Page 14 - 1959-02
P. 14
Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1283
eüMMüpÉel
Gospodari ai treburilor obşteşl I
Gospodari ai treburilor obşteşti, aşa se obiş ale satului care îrămîntă pe alegători şi împre- *
C om una n o a s tr ănuieşte adesea să se spună deputaţilor din sfa ună găsesc căile de rezolvare a acestora. In
turile populare. Şi această denumire este justi- multe sate deputaţii sînt şi în fruntea muncii de
l îicată. Peste tot, în toate acţiunile cu caracter transformare socialistă a agriculturii. Fiind în o comună model
t gospodăresc cum sînt construcţiile de şcoli, că- primul rînd exemplu personal, ei lămuresc ce
| mine culturale, electrificări de sate, întreţineri tăţenii din circumscripţii despre superioritatea
j de drumuri, şanţuri şi rigole, amenajări de zone lucrării pămîntului în comun cu mijloace me In luna noiembrie a anului trul comunei s-au realizat cir-
j verzi, parcuri, plantări de pomi şi multe altele, trecut un grup de deputaţi din ca 200 m.p. de pavaj. De ase-
I deputaţii sînt animatorii cetăţenilor care prin canizate. '„ . comuna Vinţu de Jos, raionul
} muncă voluntară participă la lucrările de înfru- Alba, au lansat o chemare că menea, pentru consolidarea şan
j museţare a oraşelor, comunelor şi satelor. Peste tot oamenii muncii urmează cu încre ţurilor-de drenaj din păşunea
tre toţi cetăţenii comunei, sub comunală s-au plantat un nu
j\ In întâlnirile pe care le au cu alegătorii, de- dere sfaturile şi îndrumările deputaţilor, ale ace lozinca: „Să facem din comuna măr de 400 puieţi de plopi, în
putaţii discută cele mai importante probleme noastră o comună m odel!“. 0- loc de 300, cit fusese angaja
lora pe care i-au ales să conducă treburile obş
teşti. Prin munca comună a deputaţilor şi cetă
ţenilor, peste tot se înfăptuiesc lucruri frumoase,
demne de toată lauda.
biectivele propuse in chemarea mentul. O altă acţiune demnă de
DEPUTATUL deputaţilor aveau drept scop să toată lauda este şi transportul
mobilizeze oamenii la anumite a 1.000 m.c. balast ps drumul
acţiuni gospodăreşti care să dintre Vinţ şi şoseaua naţiona
Crişan Nicolae Roată povesteşte schimbe aspectul comunei. Toa lă care duce la Alba Iulia. Cu
te obiectivele au fost dezbătute multă însufleţire s-a muncit şi
mai întîi intr-o adunare cetă la amenajarea dispensarelor me
Una din caracteristicile principale ale deputaţilor noştri Erau de faţă toţi deputaţii din legeri ne promisese marea cu aceea pentru a nu rămîne mai ţenească pe comună, apoi în a- dical şi veterinar din comună.
este că ei se străduiesc să fie nu numai buni gospodari în cir raionul Ilia. Şedinţa dura de sarea, nu mai era de acord. In dunări pe circumscripţii. Aici, Aici s-au executat prin muncă
cumscripţiile respective, ci şi fruntaşi în producţie la locurile vreo oră şi jumătate, timp în prejos, mai mulţi deputaţi din oamenii au niai făcut diferite voluntară lucrări de zidărie —
de muncă. Printre aceştia se numără şi Alexandru Comam, de care mulţi dintre cei prezenţi îşi sfîrşit, cu chiu cu vai, am obţi Ilia, bretea, Sîrbi şi Duneşti am propuneri şi au analizat posibi acolo unde a fost cazul — de
putat în circumscripţia electorală regională nr. 12 Alba Iulia. spuseseră părerea asupra diferi nut aprobarea. Dar ce credeţi ? hotărît să îndiguim, cu sprijinul lităţile de realizare a fiecărui zugrăveală şi altele.
