Page 10 - 1959-02
P. 10
Pag. 2 DRV MÜL SOCIALISMULUI Nr. 1282
mm
Munca culfural-aHisftică şi de educare pafriofică CĂRŢI Căminele culturale Lii pişi repezi
APARUTE IN Î N T R E C E R E spre comnnism
0 sarcină a talarar
(Urmare din pag l-a)
intcLcctaatiior Căminul cultural din Nandru, ghe Poja „Are mama fată nu tuie un pas decisiv pe linia înfăptuirii
raionul Hunedoara, a găzduit mai una“, „Mă dusei la Cîmpu- sarcinii economice fundamentale a
Consf ătuirea intelectualilor drumare politică. In concluzie, nitară, in timp ce tov. Drăghici, DREPT recent faza intercomunală a ce lung“. Tînăra Maria Vaina s-a U.R.S.S. — aceea de a ajunge din
din raionul Sebeş şi chemarea formele şi metodele în care s-au tehnicianul agricol, nu s-a încu lui de-al V-lea concurs artistic prezentat cu cîntecele „Colo-n urmă şi a depăşi în cel mai scurt timp
antrenat intelectualii noştri in metat niciodată să le vorbească GH. CONSTANTIN: Dreptul in de amatori. vale, în valea mare“ şi „Mînce- ţările capitaliste cele mai dezvoltate
adresată tuturor intelectualilor dezvoltarea activităţii de educa ţăranilor despre obţinerea recol ternaţional şi folosirea paş te, bade amarul". Cântecul „Foa în ceea ce priveşte producţia pe cap
din regiune pentru a intensifica re a celor ce muncesc, sînt mul telor bogate prin aplicarea a- nică a energiei atomice. Sada căminului, care are 200 ie verde trei spanace“, interpre de locuitor.
activitatea in vederea dezvoltă tiple şi interesante. Incepînd de vansatelor reguli agrotehnice de locuri, a devenit neîncăpă tat de Petru Şerban, a stîmit
rii muncii de educare patriotică, la organizarea concursurilor sau despre alte teme privitoare 152 pag. — 3,35 lei — toare pentru cei care au venit la rindul său multe aplauze. Politica de industrializare a ţării şi
a fost primită cu multă însufle „Drumeţii veseli“ — pe diferite la lucrarea pămintului, creşte Ed. ştiinţifică. să vadă numeroasele echipe ce de colectivizare a agriculturii a dat
ţire pe tot cuprinsul regiunii teme patriotice, şi pînă la cele rea animalelor de rasă etc. Deşi s-au prezentat la concurs din Apreciate atit de către comi posibilitatea popoarelor Uniunii Sovie
noastre. Sute şi mii de intelec mai plăcute şi instructive ex era primul în măsură să orga ŞTEFAN PASCU şi VLADI cele două com une: Peştişu Mic sia de selecţionare cît şi de pu tice să se situeze pe primul loc în
tuali devotaţi cauzei poporului cursii pentru cunoaşterea bogă nizeze un cerc agrotehnic la Lă MIR HANGA : Crestomaţie şi Nandru. blic au fost şi solistele Emilia Europa şi al doilea în lume in ceea ce
s-au antrenat în măreaţa operă ţiilor şi frumuseţilor patriei puşnic (mai ales că aici există pentru studiul istoriei sta Fan şi Maria Toader. priveşte volumul producţiei industriale.
