce priveşte consumul de
margini, se observă că în a doua
jumătate a anului trecut au fost obţi­
nute economii însemnate. Aceasta se
datoreşte faptului că marginile sosite
la mină au fost de bună calitate în
semestrul II şi de slabă calitate în se­
mestrul I. Ca urmare, în semestrul 1
s-a executat o dublă poditură în aba­
taje, pe cînd în semestrul II o singură
poditură.
Se mai poate aminti faptul că lem­
nul sosit la Aninoasa cu funicularul
din depozitul Petrila, n-a corespuns
cantitativ cu cei din actele contabile.
In realitate s-a primit mai puţin decît
în scripte. E evidentă deci depăşirea
consumului.
Au existat şi cauze obiective (intra­
rea unei mari părţi de galerii în pre­
siune şi deci micşorarea distanţei
dintre cîmpuri de la 1 la 0,5 m., de
exemplu).
Şi consumul de exploziv a fost de­
păşit. Evaluînd depăşirea in lei. se
ajunge Ia cifra de 331.000. De această
depăşire se fac vinovaţi artificierii,
care nu au respectat consumurile spe­
cifice, dar şi cadrele de conducere ale
sectoarelor care nu au efectuat un con­
trol suficient asupra activităţii artifi­
cierilor.
La depăşirea preţului de cost pe tona
de cărbune la plina Aninoasa a con­
tribuit şi depăşirea consumului ;.'e e-
nergie. Cauzele care au dus Ia această
depăşire sînt în mare parte obiective
(au intrat în funcţiune o serie de uti­
Pînă în prezent s-a confecţio­
Maşina construită de tov.
Mustaţă şi Radu este făcută pe
principiul maşinii combinate de
metal. Avantajul construirii noii
maşini este că ea poate executa
orice operaţie de tîmplărie ca :
rindelat, frezat, tăiat, găurit şi
altele, contribuind la creşterea
productivităţii muncii cu peste
100 Ia sută.
I. POPLEANtJ
corespondent
-O -
CONCURS
DE HALTERE
Colectivul sportiv „Utilajul“
din Petroşani a organizat în cin­
stea zilei de 24 Ianuarie primul
cipat 30 de tineri. Cele mai bu­
ne rezultate le-au obţinut tinerii
Mihai Bratu.la categoria 55 kg.,
Ioan Leampă, la categoria 55—
65 kg., Ioan Fabinn, Ia catego­
la categoria peste 75 kg.
laje neprevăzute în pian, c a : noua
maşină de extracţie, o nouă moară de
rambleu etc., iar din cauza focurilor o
parte din instalaţii au funcţionat în­
continuu. I
Măsuri pentru anul 1959
Pentru anul acesta minerii de la A-
ninoasa au sarcina să reducă preţul
de cost al cărbunelui cu 6 lei pe tonă.
Colectivul de conducere al minei, sub
îndrumarea comitetului de partid, a
alcătuit un plan de măsuri tehnico-or-
ganizatorice privind îndeplinirea sarci­
nilor de plan pe anul 1959 la toţi in­
dicii. Un loc important !1 ocupă în
acest plan măsurile privitoare la redu­
cerea preţului de cost pc seama obţi­
nerii de economii la materiale şi ener­
gie Să analizăm cîteva din aceste mă­
suri.
După cum reiese din cele. de mai sus,
lemnul de mină n-a mers la locurile de
muncă la dimensiunile cerute. Indiscu­
tabil, lemnul urma să fie din nou tă­
iat, creîndu-sc astfel capete care se
pierdeau. Dc aceea, s-a luat măsura
ca în tot cursul acestui an să se in­
troducă în mină lemnul ta dimensiuni­
le cerute, recuperîndu-se în acest fel
capete de lemn cu care urmează să
se facă bandajarea galeriilor.
Pentru o folosire şi mai economică
a lemnului de mină, s-a preconizai
măsura de a se recupera lemnul din
toate lucrările unde există posibilita­
tea de răpire. Acest lemn urmează să
fie refolosit, înlocuind astfel cu succes
pe cel nou.
