Page 1 - 1959-02
P. 1
Lucrările celui de-al XXl-lea CongresPROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!
Şedinţa din dimineaţa zilei de 30 ianuarie
MOSGOVA 30 (Agerpres). priveşte producţia de produse a- oare a învjns pe deplin şi defi
TASS transmite : In marele pa- nimaliere în 5 ani, să sporeas- nitiv în Uniunea Sovietică.
lat al Kremlinului, continuă lu că producţia de carne de peste Poporul sovietic, strîns unit
Anul XI Nr. 1280 Duminică 1 februarie 1959 4 pagini 20 bani crările ©ongresului al XXI-lea patru ori, de lapte de 3 ori în în jurul partidului său comu
DES extraordinar al Partidului Co comparaţie cu anul 1958. nist, a cucerit culmi şi a înfăp
munist al Uniunii Sovietice, con In perioada septenalului vor tuit transformări grandioase ca
gresul constructorilor comunis fi alocate pentru dezvoltarea e- re dau posibilitate ţării noastre
Fiecare muncilor, tehnician şi inginer să realizeze cît mai mulie economii în producfie C eferişti decorafi mului. să păşească acum într-o perioa
conomiei naţionale a regiunii dă nouă, de cea mai mare im
Delegaţii discută într-o al-1 Dnepropetrovsk peste 32 miliar- portanţă, a dezvoltării sale. Is
Licii®rci iiffc sili muncitorii®!*, tciiictciilfr CU MEDALIA
inginerilor i i i întreaga fard ic colecfiTCle mosferă de unanimitate deplină, de ruble, considerabil mai mult
a I întreprinderi i i i Capitala >>A 25-a aniversare
a eroicelor lupte într-un spirit practio şi princi- cş 7 anj precedenţi. O toria nu cunoaşte încă planuri
ale ceferiştilor
pial leninist, raportul tovarăşu- mare parte din întreaga sumă atît de grandioase, a declarat
lui N. S. Hruşciov cu privire a alocărilor va fi destinată dez- vorbitorul. In 7 ani, în Uniunea
la cifrele de control ale dezvol- voltării industriei miniere, meta- Sovietică se va fabrica aceeaşi
Plenara C. C. al P. M. R. di'n plenară, colectivele celor 8 în printre altele, în chemare — au şi petroliştilor' tării economiei naţionale a Iurgice şi chimice. cantitate de produse industriale
U.R.S.S. pe anii 1959-1965. Ex- cît s-a fabricat în cursul întrec
26—28 noiembrie 1958 a pus treprinderi au analizat şi au ho'tărît ca în acest an să des primînd părerea organizaţiilor A luat apoi ouvîntul M. A. gii perioade de existenţă a pu
in faţa colectivelor de întreprin dezbătut cu spirit de răspundere, făşoare întrecerea socialistă sub de partid, care i-au delegat la terii sovietice, adică în 41 de
deri sarcina reducerii accentua în adunări de partid deschise lozinca: „Fiecare muncitor, teh i—r- Congres, părerea întregului po SUSLOV, membru al Prezidiu ani. Poate exista oare cineva
te, în acest an, a preţului de şi în grupe sindicale, prevede por sovietic, vorbitorii îşi mani- care să nu fie uimit de aceste
lui Comitetului Central al cifre? M. A. Suslov a subliniat
festă convingerea fermă că sar- în continuare că planul septenal
cm, e puse de partid in fata P.6.U.S. El a spus că Congre
cost al produselor. Expunerea rile planului pe acest an. P ar nician şi inginer să dea eco rl Ää w S Ä Ä •• >' ' yi i «J• sul alorXdXinIa-lreaa ,nu esttleduulunli colnar-
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej ticipanţii la aceste adunări au nomii cit mal multe în produc
f V fost .