de culturalizare a maselor, con noastre, au constituit preocupări o întovărăşire şi o tânără gos tului şi dreptului R.P.R. — Printre cele mai tinere forma
tribuind cu toate cunoştinţele şi în care intelectualii s-au dove- podărie agricolă colectivă) teh voi. 111. (Feudalismul I.) ţii artistice nou create, s-au pre Comisia de apreciere a selec Măreţele realizări ale Uniunii Sovi
elanul lor la îmbogăţirea cunoş vedit a fi nelipsiţi, iar aportul nicianul agricol nu a întreprins zentat şi echipele de dansuri din ţionat pentru faza raională e- etice şi grandioasele perspective ale
tinţelor privitoare la trecutul lor a fost şi este apreciat la ni nimic pînă acum pentru consti 872 pag. — 40,20 lei Găunoasa şi Mînerău. chipa de dansuri din Mînerău, planului septenal vor exercita o influ
glorios de luptă al poporului velul conştiinţei de care ei dau tuirea acestui cerc. Ed. ştiinţifică echipa de dansuri pădureneş'ti enţă profundă şi în viaţa popoarelor
nostru, cit şi la popularizarea dovadă în această operă mărea Cu această ocazie soliştii vo din Găunoasa şi pe soliştii din ţările socialiste şi a întregii ome
măreţelor realizări ale regimu ţă. Despre toţi aceşti intelectu Este cunoscut faptul că în re LITERATURA cali şi instrumentişti Gheorghe Gheorghe Poja, Maria Vaina, E- niri progresiste. Relaţiile de ajutor si
lui nostru de democraţie popu ali, care şiau înţeles chemarea giune, in cadrul cercurilor de ECONOMICA Poja, Mania Vaina, Emilia Fan milia Fan şi Petru Şerban. sprijin reciproc statornicite între ţările
lară. Nenumăraţi intelectuali au şi rolul lor adevărat in tânărul cultură generală, funcţionează şi Petru Şerban, s-au evidenţiat lagărului socialist reprezintă un factor
prezentat conferinţe legate de nostru stat socialist, se pot spu pe bază de cicluri de lecţii şi R. TOPALA, I. MARCULESCU în mod deosebit. Cu multă mă F. IZDRAILA puternic care contribuie la întărirea
evenimentele importante din is ne numai cuvinte de laudă. cercuri de îngrijirea şi educaţia şi I. STANCIU : Probleme iestrie a cîntat tînărul Gheor ţărilor socialiste pe calea unei rapide
toria poporului nostru, conferin copilului, cercuri de educaţie sa de muncă şi salarii în corespondent dezvoltări economice. Această dezvol
ţe aleate pe tema răspândirii Pe lingă cei mulţi activi şi nitară etc. La Lăpuşnic, medi G.A.S. şi S.M.T. (Organiza
rea, planificarea şi evidenţa Fru m o a sa activitate culturală. tare se datoreşte sprijinului neprecupe
8a G eoagiu
ştiinţei şi culturii, subiecte din conştiincioşi se mai ivesc şi ca cul Eugeniu Costea nu s-a gîn- forţei de muncă şl a fondu In lumile acestea de iarnă co ganizat 29 cercuri de citit pe ţit şl multilateral acordat de Uniunea
măreţele realizări ale tăriilor din zuri (e drept, izolate) de inte dit că ar fi necesar să vină în lui de salarii) lectivul de conducere al căminu circumscripţiile electorale. Sovietică, sprijin care s-a concretizat
lagărul socialist în frunte cu lectuali care se mulţumesc să sprijinul ţăranilor muncitori şi 260 pag. — 6,65 lei. lui cultural din Geoagiu a luat şl în activitatea noastră de producţie
U.R.S.S. Alţi intelectuali şi-au se achite doar de sarcinile pro mai ales al mamelor, prin orga mai multe măsuri pentru îmbu La căminul cultural din Geoa prin utilajele de mare productivitate
axat activitatea creatoare şi au fesionale, dând uitării obligaţiile nizarea unor asemenea cercuri. Ed. ştiinţifică nătăţirea activităţii culturale. giu funcţionează în prezent 4 primite din U.R.S.S. (excavatoare, fo
pus un accent deosebit în mun cetăţeneşti ce le revin în afara In prezent, la Lăpuşnic singura Astfel, în scurt timp s-a reuşit cercuri agrozootehnice şi un reze etc.)
ca cu tineretul. Mulţi, şi chiar preocupărilor lor de zi cu zi. A- formă de educare a femeilor LITERATURA TEHNICĂ ca munca culturală să ia un mai curs de îndrumare politică pen
foarte mulţi intelectuali consti semenea cazuri negative ni s-au muncitoare este aceea prin mare avânt. Corul căminului cul tru femei. Fiind conduse de to Harnicul nostru popor muncitor, sub
tuie astăzi exemple pozitive în oferit să constatăm şi în satul cursul de îndrumare politică, M. MARTIN, I. DUMITRES- tural, compus din aproape 50 de varăşi competenţi, cercurile îşi conducerea partidului, dezvoltă an de
ceea ce priveşte antrenarea oa Lăpuşnic, raionul Iliia. condus ou rezultate bune de în CU : Vinificaţia practică persoane a prezentat spectacole desfăşoară activitatea în condi- an şl într-un ritm susţinut industria
menilor muncii în activitatea văţătoarea Carolina Minulescu. reuşite împreună cu celelalte for ţiuni bune. noastră socialistă.
