Page 13 - 1959-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TJNIŢI-VA \ Miile celui -!eaCongres

extraordinar al P.C.0.5.

Dezbaterile asupra raportului prezentat

j Anul XI Nr. 1283 |1 Joi 5 februarie 1959 4 pagini 20 bani de tovarăşul N. S. HRUŞCIOV
Şedinţa din după-amiaza zilei de 3 februarie

S E R E A T ,17,F A Z A HOTARIRIT.K MOSCOVA 4 (Agerpres). — ria şi-a unit apele cu rîul Mur- muncii — toate acestea pun sar­
TASS . transmite minuta şe­ gab. Apele lui Amu-Daria au cini cu totul noi şi foarte com­
dinţei din după-amiaza zi­ străbătut pustiul şi au ajuns la plexe, atit în faţa organelor de
lei de 3 februarie a celui oaza Murgab — patria bumba­ planificare cît şi a celor econo­
de-al XXI-lea Congres extraor­ cului sovietic cu fibră fină.
Conferinţei regionale de partid mice, precum şi sarcini serioase
dinar al P.C.U.S.
Oamenii muncii din Turkme­ in faţa economiştilor.
Şedinţa s-a deschis sub pre­ nistan ard de nerăbdare să ter­ In vederea creării unei baze
şedinţia' lui I<. T. MAZUROV. mine intr-un termen scurt con­ trainice pentru o planificare cu
ooo Dl a dat cuvîntul lui A. I. SNE­ struirea celei de a doua părţi a adevărat ştiinţifică este indicat

Noi succese ale siderurgiştilor CIKUS, prim-seeretar al C.C. al canalului cu o lungime de 140 ca Comitetul de Stat al Planifi­
P.C. d’iin R.S.S. Lituaniană. Oa­ km.
cării al U.R.S.S. şi Academia de
menii muncii din R.S.S. Litua­ Arătînd că valorificarea tere­ Ştiinţe a U.R.S.S. să aibă cîte-
Bilanţul încheiat la sfîrşitul lunii ianu­ să-şi depăşească planul lunar cu 3.990 niană, a spus A. I. Snecikus, nurilor situate în zona canalu­ va institute economice care să

arie, a scos în evidenţă elanul şi însufle­ tone de cocs. De asemenea, nici oţelarii au aprobat călduros măreţul lui va oferi mari avantaje eco­ studieze atît problemele teoretice

ţirea ou care luptă siderurgiştii hunedo- nu s-au lăsat mai prejos. Muncind cu în­ program al construcţiei comu­ nomice, D. D. Karaev a schiţat cît şi problemele economice con­

reni, pentru îndeplinirea ou succes a sar­ sufleţirea care-i caracterizează, muncitorii, niste. In următorii 7 ani se va perspectivele dezvoltării econo­ crete. I. I. Kuzmin consideră că

cinilor stabilite de Conferinţa regională tehnicienii şi inginerii de la O.S.M. nr. 1 dezvolta şi mai mult industria

