Page 1 - 1959-02
P. 1

Lucrările celui de-al XXl-lea CongresPROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA!

                                                                                                                                                                                                             Şedinţa din dimineaţa zilei de 30 ianuarie

                                                                                                                                                                                                             MOSGOVA 30 (Agerpres). priveşte producţia de produse a- oare a învjns pe deplin şi defi­

                                                                                                                                                                                                             TASS transmite : In marele pa- nimaliere în 5 ani, să sporeas- nitiv în Uniunea Sovietică.

                                                                                                                                                                                                             lat al Kremlinului, continuă lu­ că producţia de carne de peste Poporul sovietic, strîns unit

Anul XI Nr. 1280                                               Duminică 1 februarie 1959                                                   4 pagini 20 bani                                                  crările ©ongresului al XXI-lea patru ori, de lapte de 3 ori în în jurul partidului său comu­

                                                                                                                                                                                                  DES        extraordinar al Partidului Co­ comparaţie cu anul 1958.                                                        nist, a cucerit culmi şi a înfăp­

                                                                                                                                                                                                             munist al Uniunii Sovietice, con­ In perioada septenalului vor                                                 tuit transformări grandioase ca­
                                                                                                                                                                                                             gresul constructorilor comunis­ fi alocate pentru dezvoltarea e-                                               re dau posibilitate ţării noastre
Fiecare muncilor, tehnician şi inginer să realizeze cît mai mulie economii în producfie C eferişti decorafi                                                                                                  mului.                                                                                                         să păşească acum într-o perioa­
                                                                                                                                                                                                                                                                          conomiei naţionale a regiunii                     dă nouă, de cea mai mare im­
                                                                                                                                                                                                             Delegaţii discută într-o al-1 Dnepropetrovsk peste 32 miliar-                                                  portanţă, a dezvoltării sale. Is­
Licii®rci iiffc sili muncitorii®!*, tciiictciilfr                                                                                               CU MEDALIA
    inginerilor i i i întreaga fard ic colecfiTCle                                                                                                                                                           mosferă de unanimitate deplină, de ruble, considerabil mai mult
          a I întreprinderi i i i Capitala                                                                                             >>A 25-a aniversare
                                                                                                                                        a eroicelor lupte                                                    într-un spirit practio şi princi- cş                            7 anj precedenţi. O toria nu cunoaşte încă planuri
                                                                                                                                         ale ceferiştilor
                                                                                                                                                                                                             pial leninist, raportul tovarăşu- mare parte din întreaga sumă atît de grandioase, a declarat

                                                                                                                                                                                                             lui N. S. Hruşciov cu privire a alocărilor va fi destinată dez- vorbitorul. In 7 ani, în Uniunea

                                                                                                                                                                                                             la cifrele de control ale dezvol- voltării industriei miniere, meta- Sovietică se va fabrica aceeaşi

Plenara C. C. al P. M. R. di'n plenară, colectivele celor 8 în­ printre altele, în chemare — au                                            şi petroliştilor'                                                 tării economiei naţionale a                                  Iurgice şi chimice.                               cantitate de produse industriale
                                                                                                                                                                                                             U.R.S.S. pe anii 1959-1965. Ex-                                                                                cît s-a fabricat în cursul întrec
26—28 noiembrie 1958 a pus                     treprinderi au analizat şi au           ho'tărît ca în acest an să des­                                                                                       primînd părerea organizaţiilor                                  A luat apoi ouvîntul M. A.                     gii perioade de existenţă a pu­
in faţa colectivelor de întreprin­             dezbătut cu spirit de răspundere,       făşoare întrecerea socialistă sub                                                                                     de partid, care i-au delegat la                                                                                terii sovietice, adică în 41 de
deri sarcina reducerii accentua­               în adunări de partid deschise           lozinca: „Fiecare muncitor, teh­                                                                                i—r-  Congres, părerea întregului po­                              SUSLOV, membru al Prezidiu­                       ani. Poate exista oare cineva
te, în acest an, a preţului de                 şi în grupe sindicale, prevede­                                                                                                                               por sovietic, vorbitorii îşi mani-                                                                             care să nu fie uimit de aceste
                                                                                                                                                                                                                                                                          lui Comitetului Central al                        cifre? M. A. Suslov a subliniat
                                                                                                                                                                                                             festă convingerea fermă că sar-                                                                                în continuare că planul septenal
                                                                                                                                                                                                             cm, e puse de partid in fata                                 P.6.U.S. El a spus că Congre­