Ca şi în alte localităţi, şi la 280 pag. — 7,65 lei. maţii artistice ale căminului cul Activitatea culturală din Geoa
Ed. tehnică tural. Formaţiile artistice ale giu s-ar bucura de un şi mai In raportul prezentat de tovarăşul
căminului cultural din Geoagiu mare succes dacă sala studiou Hruşclov se pune un accent deosebit
cultural-artistică; ei înşişi fac Lăpuşnic există preocupare pen S-ar putea aminti aici şi des PERIODICE au prezentat programe atit in lui staţiei de radioficare ar fi în pe industria extractivă a minereurilor
tru propaganda prin conferinţe. pre faptul că în acest sat nu localitate cît şi în deplasare. zestrată cu aparatura necesară de fler. Şi în ţara noastră partidul şi
parte din formaţiile artistice ale Aci se ţin conferinţe axate pe există la ora actuală nici o for * ? * Finanţe şi credit — anul transmiterii de programe artis guvernul, călăuzindu-se după măreţele
căminelor culturale şi cluburilor diferite teme şi zile importante maţie artistică, cit şi despre de IV nr. II, noiembrie 1958 ^ Şi în cadrul bibliotecii săteşti tice. idei leniniste de construire a unei so
muncitoreşti. Alţii s-au dedicat a fost intensificată activitatea.
Printre altele, biblioteca a or- PETRU DUDAŞ şi ANA BORZA
muncii cu cartea, situîndu-se în din viaţa poporului nostru mun zinteresul organizaţiei de bază 96 pag. — 4 lei — E.S.l.P.
fruntea acelora care sprijină ac citor, se fac prelucrări ale ho- U.T.M. (secretar tov. Andronic * ? * Revista arhivelor — Seria corespondenţi
tivitatea bibliotecilor în răs tărîrilor partidului şi guvernu
pândirea cuvîntului scris. Impor lui etc. Prezentarea acestora în Vecerdi) pentru antrenarea ti nouă — nr. 2/1958 Organ
tant este şi numărul intelectuali faţa cetăţenilor se face insă, în neretului in jurul căminului cul al Direcţiei Generale a Ar
tural.
cietăţi noi, avînd în faţă bogata expe
lor care conduc învăţământul de cele mai multe cazuri, de către Aşadar, în satul Lăpuşnic sar hivelor Statului din R.P.R. rienţă a Uniunii Sovietice, acordă o
masă prin cercurile de cultură soţii Garolina şi Vasile Minu- 344 pag. — 12 lei.
generală, cercurile agrozooteh lescu, învăţători la şcoala ele cina educării maselor, a preo Uniţi î n m a r e a familie atenţie deosebită creşterii producţiei de
nice sau diferite cursuri de în- mentară de 4 ani din sat, şi, cupărilor pentru dezvoltarea PUBLICAŢII ALE f< j .
uneori, de către tov. Lucreţia simţului patriotic şi imprimarea ACADEMIEI R.P.R. minereu de fler prin darea în funcţiune
Cămin da, Costa, secretara Sfatului popu în rindul oamenilor muncit a a unor noi capacităţi de producţie care
lar comunal Lăpuşnic. interesului şi dragostei faţă de * ? * Cercetări filozofice — a- ( Urmare din pagi. l-a) va sprijini gospodăria agricolă să permită satisfacerea nevoilor side
activitate ha construirea socialismului este nul V, nr. 5/1958 colectivă pentru ca aceasta să rurgiei noastre în plină dezvoltare. Nu
Pe lingă cele două cadre di rezervată în exclusivitate cadre- ' 192 pag. — 5 lei. Iau apoi cuvîntul numeroşi co prospere, să devină tot mai în mai în anul 1959 s-a prevăzut o creş
La noi in sat, la Butzeşti, ra dactice, la Lăpuşnic mai există lor didactice. Fuga de răspun lectivişti care, prin cuvinte sim floritoare. tere cu cea. 50 la sulă faţă de anul
ionul Brad, avem un cămin cul însă un medic — dr. Eugeniu dere din partea celorlalţi inte * ? * Comunicările Academiei ple dar pline de căldură, îşi ma 1958 a producţiei de minereu de fier.