In calitate de deputat s-a îngrijit să rezolve cea mai arzătoare telor probleme gospodăreşti. La Ne-a repartizat pentru construc oamenilor, Valea Bătrîna. Cetă obiectiv in parte. Pînă în cele
problemă a locuitorilor din circumscripţie şi anume repararea un moment dat se sculă în pi ţie un loc în afara comunei lin ţenii au înţeles propunerea noas din urmă, iniţiativa grupului de Intre cetăţenii din diferite sate
străzii Morii. Bineînţeles că la acţiunea amintită au participat gă gară. Apoi, piatra zicea că tră şi pînă acum s-a desfundat deputaţi s-a bucurat de un spri aparţinătoare comunei, s-a por
în mod efectiv şi cetăţenii care prin muncă voluntară au exe cioare moş Crişan Nicolae Roa trebuia s-o aducem tocmai de valea pe o lungime de peste 1 jin real din partea cetăţenilor. nit o adevărată întrecere. Ast
cutat lucrări de săpătură, au transportat piatra şi au aşternut-o tă. Este şi el deputat şi încă la Zam, cînd aci la doi paşi de km. Toţi locuitorii comunei au por fel, cei din satul Sibişeni, pe
pe stradă. Acest lucru a făcut ca deputatul Alexandru Coman unul dintre cei mai destoinici. drum, la Brănişca şi Săcămaş nit la muncă pe baza angaja lingă faptul că au participat şi
să se bucure de stima şi încrederea oamenilor. Dar de aceeaşi Oamenii îl cunoşteau că este era piatră cîtî-i lumea... Apoi, trebuie să vă spun că mentului: „Vom realiza totul ta celelalte munci de înfrumu
stimă şi încredere se bucură şi din partea muncitorilor de la toarte necruţător cu lipsurile. Şi, mai avem încă multe de făcut... cu mijloacele noastre locale şi seţare a comunei, au reparat
întreprinderea „Horia“ unde lucrează ca strungar în fier. Dato nu întîmplător cei care se sim Intre timp cineva de la masa prin muncă voluntară!“. prin muncă voluntară şi circa
rită rezultatelor sale obţinute în muncă a primit de cUrînd ţeau cu musca pe căciulă înce prezidiului îi făcu semn. Ultimele cuvinte ale vorbito un km. de trotuare.
drapelul de fruntaş în producţie pe întreprindere. rului au fost acoperite de aplau întreaga acţiune a fost şi este
pură să-l privească cam chiorâş. Moş Grişan deputatul pricepu ze. Din sală s-a auzit chiar un coordonată de un grup de de Din obiectivele propuse au
Im clişeu: Deputatul Alexandru Goman, la locul de muncă. Dar, s-au înşelat. despre ce este vorba şi adaugă; s trig ă t: „Bine moş Grişan“. putaţi in frunte cu tov. Sorin mai rămas încă multe de rea
Stoica. lizat. Dar, hotârîrea cu care s-a
P IEN T K IU Moş Grişan, deputatul, îşi mai — Da, da, ara să fiu scurt. In acest timp deputatul Gri muncit pînă acum pentru înfru
răsuci o dată mustaţa stufoa De pildă, înainte de a intra în Bilanţul realizărilor de pînă museţarea comunei Vinţu de Jos
înfrumuseţarea periferiilor să şi apoi, în ciuda celor 70 de această sală făcui o socoteală şan Nicolae Roată îşi ridică acum, care s-a făcut zilele tre dă garanţia că în curind şi a-
ani pe care-i are, începu să po şi ajunsei la concluzia că între pumnul mîinii drepte în sus, cute, a fost destul de bogat. cestea vor prinde viaţă.
vestească fără să aibă în faţă vremurile de atunci şi de acum S-au terminat, de pildă, lucră
vreo notiţă ca şi cînd ar fi fost este o deosebire ca de ia cer la drept semn de hotărâre în mun rile la căminul cultural din sa D eputa|i
un mare orator. pămînt. ca de viitor şi adaugă : tul Mereteu, iar în piaţa din cen-
fruntaşi
Să-mi fie cu iertare din partea Nu mai departe, ia noi în Ilia, Vom face totul pentru ca co
adunării — spuse moş Grişan pe drumul gării se construieşte muna noastră să capete un as-
—¦dar eu voi începe să iau lu acum, cu ajutorul statului şi al
crurile mai din tinereţe. Ştiu eă cetăţenilor, o mîndreţe de şcoa p>ot cît mai plăcut.