cost al produselor. Expunerea                  rile planului pe acest an. P ar­        nician şi inginer să dea eco­                   rl  Ää w S Ä Ä •• >' ' yi i «J•                                                                                                    sul alorXdXinIa-lreaa ,nu esttleduulunli colnar-
tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej                  ticipanţii la aceste adunări au         nomii cit mal multe în produc­
                                                                                                                                                                                                                                                                          f  V fost            .

la plenară a arătat importanţa arătat, dind numeroase exem­ ţie, prin creşterea productivită­                                                                                                                 an, pentru aceşti 7 ani, vor f,                             t H darea d(ţ seama a                             care a provocat un sentiment
deosebită a reducerii preţului de                                                                                                                                                                            traLrdausşeedciunţasudcicnesdi.iimn i.nveiaa]ţţaa. zi.l.e.i  t.u,l.ui. rCent,ral,. Dar, in raportul.           de bucurie şi admiraţie în rîn­
cost, pentru sporirea acumulă­                 ple concrete, că la fiecare loc         ţii muncii, reducerea consumu­                                                                                        de 3n0n iiaonnuăalrriioe, ™care so-.oa dLeshch)i.s           cIar- multilateral şi profund al                  durile tuturor oamenilor din la­
rilor statului, pentru dezvoltarea             de muncă există numeroase po­           rilor specifice de materii prime,                                                                                     sub preşedinţia lui BREJNEV,                                 tovarăşului N. S. Hruşciov sînt                   gărul socialist, a provocat o pu­
economiei naţionale şi creşterea               sibilităţi de a realiza economii        materiale, energie şi combusti­                                                                                       primul a luat cuvîntul la discu­                             analizate rezultatele activităţii                 ternică îngrijorare în lumea ca­
                                                                                                                                                                                                             ţii A. I. GAEVOI, secretar al                                partidului şi întregului popor în                 pitalistă şi în primul rînd în
nivelului de trai al poporului, peste plan prin creşterea pro­ bil şi îmbunătăţirea calităţii                                                                                                                Comitetului regional de partid
                                                                                                                                                                                                             Dnepropetrovsk. Marile succese                               perioada dintre Congresul al                      rîndul milionarilor din S. U. A.
subliniind că lupta pentru mic­ ductivităţii muncii, reducerea produselor“.                                                                                                                                  în dezvoltarea economiei, ştiin­                             XX-l&a şi Congresul al XXI-lea.                   Dacă în trecut ei priveau de
                                                                                                                                                                                                                                                                          In aceastcă perioadă ţara a re­                   obicei cu scepticism intenţia po­
şorarea costuri­                                                                          Aceste colec­                                                                                                      ţei, culturii, în ridicarea bună­                            purtat victorii istorico-mondiale.                porului nostru de a ajunge din
                                                                                                                                                                                                             stării oamenilor muncii, obţinu­                             în toate domeniile economiei na­                  urmă şi de a întrece S.U.A. în
lor de producţie   Prin creşterea productivităţii muncii şi scăderea tive se angajea­                                                                                                                        te în ţara noastră după Congre­                              ţionale. întreaga lume recunoaş­                  ce priveşte producţia principale­
                                                                                                                                                                                                             sul al XX-lea al partidului, a                               te succesele strălucite obţinute                  lor tipuri de produse industriale