de partid şi a angajamentelor lor. între­ au obţinut în luna ianuarie o depăşire ce republicii care in 1958 a dat o miei şi culturii Turkmenistanu- ar trebui examinată problema
cerea socialistă/desfăşurată in toate sec­ merită toată lauda. Ei au dat peste plan producţie globală de 8 ori mai creării unei Academii de Ştiinţe
ţiile combinatului, a avut ca rezultat cele mare decît nivelul antebelic. Se lui. In cursul septenalului in­ economice.
mai bune realizări. 3.712 tone de oţel. De asemenea, oţelarii prevede ca în economia naţio­ vestiţiile de stat se vor cifra la
de la O.S.M. nr. 2, au dat peste plan 15.700.000.000 ruble. După aceasta s-a dat cuvîntul
Bunăoară, la minatorii de la bluming nală a Lituaniei să fie investite lui A. N. NESA4EIANOV, pre­
au dat peste planul lunar 2.723 tone blu­ 1.859 tone oţel, iar oţelăria electrică şi-a Planul septenal prevede un şedintele Academiei de Ştiinţe a
nou avînt uriaş al tuturor ramu­
muri. Cu mult spor au muncit în luna depăşit planul pe luna ianuarie cu 611 peste 12 miliarde ruble, adică de
care s-a scurs şi cocsarii. Ei au reuşit tone de oţel. două ori mai mult decît în peri­ rilor economiei socialiste, a spus U.R.S.S.
oada anterioară de 7 ani. Se I. I. KUZMIN, vicepreşedinte al Uriaş prin însemnătatea sa is­
Cărbune peste plan pun bazele industriei chimice. O Consiliului dc Miniştri al
foarte mare însemnătate pen­ torică, programul înaintării spre
¦ Minerii Văii Jiului au depus eforturi La obţinerea acestei realizări, au coir tru economia republicii o va a- U.R.S.S., preşedintele Comitetu­ comunism a ţării noastre, trasat
susţinute, pentru traducerea în fapte, încă ¦tribuit în cea' mai mare măsură minele vea construirea conductei de lui de Stat al Planificării al în raportul tovarăşului N. S.
de la începutul anului, a hotărîrilor Con­ Uricani şi Vulcan. Ele au dat peste pla­ gaze Dasava—Minsk—Vilnius— U.R.S.S. Planul prezentat spre Hruşciov, a spus A. N. Nesmeia-
ferinţei regionale de partid. Şi rezultatele nul lunar 2.592 tone şi 1.140 tone de căr­ Riga. aprobare Congresului al XXI-lea nov, însufleţeşte pe. fiecare om
sini îmbucurătoare. Astfel, în ultima zi bune, situîndu-se astfel în fruntea între­ al P.C.U.S. se deosebeşte de sovietic să-l îndeplinească cu
a lunii ianuarie, pe întregul combinat, car­ cerii socialiste pe bazin. Demn de remar­ In continuare A. I. Snecikus planurile economice anterioare abnegaţie. Şi oamenii de ştiinţă
bonifer al Văii Jiului, s-a înregistrat o de­ cat este faptul că nici unul din sectoarele a vorbit despre amploarea mun­ nu numai prin proporţiile sale, din ţara sovietică vor găsi un
păşire a planului d e '600 tone de cărbune. ' acestor mine nu se află sub plan. cii desfăşurate de Partidul Co­ prin concepţia sa profundă* prin izvor de forţă şi de inspiraţie în
munist din Lituania in domeniul îmbrăţişarea largă a tuturor as­ acest măreţ program, în a cărui
M ai mult mi ne r e u promovării şi educării cadrelor, îndeplinire şi depăşire ci trebuie
pectelor vieţii oamenilor sovie­ să îndeplinească un rol dc răs­
/VtT> despre marea însemnătate a prie­ tici, ci în primul rînd prin sar­
Nea'goie Ilic esle maşinisl 2 Ia cocscria din Hu­ teniei leniniste de nezdruncinat
Harnicii mineri de fa Ghelar,-contribuie ¦de 452 tone. Faţă de aceeaşi lună a anu­ nedoara. El esle cunoscut de cocsuri ca mujicilor a popoarelor din Uniunea So­ cini calitativ noi, mai înalte, pe pundere.
din plin la îndeplinirea angajamentelor lui trecut ei au extras cu 6.470 tone de destoinic. Aces! lucru esle concretizat de rezultatele tărîm economic, politic şi ideolo­
lui obţinute in muncă: depăşeşte zilnic norma cu vietică. Numai datorită acestei gic. In septenalul proiectat se Realizările tehnico-.ştiinţifice
ce şi le-au luat siderurgiştii hunedoreni minereu mai mult. 5—6 la sulă. prietenii, a spus el, poporul li­ trasează sarcina de a face un ale ţării noastre uluiesc lumea.
în chemarea adresată reşiţenilor, dînd Muncind cu spor şi colectivul minei Te- tuanian a scăpat de pericolul ni­ Ziua de 2 ianuarie a.c. a fost
peste plan cantităţi sporite de minereu. fiuc, a extras în luna ianuarie, 393 tone micirii fizice în anii celui de-al pas hotăritor spre crearea ba­ înscrisă pe veci în istoria ştiinţei
Plusul realizat de ei în luna trecută este de minereu în afara sarcinilor de plan. doilea război mondial, a reuşit zei tehnico-materiale a comu­ şi tehnicii ca o dată măreaţă,
nismului în U.R.S.S. data lansării cu succes a primei
,Penfru o producţie sporifă de oţel, fontă şi laminate' să-şi restabilească fiinţa de stat rachete cosmice. Scoaterea ra­
şi să-şi dezvolte intr-un ritm Planul septenal ţine seama şi chetei din zona forţei de atracţie
Siderurgiştii din Călan rapid economia şi cultura. de necesitatea înfăptuirii con­ a Pămîntului şi a Lunii, a spus
secvente a principiilor diviziu­ A. .N. Nesmeianov, crearea unei
Poporul lituanian, ca şi oame­ nii socialiste internaţionale a noi planete a sistemului solar a
nii muncii din întreaga Uniune muncii, ceea ce constituie un fost posibilă numai într-o ţară
factor important al accelerării care dispune de un înalt poten­
Sovietică, păşeşte cu încredere ritmului de creştere a produc­