la plenară a arătat importanţa arătat, dind numeroase exem ţie, prin creşterea productivită an, pentru aceşti 7 ani, vor f, t H darea d(ţ seama a care a provocat un sentiment
deosebită a reducerii preţului de traLrdausşeedciunţasudcicnesdi.iimn i.nveiaa]ţţaa. zi.l.e.i t.u,l.ui. rCent,ral,. Dar, in raportul. de bucurie şi admiraţie în rîn
cost, pentru sporirea acumulă ple concrete, că la fiecare loc ţii muncii, reducerea consumu de 3n0n iiaonnuăalrriioe, ™care so-.oa dLeshch)i.s cIar- multilateral şi profund al durile tuturor oamenilor din la
rilor statului, pentru dezvoltarea de muncă există numeroase po rilor specifice de materii prime, sub preşedinţia lui BREJNEV, tovarăşului N. S. Hruşciov sînt gărul socialist, a provocat o pu
economiei naţionale şi creşterea sibilităţi de a realiza economii materiale, energie şi combusti primul a luat cuvîntul la discu analizate rezultatele activităţii ternică îngrijorare în lumea ca
ţii A. I. GAEVOI, secretar al partidului şi întregului popor în pitalistă şi în primul rînd în
nivelului de trai al poporului, peste plan prin creşterea pro bil şi îmbunătăţirea calităţii Comitetului regional de partid
Dnepropetrovsk. Marile succese perioada dintre Congresul al rîndul milionarilor din S. U. A.
subliniind că lupta pentru mic ductivităţii muncii, reducerea produselor“. în dezvoltarea economiei, ştiin XX-l&a şi Congresul al XXI-lea. Dacă în trecut ei priveau de
In aceastcă perioadă ţara a re obicei cu scepticism intenţia po
şorarea costuri Aceste colec ţei, culturii, în ridicarea bună purtat victorii istorico-mondiale. porului nostru de a ajunge din
stării oamenilor muncii, obţinu în toate domeniile economiei na urmă şi de a întrece S.U.A. în
lor de producţie Prin creşterea productivităţii muncii şi scăderea tive se angajea te în ţara noastră după Congre ţionale. întreaga lume recunoaş ce priveşte producţia principale
sul al XX-lea al partidului, a te succesele strălucite obţinute lor tipuri de produse industriale
în toate ramurile preţului de cost — prin reducerea consumurilor spe ză să obţină cel subliniat el, confirmă odată mai de cultura, ştiinţa şt tehnica so şi agricole, acum sînt serios ne
economiei na cifice de materii prime, materiale, energie şi com puţin următoa mult superioritatea sistemului liniştiţi de aceste perspective ale
ţionale, in toate bustibil — şi îmbunătăţirea calităţii produselor: rele economii la socialist faţă de cel capitalist, vietică încununate cu lansarea noastre. Cincinalele sovietice,
întreprinderile, preţul de cost, constituie o mărturie că orîndui- sateliţilor sovietici ai Pămîntu- sateliţii sovietici ai Pământului
rea socială şi de stat sovietică lui şi a primei planete artificiale şi Soarelui şi multe altele au
este o sarcină economii de peste 16.000.000 lei. peste sarcinile dispune de forţe inepuizabile. care se roteşte în jurul Soarelui. convins pînă şi pe duşmanii ob
Sateliţii artificiali' sovietici ai tuzi şi incurabili ai socialismu-
economica cen- — consumurilor specifice de ma planificate: RADU BANU GHF.ORGHE ^ In lumina cuceririlor şi victo Pămîntului şi ai Soarelui — sînt
trală. Răspunzând cu entuziasm terii prime, materiale, com — Uzinele „23 August“ maiştri! principal, la Atelierele riilor cu adevărat istorice ale inerent creaţii ale socialismului (Continuare in pag. 4-a)
sarcinilor puse de partid, munci bustibil şi energie etc. Ast 6.630.000 le i;
torii şi tehnicienii din fabrici şi fel, la Uzinele „23 Au C.F.R. Simeria partidului şi poporului nostru,
uzine îşi îndreaptă atenţia, in — Uzinele „Republica“
cadrul întrecerii socialiste, spre gust“ a reieşit că se pot 2.500.000 lei; GR IGORE VERDEŞ se vede deosebit de d a r impor
realizarea de economii cit mai lăcătuş de revizie, în staţia
mari în producţie, pe baza valo economisi peste plan 224 tone — Uzinele „Semănătoarea“ tanţa uriaşă a acţiunilor hotă- oooooooooooooooooeoooo ooooooooaooooooooooooo
rificării mai intense a rezerve oţel, 170 tone fontă, 254 m.c. 1.800.000 le i; C.F.R. Coslariu.