în toate ramurile  preţului de cost — prin reducerea consumurilor spe­                    ză să obţină cel                                                                                                   subliniat el, confirmă odată mai                             de cultura, ştiinţa şt tehnica so­                şi agricole, acum sînt serios ne­
economiei na­      cifice de materii prime, materiale, energie şi com­                    puţin următoa­                                                                                                     mult superioritatea sistemului                                                                                 liniştiţi de aceste perspective ale
ţionale, in toate  bustibil — şi îmbunătăţirea calităţii produselor:                      rele economii la                                                                                                   socialist faţă de cel capitalist,                            vietică încununate cu lansarea                    noastre. Cincinalele sovietice,
întreprinderile,                                                                          preţul de cost,                                                                                                    constituie o mărturie că orîndui-                            sateliţilor sovietici ai Pămîntu-                 sateliţii sovietici ai Pământului
                                                                                                                                                                                                             rea socială şi de stat sovietică                             lui şi a primei planete artificiale               şi Soarelui şi multe altele au
este o sarcină economii de peste 16.000.000 lei.                                          peste sarcinile                                                                                                    dispune de forţe inepuizabile.                               care se roteşte în jurul Soarelui.                convins pînă şi pe duşmanii ob­
                                                                                                                                                                                                                                                                          Sateliţii artificiali' sovietici ai               tuzi şi incurabili ai socialismu-
economica cen- —                               consumurilor specifice de ma­                                 planificate:                  RADU BANU GHF.ORGHE                                         ^        In lumina cuceririlor şi victo­                           Pămîntului şi ai Soarelui — sînt
trală. Răspunzând cu entuziasm                 terii prime, materiale, com­               — Uzinele „23 August“                            maiştri! principal, la Atelierele                                 riilor cu adevărat istorice ale                              inerent creaţii ale socialismului                           (Continuare in pag. 4-a)
sarcinilor puse de partid, munci­              bustibil şi energie etc. Ast­           6.630.000 le i;
torii şi tehnicienii din fabrici şi            fel, la Uzinele „23 Au­                                                                               C.F.R. Simeria                                          partidului şi poporului nostru,
uzine îşi îndreaptă atenţia, in                                                            — Uzinele „Republica“
cadrul întrecerii socialiste, spre             gust“ a reieşit că se pot               2.500.000 lei;                                            GR IGORE VERDEŞ                                             se vede deosebit de d a r impor­
realizarea de economii cit mai                                                                                                              lăcătuş de revizie, în staţia
mari în producţie, pe baza valo­               economisi peste plan 224 tone              — Uzinele „Semănătoarea“                                                                                           tanţa uriaşă a acţiunilor hotă-                                                                                oooooooooooooooooeoooo  ooooooooaooooooooooooo
rificării mai intense a rezerve­               oţel, 170 tone fontă, 254 m.c.          1.800.000 le i;                                               C.F.R. Coslariu.
lor interne de creştere a produc­                                                                                                                                                                            rite ale Comitetului Central al
tivităţii muncii, de reducere a                cherestea, 263 tone combusti­              — Atelierele „9 Mai“                                                                                               partidului, care a demascat şi a
                                                                                       1.500.000 lei;
                                               bil, 206.950 kWh. energie elec­
                                                                                          — întreprinderea „Kirov“
consumurilor specifice de mate­ trică şi altele. La Uzinele „Se­                       1.400.000 lei;