tural, construit cu forţe locale Costea, o felceriţă, un tehnician lectuali nu e altceva decît o în R.P.R. — anul VIII, nr. 8, nifestă încrederea că drumul pe Sfirşitul adunării festive pen
de către ţăranii muncitori. Iată agricol, mai mulţi funcţionari la ţelegere îngustă a zilelor pe ca august 1958 care au pornit le va asigura, fă tru inaugurarea gospodăriei co Minerii de Ia Teliuc şi Ghclar sînt
însă că in aceste zile de iarnă, sfatul popular şi tehnicieni la re le trăim şi o practică inadmi ră îndoială, belşug şi bunăstare. lective i-a prins pe colectiviştii hotărîţi, ca aplicînd în muncă tehnica
atit de potrivite pentru desfăşu secţia G.A.S. Despre aportul a- sibilă faţă de care Comitetul co 138 pag. — 4 Ijel din Balota memifestind cu căl nouă şl utilizînd întreaga capacitate a
rarea unei intense activităţi cul cestora la educarea maselor nu munal de partid din Lăpuşnic şi *-k* Limba romînă — nr. 6, — Sînt bucuros că de azi îna dură la adresa partidului nostru Utilajelor cu care sînt dotate întreprin
turale de masă, căminul cultural se poate spune prea mult. Me comitetul executiv al sfatului inte vom munci uniţi într-o ma drag şi a guvernului care a des derile noastre, să dea patriei minereu
din Bulzeşti serveşte numai pen dicul Eugeniu Costea, de pildă, anul VII/1958 re familie. Acesta este drumul chis maselor largi de oameni ai de fler tot mai mult, mal bun şi mai
tru desfăşurarea unor şedinţe. a ţinut în 1958 o singură con popular comunal vor trebui să 104 pag. — 2 lei. indicat de partid şi-l urmez cu muncii din ţara noastră pers Ieftin.
ferinţă pe temă de educaţie sa ia măsurile cele mai indicate, hotârire — spunea colectivistul pective dintre cele mai lumi
Mulţi dintre ţăranii care au Cornel Dubaru. Cu siguranţă că noase.
GH. L. vom avea, la început, unele
greutăţi. Toţi însă, umăr ta -k
contribuit la construirea cămi umăr, nu încape îndoială că
le vom învinge. Vom face totul Gum a luat sfîrşit adunarea
nului cultural se întreabă cum Rezultate îmbucurătoare ca gospodăria noastră, deşi ti' colectiviştilor de aici, e lesne Un nou colectiv
de cei în drept nu iau nici o nără, să devină puternică, în de înţeles. Cele două orchestre sportiv
măsură pentru îndreptarea si floritoare şi în scurtă vreme au început să-şi arate măiestria,
fruntaşă pe raion sau chiar pe iar colectiviştii, tineri şi virst-
tuaţiei, aceasta, cu atit mai mult Munca culturală din Iscroni, raio didat de partid. Apoi a fost aleasă structoare voluntară, a fost întocmit regiune. nici, prinşi în iureşul cîntecului De curând, în comuna Baniţa,
cu cit la Bulzeşti există forţe nul Petroşani, pînă în luna decembrie şi o nouă directoare a căminului cul programul, formulat pe texte în ver au jucat plini de veselie pînă
suficiente pentru a desfăşura o anul trecut se desfăşura spontan, nu tural, în persoana tov. E. Zamfirescu. suri şi melodii populare. Ca el du mai vorbit şi alţi în zorii zilei. Aveau de ce să raionul Petroşani, a avut Ioc
bogată activitate culturală. Exis mai în preajma întrecerilor sau a a- colectivişti. Toţi şi-au manifes fie veseli. De-acum toţi vor
tă în comună numeroase cadre nmnitor zile însemnate din istoria pa Cu forţe unite s-a reuşit să fie mo Brigada a dat „examenul" în ziua tat încrederea în viitorul gospo constitui o singură familie, ma constituirea unui colectiv spor