răspund chemării hunedorenilor la îndeplinirea sarcinilor măreţe ţiei in sistemul mondial socia- ţial tehnico-ştiinţific.
ale septenalului. El este ferm iist şi în fiecare ţară socialistă
convins că în puternica fami­ A. N. Nesmeianov a anunţat
în parte, precum şi al înaintării că Academia de Ştiinţe, în cola­
Colectivul de muncitori, ® In 1959 vom produce peste plan, minarea şi darea în ex­ lie frăţească a popoarelor din mai rapide a tuturor ţărilor la­ borare cu Comitetul de Stat teh-
ingineri şi tehnicieni al prin creşterea indicilor de utilizare a ploatare, înainte de ter­ Uniunea Sovietică el va obţine nico-ştiinţific de pe lîngă Consi­
Uzinei „Victoria“-Călan agregatelor: men, a agregatelor ce le noi victorii. gărului socialist spre comunism. liul de Miniştri al U.R.S.S. şi
au de construit la uzina I. I. Kuzmin a declarat in con­ Ministerul Invăfămîntului Supe­
¦se alătură iniţiativei side­ — 10.000 tone fontă. noastră, sprijinindu?ne în D. D. KARAEV, prim-secre- rior, a stabilit orientările prin­
rurgiştilor hunedoreni de — 10.000 tone semicocs. acest fel în realizarea an­ tinuare că M. G. Pervuhin, care cipale ale cercetărilor ştiinţifice
a spori în acest an pro­ • Vom depăşi planul producţiei gajamentelor luate. tar al Comitetului Central a! a luat cuvîntul in cadrul şedin­ în U.R.S.S. pe anii 1959-1965 în
ducţia de metal. Dezbă- globale cu 10.400.000 lei. Partidului Comunist din Turk- ţei de dimineaţă a congresului, domeniul ştiinţelor fizico-mate-
tînd într-o consfătuire de • Economii de 2.500.000 Iei fată de Răspunzînd chemării si­ menistan, a subliniat în cuvân­ nu a spus în esenţă nimic în cu- matice, chimiei, tehnicii, biologi­
producţie chemarea a- preţul de cost planificat. derurgiştilor hunedoreni, tarea sa că comuniştii, toţi oa­ vîntarea sa despre participarea ei, geografiei geologice, econo­
cestora şi animaţi de noi, siderurgiştii de la uzi­ menii muncii din Turkmenistan sa la grupul antipartinic. Vorbi­ miei, filozofiei, dreptului şi isto­
sprijină în unanimitate progra­ torul a arătat că din momentul riei. Stabilirea orientărilor prin­
dorinţa de a-şi aduce con­ Ţ1EI GLOBALE CU 10.400.000 na „Victoria"-Călan, sîntem ho- mul construcţiei desfăşurate a in care grupul antipartinic a cipale creează premisa necesară
tribuţia la sporirea producţiei LEI ŞI SĂ REALIZEZE ECO­ tărîţi, ca sub conducerea organi­ comunismului în Uniunea So­ fost demascat, M. G. Pervuhin
de metal a patriei, colectivul NOMII DE !2.500.000 LEI FA­ zaţiei de partid, să 1muncim în vietică, dezbătut la congres. Ei evita să se afişeze în public, pentru a se concentra ion acest
uzinei noastre se angajează, ca ŢA DE PREŢUL DE COST acest an din ce în ce mai bine, contînd pesemne, că activitatea scop forţe şi mijloace ştiinţifice,
pe baza creşterii indicilor de u- PLANIFICAT. să mărim indicii de utilizare a declară cu fermitate că-şi vor ceea ce va îngădui să se obţină
tiiizare a agregatelor, SA PRO­ agregatelor, asigurînd în acest consacra toate forţele şi energia sa in cadrul grupului antiparti­
Avînd în vedere că în uzina luptei active pentru traducerea nic şi lipsa sa de activitate în mai repede rezultatele necesare
DUCĂ IN ACEST AN, PESTE noastră se fac mari lucrări de lui cu succes în viaţă. posturile importante de stat ce in sectoarele hotărîtoare ale
i-au fost încredinţate de partid,
SARCINA DE PLAN, 10.000 construcţii privind modernizarea fel sporirea producţiei de metal Vorbitorul a adus la cunoş­ vor trece neobservate. frontului ştiinţific.
TONE FONTA ŞI 10.000 TONE şi mărirea capacităţii de pro­ Academicianul Nesmeianov a
SEMICOCS. ducţie a agregatelor siderurgi­ şi îndeplinirea cu cinste a anga­ tinţa congresului că a fost în­ In încheiere I. I. Kuzmin a
ce, lucrări care sînt executate arătat că amploarea sporită a consacrat o parte considerabilă
Tinărul II. Weinhold de ta fabrica „Simion Bâr- / De asemenea, muncitorii, in­ de către I.C.S.H., colectivul u- jamentelor luate, contribuind prin deplinit un angajament impor­ construcţiei economice, schimbă­ a cuvîntării ?ale trecerii în revis­
ginerii şi tehnicienii uzinei noa­ zinei „Victoria“ — Călan chea­ tant : au fost încheiate lucrările rile progresive în structura ra­