Chiar dacă 'emnul va fi introdus în
mină la dimensiunile cerute şi chiar
dacă se va recupera (deci o economi­
sire la maximum a materialului lem­
nos) preţul de cost al cărbunelui va
continua să rămînă ridicat, lemnul
fiind scump, In lupta pentru reduce­
rea preţului de cost au început să fie
folosite pe scară tot mai largă materi-
m a m a n KOSfvn
Masuri pentru îndeplinirea
planului anual la Uzina
de reparat utilaj minier
Petroşani
Exploatările miniere din Va­
lea Jiului au păşit in anul 1959
cu realizări frumoase. Pe zi ce
trece, hotaririle Conferinţei re­
gionale de partid privind spori­
rea producţiei de cărbune de
calitate şi la un preţ de cost cit
mai redus, prind viăţă.
Avind la bază experienţa de
pînă acum, s-a putut trage con­
cluzia că prin actualul stadiu
de mecanizare, prin extinderea
mecanizării lucrărilor pe mai de­
parte, prinfr-o utilizare mai ra­
ţională a utilajelor, prin intro­
ducerea armăturilor metalice in
galerii şi abataje frontale, se
poate obţine o productivitate a
muncii ridicată şi însemnate e-
conomii la preţul de cost.
In rezolvarea acestui com­
plex de probleme, un rol
de seamă îi revine Uzi­
nei de reparat utilaj minier
utilajelor, precum şi confecţio­ nuarie, uzina nu a primit încă
narea unora cum ar f i : vagone- materialele necesare pentru va­
te, craţere, armături metalice gonete, tuburi de aeraj, armă­
etc. De felul cum uzina îşi rea­ turi de galerii, crampoane,
lizează planul de reparaţii, de
felul cum aprovizionează minele
cu vagonete, scocuri, armături,
etc., depinde in mare măsură
realizarea, planului de extracţie
şi economiile exploatărilor. Aşa
de pildă, faptul că la producţia
de vagonete planul a fost reali­
zat în anul 1958 numai in pro­
porţie de 78,35 la sută, a făcut
ca ia unele mine transportul să
sufere. Aceasta se datoreşte şi
direcţiei comerciale a Combina­
tului, care nu s-a ocupat înde­
ajuns de aprovizionarea uzinei
cu materialele necesare.
Planul pe anul 1959, este mai
ridicat decît în 1958, avîndu-se
în vedere cerinţele crescînde ale
exploatărilor ; la piese de schimb
construcţie şi mecanice a cres­
cut cu 500 tone, la piese turnate
din oţel cu 400 tone, la armă­
turi galerii cu 1.000 tone.
Pentru a se realiza cu succes
aceste obiective, conducerea uzi­
nei, sub îndrumarea comitetului
de partid, a luat din timp o se­
rie de măsuri. Astfel, planul a
fost defalcat pe secţii şi prelu­
crat în şedinţele acestora cu în­
şedinţe s-au luat numeroase an­
gajamente, răspunzîndu-se che­
mării colectivului exploatării
miniere Anînoasa. De asemenea,
nico-organizatorice. La secţiile mai.
aleie prefabricate din beton sau pro-
filete metalice în locul lemnului. A-
vantajele pe care ie prezintă aceste
materiale sînt cunoscute. Vom adăuga
doar că se îmbunătăţeşte foarte mult
calitatea lucrărilor şi că scade mull
preţul de cost, aceste materiale putînd
ii de mai multe ori folosi le. lată de
ce s-au luat m ăsuri1ca în anul acesta
să fie extinsă armarea galeriilor cu ar­
mături metalice, inele de bolţari şi pre­ de către comitetul de partid.
fabricate de beton.
In vederea economisirii energiei, s-a
luat măsura ca între schimburi să fie
oprite toate compresoarele pe timp de
o oră. De asemenea, ţinînd seama că
energia electrică este mult mai iefti­
nă decît cea pneumatică, ventilatoa­
rele pneumatice vor fi înlocuite cu
cele electrice, bineînţeles acolo unde
situaţia permite.
Pentru eliminarea pierderilor de aer
comprimat pe reţea, la fiecare sector
urmează să se facă împărţirea pe
tronsoane a reţelei, numindu-se un res­
ponsabil pentru fiecare tronson. Acesta
va răspunde de buna întreţinere a re­
ţelei încredinţate. De asemenea, se vor
înlocui garniturile de carton cu cele
de cauciuc, ca1** sînt mult mai rezis­
tente şi asigură o îmbinare mai etan­
şă a conductelor, eliminînd astfel su­
dările de aer comprimat. ’
S-a constatat că pentru iluminat se
consumă energie cu mult peste nece­
sar. De aceea, s-a hotărît ca toate
lămpile electrice din incinta exploa-
lării să fie cuplate pe un singur între­
rupător fixat la tabloul de distribuţie.