rii prime şi materiale şi de îm­ mănătoarea“ a reieşit că se pot                          — Combinatul de cauciuc „Ji­                                                                                       înlăturat din calea noastră gru­
bunătăţire a calităţii produse­ realiza economii de 150 tone                           lava“ 1.000.000 lei?
lor. laminate, 30 tone tablă zinca-                                                                                                                                                                          pul de fracţionişti şi scizionişti:                                                                               La Uzina „Revo­
                                                                                          — întreprinderea metalurgică                                                                                       Malenkov, Molptov, Kaganovici,                                                                                 luţia din Octom­
   Recent, colectivele a 8 între­ tă, 20 tone fontă, iar la fabrica                    „Solex“ 731.000 lei;                                                                                                  Bulganin, Şepilov, grup care a                                                                                 brie" din Lagan,
prinderi din capitală — hotă- de încălţăminte „Kirov“ 4.050                                                                                                                                                  încercat să submineze aplicarea                                                                                R.S.S. Ucraineană,
rîte să-şi sporească contribuţia m.p. piele, 1.940 kg. talpă, 186                        — Fabrica „Flacăra roşie“ î !r                                                                                      liniei leniniste a Partidului Co­                                                                              se construiesc loco­
                                                                                       700.000 lei.                                                                                                          munist al Uniunii Sovietice în                                                                                 motive cu motoare
la mărirea acumulărilor sta­                   tone combustibil şi 35.000 kWh.                                                                                                                               toate problemele politice interne                                                                              Diesel pentru căile
tului — au luat iniţiati­                      energie electrică. Importante e-           Prin măsurile luate pentru                                                                                         şi internaţionale importante.                                                                                  principale de comu­
va patriotică de a inten­                      conomii peste plan prin creşte-         creşterea productivităţii muncii                                                                                                                                                                                                     nicaţie feroviară.
sifica şi dezvolta multilateral                rea productivităţii muncii şi re­       şi reducerea consumurilor spe­                                                                                           Partidul şi poporul au aprobat                                                                              Spre deosebire de
lupta fiecărui muncitor, tehni­                ducerea consumurilor specifice          cifice de materii prime, mate­                                                                                        întrutotul acţiunile Comitetului                                                                               tipurile anterioare,
cian şi inginer, pentru economii               de materii prime şi materiale           riale, combustibil, energie etc.,                                                                                     Central leninist.                                                                                              noile locomotive
cit mai mari în producţie, a-                  pot realiza şi muncitorii, teh­         colectivele celor 8 ¦întreprinderi                                                                                                                                                                                                   sînt înzestrate cu
                                               nicienii şi inginerii din celelalte     din capitală vor aduce statului,                                                                                         Vorbind în continuare despre                                                                                transmisie hidro­
dresînd in acest sens o însufle­               întreprinderi.                          în acest an, economii de peste                                                                                        activitatea organizaţiei de P ar­                                                                              mecanică, iar nu
ţită chemare către toate colecti­                                                      16.000.000 lei.                                                                                                       tid Dnepropetrovsk în dezvolta­                                                                                electrică. Capacita­
vele de întreprinderi din ţară.                   Colectivele celor 8 întreprin­                                                                                                                             rea economiei acestei regiuni,                                                                                 tea lor e de trei
                                               deri din capitală — se arată               Colectivele acestor întreprin­                                                                                     A. I. Gaevoi a spus Gă în pe­                                                                                  mii de C. P. în
   In lumina sarcinilor puse de                                                        deri cheamă pe toţi muncitorii,                                                                                       rioada de după Congresul al                                                                                    două secţii.
                                                                                       tehnicienii şi inginerii din ce­                                                                                      XX-lea al Partidului producţia
                   -SS-                                                                lelalte fabrici şi uzine din ţară,                                                                                                                                                                                                      IN CLIŞEU: A-
                                                                                       să se alăture iniţiativei ca fie­                                                                                     globală a industriei a sporit aici                                                                             samblarea unei lo­
                                                                                       care muncitor, tehnician şi in­                                                                                       cu 35 la sută. Minerii din bazi­                                                                               comotive cu motor
                                                                                       giner să dea patriei în acest an                                                                                      nul Krivoirog au dat anul trecut                                                                               Diesel la uzina din
                                                                                       cît mai multe economii peste                                                                                          o mare parte din minereul de                                                                                   Lugan.