aceasta Ia traducerea în viaţă ¦ principale de construcţie a ma­
a sarcinilor stabilite de plena­ relui canal Kara-Kum, cu o lun­
nuţiu" din Sebeş are abia un an de zile de cind ţ stre se angajează SA DEPĂ­ mă pe constructori să-şi mobi­ ra C.C. al P.M.R. din noiem­ gime de peste 400 km., care va murilor de producţie ale econo­ tă a sarcinilor ce stau în faţa
servi pentru irigaţii. S-a împli­ miei naţionale, elaborarea pro­ diferitelor domenii ale ştiinţei.
s-a calificat la locul de muncă. Totuşi el reuşeşte / ŞEASCĂ PLANUL PRODUC- lizeze toate forţele pentru ter- brie 1958.

să obţină o depăşire a normei zilnice cu 18—20 l ADOLF DRUCHER IOAN M. POPA nit un vis de vremuri al po­ gramului construcţiei comuniste Apoi a luat cuvîntul S. A.
la sulă, dînd totodată şi un lucru de bună calitate. ? director porului t'Urkmen/ La 27 ianuarie, pe o perioadă mai îndelungată, TOVMASIAN, prim-secretar al
secretarul comitetului de partid aprojundarea continuă a divi­
IN CLIŞEU: Tinărul H. Weinhold la locul de ' IOAN DUDAŞ ; în ziua deschiderii Congresului ziunii socialiste internaţionale a (Continuare în pag. IV-a)
preşedintele comitetului al XXI-lea, străvechiul Amu-Da-
) muncă. 7 AVISALON BOCAN

de întreprindere sf secretarul comitetului U.T.M.