In acest fel se va asigura un consum
mai raţional de energie electrică stin-
gîndu-se toate lămpile în timpul zilei.
S-a luat, de asemenea, măsura ca
să fie verificată prin calcul, de către
flecare energetic de sector, reţeaua e-
lectrică în vederea stabilirii cablurilor chemarea către celelalte exploatări
subdimensionate şi deci înlocuirea lor.
In felul acesta vor putea fi recuperate
Parr 3
mecanică, sudură, construcţii şi
turnătorie, unde se lucra numai
în două schimburi, s-a trecut la
lucrul în 3 schimburi, fapt ce a
avut ca urmare o sporire a pro­
ducţiei acestor secţii. Privitor la
confecţionarea unor dispozitive
pentru lucrul de serie cum ar
f i: dispozitiv pentru găurirea
clemei de la vagoneţi, dispozitiv
pentru pansonarea lanţului cu
raclete T.P.-l, dispozitiv pentru
găurirea tampoanelor ettc., s-au
luat măsuri pentru folosirea
completă a zilei de muncă de 8
ore, întărirea disciplinei muncii,
combaterea absenţelor nemoti­
vate şi multe altele.
Toate acestea sînt bine ve­
nite şi îndreptate spre un singur
scop: îndeplinirea şi depăşirea
planului de producţie. Pentru
atingerea lui însă, este nevoie
scocuri fixe şi raclete T.P.-l,
care de fapt sînt şi sortimentele
principale confecţionate de ea.
De aici, rezultă că în luna ia­
nuarie, uzina nu va avea cu ce
să-şi realizeze planul. In afară
de aceasta, cererile exploatărilor
privind livrarea de vagonete şi
armături metalice (cum este ca­
zul exploatării miniere Vulcan),
rămîn nerezolvate, cauzînd-u-le
totodată strangulări in produc­
ţie.
Este bine ştiut că între toate
acestea există o înlănţuire lo­
gică. Lipsa de materiale nece­
sare uzinei, se resfrînge în cele
din urmă asupra producţiei şi
preţului de cost al cărbunelui.
De aceea, sînt necesare măsuri
care să ducă la lichidarea aces­
tei situaţii.
Direcţia comercială a Combi­
natului carbonifer Valea Jiului
şi Ministerul Industriei Grele
vor trebui să ia măsuri urgente
pentru ca materialele amintite
mai sus (mai ales cele din im­
port) să fie livrate uzinei in­
tr-un termen cît mai scurt.
Altfel, planurile de producţie,
rilor miniere, în parte (mai ales
privind introducerea armături­
lor metalice şi deci reducerea
consumului de material lemnos),
cele 10 procente de putere pierdute din
cauza tronsoanelor subdimensionate
ale reţelei electrice actuale.
ln vederea respectării consumurilor
specifice de materiale, comitetul de par­
tid al exploatării a îndrumat conduce­
rile sectoarelor să introducă fişe limită.
In acest fel se va putea urmări mai
bine, decadal, consumurile specifice şi
In fine, s-a preconizat mărirea ran­
damentului uneltelor pneumatice. Bi­
neînţeles, aceasta se va putea realiza
numai asigurînd presiunea optimă a
aerului comprimat la toate locurile de
muncă.
Cîteva concluzii
Din cele de mal sus reiese că preţul
de cost pe tona de cărbune a fost de­
păşit, datorită mai ales faptului că a
fost depăşit consumul de materiale şi
energie, fie prin depăşirea consumuri­
lor specifice, fie dalorită insuficientei
preocupări pentru economisirea mate­
rialelor şi energiei.
Analizînd cauzele pentru care n-a
fost realizat preţul de cost planificat,
colectivul de conducere al Exploatării
miniere Aninoasa a elaborat un plan
de măsuri tehnico-orgânizâtorice, me­
nit să ducă la reducerea preţului de
cost al cărbunelui sub cel planificat
(trebuie ţinut seama că minerii Aninoa­
sei şi-au luat angajamentul să reducă
preţul de cost cu încă un leu pe tonă
faţă de planificat).
Şi, însfîrşit, mai trebuie amintii că
ir) lupta pentru reducerea preţului de
cost este angrenat întregul colectiv al
exploatării, îndrumat de organizaţia de
partid. Aceasta constituie o deplină
garanţie că angajamentele luate prin
miniere ale Văii Jiului, vor deveni
lapte.
ing. N. ANDRONACHE