didactice, există de asemenea ti triei noastre. Tineretul era mulţumit bilizat un mare număr de tineri la că de 24 Ianuarie, în cinstea Centenaru dăriei şi hotărîrea de a face din re şi puternică, o familie care
neri şi vîrstnici dornici de a ac că se poate duce la Aninoasa, la pro minul cultural. Împreună cu tineretul lui Unirii Ţărilor Romîne. Marele nu va trăi fericită, care nu va cu tiv. Colectivul a luat fiinţă din
tiva în diferite formaţii artistice, gramele clubului, la filme etc. Deşi au fost fixate repetiţiile la brigada ar măr de spectatori a fost pe deplin mul gospodăria lor un adevărat cen noaşte grija zilei de mîine. Dar
numai că lipseşte factorul mobi există aici peste 100 de tineri, nici tistică de agitaţie. Dintre cei prezenţi ţumit de programul prezentat de că parcă mai veseli, şi cu conştiin iniţiativa sfatului popular co
lizator în această direcţie. organizaţia de bază U.T.M. nu se in au fost selecţionaţi minerii Vaier Ră tre brigada artistică de agitaţie. tru de atracţie pentru întreaga ţa datoriei împlinite sînt în a-
teresa pentru atragerea lor înspre că doi, Miron Rădoi, Puiu Burlec, Eugen ceastă zi colectiviştii Ioan Luca munal şi a întreprinderii minie
Organizaţia de partid, organi minul cultural, aşa cum nici fosta di Manea, Gheorghe Piperi, apoi sondo Acum, brigada se pregăteşte pentru ţărănime cu gospodărie indivi
zaţia U.T.M., comitetul executiv rectoare a căminului, Silvia Minodora, rii Cornel Dalea, Dorin Indrei şi fete a participa la concursul artistic al lui Ioan, Filimon Luca, ®h. Ju- re Baniţa. Membrii acestui co
al sfatului popular comunal ar nu desfăşura o activitate mai vie în din sat ca : Livia Burlec, Nuţa Burec, căminelor culturale pe raion. După fe duală din raion.
trebui să ia de urgenţă măsuri cadrul căminului cultural. Carolina Ilinescu şi altele. lul oum decurg repetiţiile, există fer la, Nicolae Foteseu şi mulţi al lectiv au hotărît să-i dea denuJ
pentru ca munca culturală din ma convingere că tineretul din Iscroni in ce-l priveşte pe naşul gos
comună să intre în drepturile ei. După alegerile organelor conducă Cu toţii s-au consultat asupra întoc va obţine şi la raion rezultate îmbu podăriei, Ocolul Silvic din Si- ţii cei care dinţii au pus baze mirea „Unirea“.
toare U.T.M. din sat, a fost ales ca mirii textului brigăzii, bazat pe reali curătoare.
IERONIM STANC zările şi lipsurile din localitate. îm meria, prin tov. Ioan Frunză, le acestei tinere gospodării co In cadrul acestui colectiv vor
AUREL SLABII lective.
şeful ocolului, s-a angajat că funcţiona secţii de schi, şah,
frântă, tenis de masă, volei şi
fotbal.
S. BALOIU
corespondent secretar tov. Vaier Rădoi, tînăr can preună cu tovarăşa Lucia Liclu in corespondent corespondent
•wL^VX«{XJOCOSXXXXîoOOQOOOOCCXXXXXXXîoXXXX>CXXXX3COOCOC30 XXXXXKXXXX^20QÎXXXXÎOî30000COOOOLXXXXX3000^)CCXXX30000000000CXXXXiQa3COOOOoXXXXK r>00CXXX»i30000G00CCSSKXXXXXXXXXÖ0C00tXXXffi0aG0G0öCÖöäÖC
isa - laborator— mijloc de răspînlre Pentru a face faţă sarcinilor cerea seminţei hibride la porumb. procedează la gospodăria colec S.M.T., G.A.S. etc. Sfatul casei-
ce i s-au încredinţat, casa-labo- Lotul se va întreţine în condi- tivă din Apoldu de Sus. laborator trebuie aprobat de adu
a ştiin{ei agrotehnice în G . A. C . rator trebuie să aibă o organi ţiuni agrotehnice superioare (în- narea generală a gospodăriei co
zare specială. In primul rînd grăşarea terenului, lucrarea lui Este cunoscut faptul că nu stă lective.