Cu 44,24 la sută NE VORBESC FRUNTAŞI AI RECOLTELOR BOGATE Succesul în muncă al colectivului Combinatului
mai mult decît
prevede planul 21.100 kg. cartofi timpurii >)¦ Krasnîi stroiteid“in regiunea Mosco

Turnătorii care lucrează la LA H E C T A R
sortimentul tuburi de scurgere,
de la uzina „Victoria" — Călan Aplicînd regulile agrotehnice plantele. în primăvară, nu au su­ ienilor s-a făcut prima prăşilă. Oamenii muncii care lucrează la Combinatul de pro­ sulă de tone de plăci electroizolante. Colectivul Combi­
mobilizaţi de către organizaţia cele mai înaintate, lucrînd cu ferit de pe urma secetei. Cu a doua şi a treia prăşită, duse de asbociment „Krasnîi stroitel" din Voskresensk, natului a obţinut succese însemnate în întrecerea socia­
de partid şi sprijiniţi îndea­ maşinile S.M.T.-ului, gospodăria concomitent am tăcut şi muşu- regiunea Moscova, au dat anul trecut peste plan 4,5 mi­ listă în cinstea celui de al XXI-lea Congres al P.C.U.S.
proape de către personalul teh­ agricolă colectivă din Pricaz a Pentru plantarea cartofului roitul cu rariţa. In continuare, lioane plăci 'de ardezie, o sută de km. de conducte şi o
nic, au reuşit să-şi organizeze reuşit să depăşească producţia s-au ales tuberculii sănătoşi de pînă în momentul cînd tufele de In clişeu : In secţia de formare a conductelor.
mai bine munca, să folosească la cartofi cu 15.100 kg. la hec­ un singur soi, nedegeneraţi şi ne­ cartofi au acoperit pămîntul
cit mai deplin timpul de lucru tar. La obţinerea acestei pro­ vătămaţi, în greutate medie de complect, praşilele s-au executat
şi astfel să încheie luna ianua­ ducţii mari o contribuţie în­ 50-60 grame. Aceştia au fost
rie cu rezultate frumoase în pro­ semnată o are executarea lucră­ păstraţi în silozuri, bine acope­ de cîte ori a fost necesar.
ducţie. Planul lunar la acest rilor la timp şi în condiţiuni riţi, ca să nu îngheţe pînă în Datorită muncii harnice depu­
sortiment a fost depăşit cu 44,24 bune. primăvară.
la sută. Fruntaşe sînt echipele se de colectivişti, zi de z i,' am
conduse de tov. Ludovic Naia, * Locul unde urma să cultivăm • înainte de plantare terenul s-a reuşit să realizăm o producţie de
care şi-a depăşit planul cu 83 la cartofii, s-a dezmiriştit imediat lucrat cu cultivatorul, grăpîn- 21.100 kg. cartofi timpurii la
sută, Lili Brănescu, cu o depă­ după recoltarea păioaselor. Du­ du-'se-de două ori în cruce, .pen­ hectar. In primăvară mulţi din­
şire de 55 la sută, Francisc Ma- pă 3-4 săptămîni de la dezmi- tru distrugerea buruienilor şi tre noi nu eram convinşi că pe
vruşca, cu o depăşire de 45 la riştire, s-a executat arătura de crustei tari 'de la suprafaţa so­ pămîntul nostru se poate realiza
sută şi Constantin Pîrvulescu, toamnă la adîncimea de -23-27 lului. o producţie aşa de mare. Dar
cu o depăşire a planului de 40 om., încorporîndu-se în sol în a- cele'peste 24.000 kg. cartofi tim­
la sută. celaşi timp şi o c-antitate de 00 In vederea executării prăşitu- purii la hectar, ne-au făcut să a-
tone gunoi de grajd la hectar. lui mecanic într-o singură • di­ vem o şi mai mare încredere în
Citiţi în pag. 2-a recţie, î s-m făcut plantatul la metodele noi de lucrare a pă-
Peste iarnă, solul rămînînd în distanţa de 60 cm. între rînduri mîntului.
- Gospodari brazde crude, a putut să-şi în­ şi 40 cm. pe rînd. Lucrarea s-a
magazineze o cantitate destul de executat în prima jumătate a lu­ ILEANA VERIGEAN
ai treburilor mare de apă. In felul acesta nii aprilie, Ia adîncimea de 10- membră în consiliul de conducere
12 cm. O dată-icu -apariţia buru­
obşteşti - al G.A.C. Pricaz