                                                                                       plan.                                                                                                                 fier obţinut în ţară. S-au început
                                                                                                                                                                                                             mari lucrări pentru introducerea
                                                                 Inireţinerea utila­   U fem işfii, în sprijinul                                                                                             tehnicii noi, mai cu seamă în
                                                               jului şi instalaţi­
                                                               ilor care deservesc     gospodăriei de stat.                                                                                                  industria metalurgică şi mini­
                                                               furnalul, contribuie
                                                               in mare măsură la          Recent, cei 15 utemişti din G.A.S.                                                                                 eră. La cuptoarele Martin şi                                                                                   OoOo ooOooooo           #0000oooo ooooo
                                                               buna funcţionare a      Mintia, secjia Lăpuşnic au efectuat 120                                                                               convertizoare este folosit oxige­
                                                               acestuia. Echipa        ore de muncă voluntară, la descărca­                                                                                  nul.                                                                                                                                   0000009
                                                               care se îngrijeşte      tul şi transportarea a două vagoane
                                                               de aceste utilaje şi    de porumb sosit în gara Dobra, pen­                                                                                      In această regiune se acordă                                                   iWii
                                                               instalaţii la furna­    tru furajarea animalelor gospodăriei.                                                                                 o atenţie mare producţiei de ce­
                                                               lul uzinei „Viclo-
                                                               ria”-Călan, depune         S-au efectuat de asemenea mai mul­                                                                                 reale şi dezvoltării creşterii 'ani­
                                                               o muncă intensă         te ore de muncă voluntară pentru
                                                               pentru ca funcţio­      transportul îngrăşămintelor organice                                                                                  malelor. In anul 1958 produc­ Raportul C. C. a! P. C. U. S. prezentat de tovarăşul
                                                               narea lor să se          pe cîmp.
                                                               desfăşoare în con-                                                                                                                            ţia de cereale a crescut cu 58                                                    N, S. Hruşciov
                                                               diţiuni bune.                                     NICOLAE NEGRILÂ                                                                             la sută în comparaţie cu anul
                                                                                                                         corespondent
                                                                                                                                                      M1HAI MAIER                                            1953. Potrivit calculelor se con­                               Imbold în munca noastră
                                                                                                                                       L normator tehnolog, la Atelierele                                    stată că colhozurile şi sovhozu­
                                                                                                                                       (_ C.F.R. Simeria.                                                    rile din această regiune vor pu­

                                                                                                                                                                                                             tea îndeplini septenalul în ce                                                    de zi cu zi