pe vremuri eram aici în Ilia lă. Apoi, nici Mureşul nu-şi mai
I. MANEA
cam 163 de familii. Cei care cu poate face mendrele prin recol
noşteau carte se puteau numă L A ÎN C E P U T
ra pe degete. Umblam îmbră tele noastre. Forţa noastră a
caţi în bodologi de cînepă iar ăstor mulţi a început să-i stă DE AN
camătă plăteam la tot pasul de vilească furia. Numai în hotarul
nu ne mai rămînea decît foarte lăpuşimeanilor s-a ridicat de cu-
rînd prin muncă voluntară un
puţin şi pentru îmbucătură. A-
dig pe o. lungime de 4 krn,, joare
Caracteristic in activitatea depusă frunte ou deputaţii Ladistaii Huniádij, poi, Mureşul parcă era şi el va feri de inundaţii vreo 305 Anul care a trecut a marcat unele rea posibilităţilor locale pentru repa
de deputaţi in sfatul popular orăşe Haidu Carolina, Adalbert Calat şi alţii, contra noastră. Gînd ne era lu ha. teren arabil. succese în munca comisiilor perma rarea şi întreţinerea drumurilor raio
nesc pentru înfrumuseţarea oraşului aproape 3.000 de cetăţeni au partici- mea mal dragă, îşi revărsa a- nente de pe lingă Sfatul popular al nale Teliuo-Topliţa, Peştiş - Nandru,
Petroşmi, este faptul că centrul de pat la acţiunile de înfrumuseţare. In pele nu numai pe ogoare ci şi Iţi era mai mare dragul să fi raionului Hunedoara. In tot cursul a- Hăşdat-Călan şi altele. Tot această
greutate al acţiunilor întreprinse a acest fel s-a executat scarificarea par. văzut cu GÎtă tragere de inimă
fost mutat în cartierele mărginaşe ale oului „FMiman Sîrbu“ pe o suprafaţă în case. munceau oamenii de aici la a- nulul ele au depus interes în spriji comisie şi-a propus să studieze posi
oraşului, la periferie. Faţă de anul de 2.800 m.p., s-au plantat 7.200 bucăţi Am cerut atunci conducerii ceastă lucrare. nirea comitetului executiv pentru con bilităţile locale pentru terminarea lu
1957, cînd aproape toate forţele erau pomi, s-au curăţit 18.000 m.l, şanţuri ducerea cu competenţă a economiei crărilor de construcţie Ia căminele
îndreptate in scopul înfrumuseţării şi rigole ele. Numărul orelor de mun din comună să ne construim o Să vă spun drept fapta tor locale. Comisiile permanente au făcut culturale din satele Cinciş, Nandru,
centrului, lucrările executate din fon- că voluntară prestate trece de 9.000, scoală. Primarul însă oare la ă- ne-a dat şi nouă de gîndit. De în acest scop studii asupra diferitelor Găunoasa şi Poieniţa Tomii, prin fo
du! de stat, contribuţie voluntară şi iar valoarea lucrărilor este de peste probleme, propunînd apoi comitetului losirea resurselor locale.
muncă voluntară, in anul 1958 au fost 23.000 lei. executiv unele măsuri concrete pentru Bine orientat este şi planul de mun
executate în proporţie de 95 la sută Pentru acest an ne-am propus să bunul mers ai lucrurilor. In felul a- că al comisiei permanente învăţămînt, IOAN JIU
cesta comitetul executiv al sfatului cultură şi sănătate. In planul său, a- director general al U.M. Cu-
la periferie. continuăm acţiunea ' de înfrumuseţare popular raional a putut rezolva unele ceastă comisie şi-a propus să studieze
S-au făcut astfel din bugetul sfa¦ d oraşului axîndu.ne pe ridicarea peri-
tului popular 1.400 m.p. pavaje pe stra- feriei la nivelul centrului. Se vor as- probleme ale muncii sale în modul felul cum se preocupă sfaturile popu |g.ir, este deputat în circum-
da Institutului şi Mihai Viteazu, 655 falia străzile Cloşca şi Nari Marx, se cel mai competent. lare comunale de desfăşurarea învăţă- I scripţia regională nr. 46<
m.p. ziduri de sprijin în cătunul Ma- vor face' noi canalizări pe străzile unde încă de la începutul acestui an de- mîntului de stat, de întreţinerea şi a- Cugir.