lor interne de creştere a produc rite ale Comitetului Central al
tivităţii muncii, de reducere a cherestea, 263 tone combusti — Atelierele „9 Mai“ partidului, care a demascat şi a
1.500.000 lei;
bil, 206.950 kWh. energie elec
— întreprinderea „Kirov“
consumurilor specifice de mate trică şi altele. La Uzinele „Se 1.400.000 lei;
rii prime şi materiale şi de îm mănătoarea“ a reieşit că se pot — Combinatul de cauciuc „Ji înlăturat din calea noastră gru
bunătăţire a calităţii produse realiza economii de 150 tone lava“ 1.000.000 lei?
lor. laminate, 30 tone tablă zinca- pul de fracţionişti şi scizionişti: La Uzina „Revo
— întreprinderea metalurgică Malenkov, Molptov, Kaganovici, luţia din Octom
Recent, colectivele a 8 între tă, 20 tone fontă, iar la fabrica „Solex“ 731.000 lei; Bulganin, Şepilov, grup care a brie" din Lagan,
prinderi din capitală — hotă- de încălţăminte „Kirov“ 4.050 încercat să submineze aplicarea R.S.S. Ucraineană,
rîte să-şi sporească contribuţia m.p. piele, 1.940 kg. talpă, 186 — Fabrica „Flacăra roşie“ î !r liniei leniniste a Partidului Co se construiesc loco
700.000 lei. munist al Uniunii Sovietice în motive cu motoare
la mărirea acumulărilor sta tone combustibil şi 35.000 kWh. toate problemele politice interne Diesel pentru căile
tului — au luat iniţiati energie electrică. Importante e- Prin măsurile luate pentru şi internaţionale importante. principale de comu
va patriotică de a inten conomii peste plan prin creşte- creşterea productivităţii muncii nicaţie feroviară.
sifica şi dezvolta multilateral rea productivităţii muncii şi re şi reducerea consumurilor spe Partidul şi poporul au aprobat Spre deosebire de
lupta fiecărui muncitor, tehni ducerea consumurilor specifice cifice de materii prime, mate întrutotul acţiunile Comitetului tipurile anterioare,
cian şi inginer, pentru economii de materii prime şi materiale riale, combustibil, energie etc., Central leninist. noile locomotive
cit mai mari în producţie, a- pot realiza şi muncitorii, teh colectivele celor 8 ¦întreprinderi sînt înzestrate cu
nicienii şi inginerii din celelalte din capitală vor aduce statului, Vorbind în continuare despre transmisie hidro
dresînd in acest sens o însufle întreprinderi. în acest an, economii de peste activitatea organizaţiei de P ar mecanică, iar nu
ţită chemare către toate colecti 16.000.000 lei. tid Dnepropetrovsk în dezvolta electrică. Capacita
vele de întreprinderi din ţară. Colectivele celor 8 întreprin rea economiei acestei regiuni, tea lor e de trei
deri din capitală — se arată Colectivele acestor întreprin A. I. Gaevoi a spus Gă în pe mii de C. P. în
In lumina sarcinilor puse de deri cheamă pe toţi muncitorii, rioada de după Congresul al două secţii.
tehnicienii şi inginerii din ce XX-lea al Partidului producţia
-SS- lelalte fabrici şi uzine din ţară, IN CLIŞEU: A-
să se alăture iniţiativei ca fie globală a industriei a sporit aici samblarea unei lo
care muncitor, tehnician şi in cu 35 la sută. Minerii din bazi comotive cu motor
giner să dea patriei în acest an nul Krivoirog au dat anul trecut Diesel la uzina din
cît mai multe economii peste o mare parte din minereul de Lugan.
plan. fier obţinut în ţară. S-au început
mari lucrări pentru introducerea
Inireţinerea utila U fem işfii, în sprijinul tehnicii noi, mai cu seamă în
jului şi instalaţi
ilor care deservesc gospodăriei de stat. industria metalurgică şi mini
furnalul, contribuie
in mare măsură la Recent, cei 15 utemişti din G.A.S. eră. La cuptoarele Martin şi OoOo ooOooooo #0000oooo ooooo
buna funcţionare a Mintia, secjia Lăpuşnic au efectuat 120 convertizoare este folosit oxige
acestuia. Echipa ore de muncă voluntară, la descărca nul. 0000009
care se îngrijeşte tul şi transportarea a două vagoane
de aceste utilaje şi de porumb sosit în gara Dobra, pen In această regiune se acordă iWii
instalaţii la furna tru furajarea animalelor gospodăriei. o atenţie mare producţiei de ce
lul uzinei „Viclo-
ria”-Călan, depune S-au efectuat de asemenea mai mul reale şi dezvoltării creşterii 'ani
o muncă intensă te ore de muncă voluntară pentru
pentru ca funcţio transportul îngrăşămintelor organice malelor. In anul 1958 produc Raportul C. C. a! P. C. U. S. prezentat de tovarăşul
narea lor să se pe cîmp.