                                                                    IN CLIŞEU :           NOI CONTRACTĂRI                                                                                                                                                                    Am citit cu "mult interes atît                 65—70 milioane tone laminate,
                                                               Anlon Receanu, şe­                                                                                                                                                                                         raportul prezentat de tovarăşul                   producţie ce urmează a fi atinsă
                                                               ful echipei de uti­     de cereale şl fl©area”SoareluI                                                                                                                                                     N. S. Hruşciov la Congresul al                    în 1965; îmi imaginez ce anu­
                                                               laje, urmărind bu­                                                                                                                                                                                         XXI-lea al P.C.U.S. cu privire                    me înseamnă furnale cu un vo­
                                                               na funcţionare a a-        Unităţile agricole socialiste                lor, intovărăşiţii din satele Hă-                                     să contracteze din recolta anului                            la cifrele de control ale dezvol­                 lum de 2.000 şi 2.286 m.c., cup­
                                                               paratelor din ca­       clin regiunea noastră, continuă                 rău, Bampotoc, Chimindia şi                                           în curs 4.000 kg. grîu, 3.000 kg.                            tării economiei naţionale a U-                    toare Martin cu o capacitate de
                                                               bina de comandă a       să încheie contracte pentru a li­               Bîrsău — aparţinătoare comunei                                        porumb şi 2.880 kg. îloarea-soa­                             niunii Sovietice pe viitorii 7                    500 tone dacă nu şi mai mari...
                                                               furnalului nr. 2.       vra statului în cursul acestui an,              Hărău — au contractat recent                                          relui.                                                       ani cît şi dezbaterile vii ce au
                                                                                       însemnate cantităţi de cereale şi               23.412 kg. grîu, 18.472 kg. po­                                                                                                    avut loc pe marginea raportu­                        Sînt doar citeva din obiecti­
LA CUPTORUL                                                                            iloarea-soarelui.                               rumb, şi 1.705 kg. îloarea-soa-                                         Şi întovărăşirile agricole din                             lui şi am rămas profund impre­                    vele septenalului sovietic, sufi­
   prim-topitorului Jeseii                                                                                                             relui.                                                                raionul Orăştie îşi aduc contri­                             sionat de măreţia perspectivelor                  cient de semnificative insă pen­
                                                                                              în raionul Ilia                                                                                                buţia la asigurarea fondului cen­                            ce se deschid în faţa poporului                   tru a demonstra îără putinţă de
— Cam asta ar fi?                    ’ de haine şi in faţă, puţin la dreapta,,                                                            Pînă în prezent, colectiviştii şi                                  trai de produse agroalimentare                               trate din răsărit, în faţa între­                 tăgadă, că în întrecerea paşnică
— Cam asta.                             cuptorul care biziie continuu. Cind se,           Organele de partid şi de stat                intovărăşiţii din raionul Ilia au                                     al statului. De curînd, membrii                              gului lagăr socialist.                            cu capitalismul, socialismul va
— Simplu.                               deschid uşile, vezi clocotul oţeluluiî         din raionul Ilia desfăşoa­                      contractat 414.000 kg. grîu,                                          întovărăşirii „Spre socialism"
                                                                                       ră o intensă muncă po­                          255.000 kg. porumb şi 12.000                                          din Beriu, au hotărît să contrac­                               Perioada construcţiei practice,                ieşi definitiv victorios.
— Nu-i chiar aţii de simplu. Seu- t°pH ?*' focul viscolit de presiunea ^               litică în rîndurile ţărani­                     kg. Iloarea-soarelui.                                                 teze cu statul 10.980 kg. grîu,                              desfăşurate, a societăţii comu­                      Aceste măreţe perspective
                                                                                       lor colectivişti şi întovărăşiţi.                                                                                     7.300 kg. porumb şi 500 kg. Iloa-                            niste, visul de secole al ome­
ză-mă, ie rog.                                 injectoarelor.                          Ga urmare, tot mai multe înto­                      în raionul Orăştie                                                rea-soarelui.                                                nirii muncitoare, a început. O                    constituie pentru mine, pentru
                                                                                       vărăşiri şi gospodării colective                                                                                                                                                                                                     întreg colectivul in mijlocul că­
Şi iar mă lăsă singur. Silucta-i Silvestru lescu, prini-topiiorul, n-are ţ             din raion încheie noi contracte                    In multe adunări generale                                             întovărăşirea „Drumul belşu­                              dovedeşte aceasta sarcinile prin­                 ruia trăiesc şi muncesc, un im­