Sporirea producţiei agricole ca. Dar pentru ca activitatea ca- nală a culturilor de porumb, trebuie să aibă o destinaţie con la timp etc.) la îndemînă oricărei gospodării
reprezintă ţelul principal şi per selor-laborator să se poată ridi sfeclă de zahăr, legume, etc. adu cretă pentru lotul demonstrativ, colective posibilitatea găsirii unei Pentru ca între staţiunea ex
manent al specialiştilor din agri ca la nivelul cerinţelor actuale, ce sporuri de recoltă pînă la lotul semincer şi lotul experi Lotul experimental este desti construcţii destinate special pen perimentală şi casele-laborator
cultură şi al ţărănimii noastre ele au nevoie de-o îndrumare 30-40 la sută. Aplicînd sistemul mental. Să vedem acum cum nat pentru diferite colecţii şi în tru camera-laborator. Dar tre să existe o legătură mai strînsă,
muncitoare. Calea principală mai atentă din partea organelor raţional de lucrare a solului pen trebuie organizate aceste loturi. cercări proprii ale experimenta buie să ştim că activitatea ca- sfatul ştiinţific al staţiunii tre
care duce la obţinerea unor pro de partid şi de stat şi de mai tru cereale de toamnă, însămîn- torilor, membri ai gospodăriei selor-laborator nu este legată buie să fie lărgit prin cooptarea
ducţii sporite la unitatea de su mult sprijin tehnic din partea ţarea acestora după diferite pre Lotul demonstrativ se organi colective. Acest lot poate să aibă neapărat de existenţa clădirilor responsabililor de case-laborator
prafaţă şi la toate culturile agri specialiştilor din agricultură. mergătoare (ierburi perene, tri- zează la culturile mari. Aici se o suprafaţă mică (pînă la 1.000 cu astfel de destinaţie. Labora
cole, este introducerea în practi foliene, porumb etc.) asigură de vor încerca avantajele diferite m.p.). Aici se pot face diferite torul, locul unde se încearcă a- Intre casele-laborator se pot
Deoarece casele-laborator din asemenea sporuri însemnate de lor metode noi, elaborate de sta lucrări de interes ştiinţific. Tre plicarea metodelor noi este cîm- organiza concursuri pe tema ob
ca agricolă a celor mai valoroa gospodăriile colective ale regiu recoltă. Combaterea chimică a ţiunile experimentale ca : siste buie precizat că în faza actuală, pul, terenul gospodăriei colective. ţinerii de producţii record pentru
se cuceriri ale ştiinţei agrotehni nii noastre, printre care se nu buruienilor aduce mari economii mul de îngrăşare la culturi, epo casele-laborator nu pot face cer care vor trebui instituite premi
ce şi paralel cu acestea ridicarea mără şi cele din Obreja, Şibot, băneşti şi măreşte producţia la ca optimă a arăturilor de toam cetări proprii de mare amploare. Lanurile cu diferitele culturi ce eri. Se înţelege că desfăşurîn-
nivelului tehnic al agriculturii. Geoagiu, Sebeş şi altele, au încă hectar. Introducerea în cultură a nă, epoca semănatului diferitelor Sarcina lor principală este ace ocupă diferite suprafeţe, oferă du-şi în acest mod activitatea,
soiurilor noi, mai productive, culturi, necesitatea anumitor dis ea de a mijloci introducerea a- locul pentru cea mai importantă
Un mijloc principal de răspîn- multe lipsuri în activitatea lor, cum este cazul la sfecla de za activitate a casei-laborator. casa-laborator contribuie în mod
dire a ştiinţei agrotehnice şi de considerăm că este necesar să hăr, legume etc. şi a hibrizilor tanţe la semănat, eficacitatea a- grotehnicii înaintate în procesul substanţial ea însăşi la conso
introducerea în practică agrico lămurim, în cele ce urmează, valoroşi de porumb, ca şi folo producţiei agricole din gospodă Activitatea casei-laborator tre lidarea şi înflorirea gospodăriei
lă a metodelor avansate îl con cum trebuie organizate casele- plicării polenizării suplimentare, riile colective. buie îndrumată pentru ca ea să colective.