desfăşoare în con- ţia de cereale a crescut cu 58 N, S. Hruşciov
diţiuni bune. NICOLAE NEGRILÂ la sută în comparaţie cu anul
corespondent
M1HAI MAIER 1953. Potrivit calculelor se con Imbold în munca noastră
L normator tehnolog, la Atelierele stată că colhozurile şi sovhozu
(_ C.F.R. Simeria. rile din această regiune vor pu
tea îndeplini septenalul în ce de zi cu zi
IN CLIŞEU : NOI CONTRACTĂRI Am citit cu "mult interes atît 65—70 milioane tone laminate,
Anlon Receanu, şe raportul prezentat de tovarăşul producţie ce urmează a fi atinsă
ful echipei de uti de cereale şl fl©area”SoareluI N. S. Hruşciov la Congresul al în 1965; îmi imaginez ce anu
laje, urmărind bu XXI-lea al P.C.U.S. cu privire me înseamnă furnale cu un vo
na funcţionare a a- Unităţile agricole socialiste lor, intovărăşiţii din satele Hă- să contracteze din recolta anului la cifrele de control ale dezvol lum de 2.000 şi 2.286 m.c., cup
paratelor din ca clin regiunea noastră, continuă rău, Bampotoc, Chimindia şi în curs 4.000 kg. grîu, 3.000 kg. tării economiei naţionale a U- toare Martin cu o capacitate de
bina de comandă a să încheie contracte pentru a li Bîrsău — aparţinătoare comunei porumb şi 2.880 kg. îloarea-soa niunii Sovietice pe viitorii 7 500 tone dacă nu şi mai mari...
furnalului nr. 2. vra statului în cursul acestui an, Hărău — au contractat recent relui. ani cît şi dezbaterile vii ce au
însemnate cantităţi de cereale şi 23.412 kg. grîu, 18.472 kg. po avut loc pe marginea raportu Sînt doar citeva din obiecti
LA CUPTORUL iloarea-soarelui. rumb, şi 1.705 kg. îloarea-soa- Şi întovărăşirile agricole din lui şi am rămas profund impre vele septenalului sovietic, sufi
prim-topitorului Jeseii relui. raionul Orăştie îşi aduc contri sionat de măreţia perspectivelor cient de semnificative insă pen
în raionul Ilia buţia la asigurarea fondului cen ce se deschid în faţa poporului tru a demonstra îără putinţă de
— Cam asta ar fi? ’ de haine şi in faţă, puţin la dreapta,, Pînă în prezent, colectiviştii şi trai de produse agroalimentare trate din răsărit, în faţa între tăgadă, că în întrecerea paşnică
— Cam asta. cuptorul care biziie continuu. Cind se, Organele de partid şi de stat intovărăşiţii din raionul Ilia au al statului. De curînd, membrii gului lagăr socialist. cu capitalismul, socialismul va
— Simplu. deschid uşile, vezi clocotul oţeluluiî din raionul Ilia desfăşoa contractat 414.000 kg. grîu, întovărăşirii „Spre socialism"
ră o intensă muncă po 255.000 kg. porumb şi 12.000 din Beriu, au hotărît să contrac Perioada construcţiei practice, ieşi definitiv victorios.