                                                                                       cu statul pentru livrarea de ce­                pentru dare de seamă şi ale­                                          gului" din satul Rîpaş a con­                                cipale ale viitorului plan de dez­                bold în munca de zi cu zi. Dis­
zveltă se pierdu după macaraua de nm m!l^ de 25 de ani. [nalt, subţi-ţ                 reale şi îloarea-soarelui din re­               geri, colectiviştii au .hotărît să                                    tractat 4.500 kg. grîu şi 3.000                              voltare a economiei naţionale                     cuţiile care au loc pe platfor­
                                                                                       colta anului în curs.                           contracteze cereale şi îloarea-soa­                                   kg. porumb.                                                  sovietice, o garantează îndepli­                  mele furnalelor, in cabinele de
şarfare. Eram de mai bine de două              arc !a!a prelungă, o dantură <                                                          relui, cu întreprinderea „Recol­                                                                                                                                                     comandă, dovedesc dragostea,
                                                                                          Cu cîteva zile în urmă, G.A.C                ta“. Astfel, în cadrul adunării                                          Cele două întovărăşiri din sa                             nirea şi depăşirea strălucită a
ore in cabina de comandă a cupio-              rdbii de iot şi ochi de culoarea pro-ţ                                                  generale a colectiviştilor dir,                                       tul Găstău — „1 Mai" şi „Oc­                                 cincinalelor precedente, realiză­                 bucuria şi satisfacţia cu care
rului 5-. Pne pupi-tiru ci-tjeva buto_a_n__e,  belor de otel — cenusii-verzui. Cu-<    „11 Iunie" din Bretea Mureşa                    G.A.C. „Inirăţirea“ Jeledinji, ce                                                                                                  rile ornului sovietic obţinute pe                 furnaliştii au primit documen­
manete, întrerupătoare. In spate, pa­          noaste meserie.                                                                         a avut Ioc în 28 ianuarie a.c.,                                       tombrie roşu" — au contractat                                toate tădmurile de activitate.                    tele Congresului. Totodată, ele
noul plin cu aparate de . control şi                                                   nă a contractat cu întreprinde                  s-au contractat 10.000 kg. grîu,
                                                  — Zisa, unde am rămas?                                                               5.000 kg. porumb şi 3.000 kg.                                         şi ele în zilele acestea, 7.040 kg.                             Ca tehnician siderurgist mi-a                  au dus la sporirea eforturilor
urmărire. O tăbliţă anunţă fără nici               — La evacuare.                      rea „Recolta“ 10.000 kg. grui                   iloarea-soarelui.                                                                                                                                                                    noastre, lucru dovedit de fap­
o greşeală de ortografie: „Lucraţicu              — Da, cu asta de fapt şi termi­      5.000 kg. porumb şi 2.000 kg.                                                                                         grîu şi 5.760 kg. porumb.                                    atras atenţia în special, ritmul                  tul că din data de 27 ianuarie
camerele între 1.250—1.350 grade C”.           năm. Pentru a scurta durata evacuă­                                                        Tot în adunarea generală co­                                                                                                    uriaş, fără precedent, de dezvol­                 furnaliştii secţiei au dat zi de zi
                                               rii... De fapt la evacuare iotul de-    Iloarea-soarelui, iar G. A. C                   lectiviştii din G.A.C. „Drumul lui                                       In felul acesta cantitatea de                             tare a producţiei industriale şi                  însemnate cantităţi de tontă
Şi cu litere roşii: „Nu depăşiţi 1.3o0         pjnde de modul in care avem oală                                                        Lemn" din Geoagiu, au hotărît
grade C. Pericol topire grătare”.              ?i iren de iilrm re^                    „Viaţă Nouă" — Hărău a con                                                                                            produse agroalimentare contrac­                              în special a industriei grele. îmi                peste plan.
                                                                                       tractat 3.600 kg. grîu, 2.600 kg                                                                                                                                                   pot da seama ce anume repre­
   Pe băieţi ii lasă indiferenţi. Pro-                                     A. JURCA                                                                                                                          tată de către unităţile agricole                             zintă 65—70 milioane tone fon­                                    ARCADIE SCHVARTZ
babil respectă cerinţele. 0 bancă im-                 ,....--- ~---------- ---- —      porumb şi 800 kg. îloarea-soarc-                                                                                                                                                   tă, 86—91 milioane tone oţel,
provizată, un cuier improvizat, plin           (Sontinuare în pag. 3-a)                iui. u-                                                                                                               socialiste din raion se ridică Ia                                                                                        maistru furnalist la secţia ll-a

V -/X'U'N                                                                                 Urmînd exemplul colectivişti­                                                                                      230.000 kg. grîu, 160.000 kg. po­                                                                                            furnale a G.S. Hunedoara

                                                                                                                                                                                                             rumb şi 15.000 kg. îloarea-soa­

                                                                                                                                                                                                             relui.
   1   2   3   4   5   6