stituie casele-laborator. Metode laborator şi care este sistemul sirea de seminţe selecţionate de a folosirii seminţei hibride la răspundă efectiv la necesităţile
le agrotehnice noi, elaborate de lor de funcţionare. la soiurile raionate în regiune, porumb, a plantării de vară a Pentru executarea lucrărilor practicii dia gospodăria respecti Secţia agricolă a sfatului popu
către staţiunile experimentale, oferă constant sporuri de pro cartofilor, a însămînţării directe experimentale şi luarea de obser vă. Este necesar ca fiecare casă- lar regional şi filiala regională
Pentru ca activitatea' casei-la- ducţie de peste 10-20 la sută. în cîmp a legumelor, a folosirii vaţii în legătură gu dezvoltarea laborator să aibă un plan de A.S.I.T. au datoria de a ajuta
trebuie introduse în practică, borator să fie cît mai rodnică, Aplicarea complexului de lucrări ghivecelor nutritive în legumi- plantelor, calitatea producţiei activitate cu o tematică a să casele-laborator şi de a eviden
în primul rînd de către gospodă este în primul rînd nevoie să în cultura pomilor duce de ase cultură, a aplicării tăierilor la etc., casa-laborator trebuie să proprie bine gîndită. Tematica ţia activitatea lor, popii lari zînd
riile de stat şi gospodăriile co existe o justă înţelegere a rolu menea la creşterea producţiei de pomi etc. dispună de un minimum de u- trebuie să fie simplă şi concre prin diferite forme rezultatele
lective — viitorul agriculturii lui ei din partea consiliului de fructe. nelte şi aparatură ca : diafilme, tizată. celor fruntaşe.
noastre socialiste. Tocmai cu a- conducere şi a fiecărui colecti In lotul demonstrativ se poa pensete, lupe, microscop, samo
cest scop au luat fiinţă casele-la vist. Aplicînd aceste realizări ale te verifica pe suprafeţe cît mai var, linii gradate, germinator, Conducerea activităţii casei- Prin activitatea lor, casele-la
borator din gospodăriile colecti ştiinţei în practica gospodăriei mari şi efectul metodelor noi de refractometru, cîntar tehnic, a- laborator trebuie exercitată de borator întronează noul în sa
De la bun început membrii colective, cu ajutorul casei-labo- lucru, în vederea introducerii a- parate meteorologice etc. inginerul agronom al gospodă tele noastre, asigurînd prosperi
ve. Casa laborator din G.A.C. gospodăriei colective treb:;ie să rator, colectiviştii vor avea pri cestora în practică pe scară lar riei, ajutat de sfatul casei-labo tatea generală a agriculturii.
este mijlocul principal de con ştie că prin casele -laborator au lejul să-şi ducă în magaziile lor gă. Rezultatele obţinute pe lotul Este bine ca pentru căsa-labo- rator. Sfatul casei-laborator poa Sprijinirea activă a acestor ele
vingere al colectiviştilor asupra la îndemînă un sprijin valoros. cantităţi mai mari de produse, rator să fie destinată o cameră te fi alcătuit din preşedintele mente noi, apărute în anii regi
avantajelor ce le au în urma a- care le vor asigura un trai mai demonstrativ conving pe membrii corespunzătoare, prevăzută cu o gospodăriei, directorul şcolii sau
plicării regulilor ştiinţifice de Din experienţa gospodăriilor co bun. gospodăriei asupra necesităţii bibliotecă bine aprovizionată şi profesorul de ştiinţe naturale de mului democrat, popular, în sa
lective fruntaşe s-a văzut că în introducerii în practică a meto eventual o sală în care să se la şcoala din comună, din cei
lucrare a pămîntului, un mijloc condiţiile de climă şi sol ale re delor experimentate pe lot. mai buni brigadieri şi fruntaşi tele noastre, reprezintă o sarci
de îmbinare a teoriei cu ppacti- giunii noastre, .îngraşafea raţio poată ţine diferite lecţii, referate ai recoltelor bogate, din ingineri
Lotul semincer are drept scop şi tehnicieni de la sfaturile nă de seamă pentru toţi cei ce
să înmulţească seminţele de soi şi unde să se organizeze cursu populare, staţiuni experimentale, lucrează în agricultură.
necesare gospodăriei. Pe acest
lot se poate organiza şi produ rile agrozootehnice, aşa eum se Ing. STANCIU GHEORGHE
Staţiunea pomicolă experi
menlală — Geoagiu.