— Nu-i chiar aţii de simplu. Seu- t°pH ?*' focul viscolit de presiunea ^ litică în rîndurile ţărani kg. Iloarea-soarelui. teze cu statul 10.980 kg. grîu, desfăşurate, a societăţii comu Aceste măreţe perspective
lor colectivişti şi întovărăşiţi. 7.300 kg. porumb şi 500 kg. Iloa- niste, visul de secole al ome
ză-mă, ie rog. injectoarelor. Ga urmare, tot mai multe înto în raionul Orăştie rea-soarelui. nirii muncitoare, a început. O constituie pentru mine, pentru
vărăşiri şi gospodării colective întreg colectivul in mijlocul că
Şi iar mă lăsă singur. Silucta-i Silvestru lescu, prini-topiiorul, n-are ţ din raion încheie noi contracte In multe adunări generale întovărăşirea „Drumul belşu dovedeşte aceasta sarcinile prin ruia trăiesc şi muncesc, un im
cu statul pentru livrarea de ce pentru dare de seamă şi ale gului" din satul Rîpaş a con cipale ale viitorului plan de dez bold în munca de zi cu zi. Dis
zveltă se pierdu după macaraua de nm m!l^ de 25 de ani. [nalt, subţi-ţ reale şi îloarea-soarelui din re geri, colectiviştii au .hotărît să tractat 4.500 kg. grîu şi 3.000 voltare a economiei naţionale cuţiile care au loc pe platfor
colta anului în curs. contracteze cereale şi îloarea-soa kg. porumb. sovietice, o garantează îndepli mele furnalelor, in cabinele de
şarfare. Eram de mai bine de două arc !a!a prelungă, o dantură < relui, cu întreprinderea „Recol comandă, dovedesc dragostea,
Cu cîteva zile în urmă, G.A.C ta“. Astfel, în cadrul adunării Cele două întovărăşiri din sa nirea şi depăşirea strălucită a
ore in cabina de comandă a cupio- rdbii de iot şi ochi de culoarea pro-ţ generale a colectiviştilor dir, tul Găstău — „1 Mai" şi „Oc cincinalelor precedente, realiză bucuria şi satisfacţia cu care
rului 5-. Pne pupi-tiru ci-tjeva buto_a_n__e, belor de otel — cenusii-verzui. Cu-< „11 Iunie" din Bretea Mureşa G.A.C. „Inirăţirea“ Jeledinji, ce rile ornului sovietic obţinute pe furnaliştii au primit documen
manete, întrerupătoare. In spate, pa noaste meserie. a avut Ioc în 28 ianuarie a.c., tombrie roşu" — au contractat toate tădmurile de activitate. tele Congresului. Totodată, ele
noul plin cu aparate de . control şi nă a contractat cu întreprinde s-au contractat 10.000 kg. grîu,
— Zisa, unde am rămas? 5.000 kg. porumb şi 3.000 kg. şi ele în zilele acestea, 7.040 kg. Ca tehnician siderurgist mi-a au dus la sporirea eforturilor
urmărire. O tăbliţă anunţă fără nici — La evacuare. rea „Recolta“ 10.000 kg. grui iloarea-soarelui. noastre, lucru dovedit de fap
o greşeală de ortografie: „Lucraţicu — Da, cu asta de fapt şi termi 5.000 kg. porumb şi 2.000 kg. grîu şi 5.760 kg. porumb. atras atenţia în special, ritmul tul că din data de 27 ianuarie
camerele între 1.250—1.350 grade C”. năm. Pentru a scurta durata evacuă Tot în adunarea generală co uriaş, fără precedent, de dezvol furnaliştii secţiei au dat zi de zi
rii... De fapt la evacuare iotul de- Iloarea-soarelui, iar G. A. C lectiviştii din G.A.C. „Drumul lui In felul acesta cantitatea de tare a producţiei industriale şi însemnate cantităţi de tontă
Şi cu litere roşii: „Nu depăşiţi 1.3o0 pjnde de modul in care avem oală Lemn" din Geoagiu, au hotărît
grade C. Pericol topire grătare”. ?i iren de iilrm re^ „Viaţă Nouă" — Hărău a con produse agroalimentare contrac în special a industriei grele. îmi peste plan.
tractat 3.600 kg. grîu, 2.600 kg pot da seama ce anume repre
Pe băieţi ii lasă indiferenţi. Pro- A. JURCA tată de către unităţile agricole zintă 65—70 milioane tone fon ARCADIE SCHVARTZ
babil respectă cerinţele. 0 bancă im- ,....--- ~---------- ---- — porumb şi 800 kg. îloarea-soarc- tă, 86—91 milioane tone oţel,
provizată, un cuier improvizat, plin (Sontinuare în pag. 3-a) iui. u- socialiste din raion se ridică Ia maistru furnalist la secţia ll-a
V -/X'U'N Urmînd exemplul colectivişti 230.000 kg. grîu, 160.000 kg. po furnale a G.S. Hunedoara
rumb şi 15.000 kg. îloarea-soa
relui.