leia şi 4.048 m.p. de trotuare asfalta s-au făcut locuinţe muncitoreşti, se putaţii comisiilor permanente de pe provizionarea cu material didactic a
te. Din acelaşi fond s-au mai făcut vor face noi săli de clasă la Şcoala lingă Sfatul popu- ...................................................................... Şcolilor. Pentru
asfaltări de şosele pe o suprafaţă de elementară nr. 2 Petroşani etc. In a- # planurile S'T'f T
aproape 3.000 m.p., noi poduri, cana cest scop s-au alocat importante su !ui raionului Hm,
lizări, amenajări de parcuri etc. Va me din bugetul de stat. Se va pune
loarea lucrărilor este de peste 2.400.000 totuşi accent deosebit pe mobilizarea nedoara au pornit ji r «cil culturale, comi-
lei. cetăţenilor la efectuarea de munci vo
la muncă hotărîţi ii d.C m U h C ă O tic « sia şi-a propus să
să obţină rezultate j comisiilor permanente | studieze ^ să pro-
Faţă de necesităţile oraşului in dez luntare. şi mai bune. Ast- : ..............t.....................ţj pună comitetului e-
voltare, această sumă este totuşi mică. S-a preconizai ca în acest an să se fel, în şedinţele de lucru din ziua de xecutiv cele mai bune metode în antre
narea oamenilor muncii şi în special a
De aceea, deputaţii au mobilizat pe ce mobilizeze un mai mare număr de ce 1/ ianuarie, comisiile permanente şi-au tineretului din sate la muncă culturală;
Tot în această perioadă comisia per
tăţeni ca prin muncă şi contribuţie vo. tăţeni, astfel ca numărul orelor de întocmit planurile de muncă pe pri manentă va studia felul în care se
desfăşoară concursul dintre biblioteci
luntară să- se ducă pînă la capăt lu muncă voluntară să treacă de 10.000. c. mul trimestru. le săteşti şi al V-lea concurs artistic
Pentru aceasta, deputaţii vor trebui al echipelor căminelor culturale. Pe
crările de înfrumuseţare a cartierelor, să-şi îmbunătăţească stilul de muncă C Cetăţenii din comuna Pianu de Sus, raionul Sebeş, au -j De pildă, comisia permanentă agri linia sănătăţii, comisia şi-a propus să
colă şi-a propus în planul său de studieze în două circumscripţii sanita
planificate pentru anul 1958. întărind legătura cu masa de alegători dorit de mai mult timp să-şi construiască un cămin cultural. ~\ muncă pe primul trimestru, printre al re problemele de igienă generală.
S-a reuşii astfel să se construiască j- Dorinţa lor a fost înfăptuită la începutul anului trecut. Cu spri-) Lucruri importante de studiat şi-a
propus şi comisia permanentă comerţ
prin contribuţie voluntară un pod în şi activizînd în mai mare măsură co. [_-finul deputaţilor şi prin contri buţia cetăţenilor s-a ridicat ^ tele, două obiective deosebit de impor şl cooperaţie. De pildă, comisia va
studia posibilităţile existente pentru
cătunul Maleia şi să se continue lu miteiele de cetăţeni, la înfăptuirea a- la ic i un frumos local pentru căminul cultural. Noul cămin cul-\ tante şi anume: studierea posibilităţi deschiderea de noi unităţi comerciale
ceslor sarcini. în Ghelar (magazin alimentar), Va
crările de electrificare şi radioficare L tural are o sală de spectacole, o bibliotecă', club, cabină l e j j lor de mărire a suprafeţelor cultivate dul Dobrii (magazin mixt) şi Simeria
GHEORGHE COSMA (magazin aprozar). Totodată comisia
în cătunul Dîlja. preşedintele Sfatului popular ţ proiecţie şi altele. ] 1 cu legume şi zarzavaturi (n unităţile a hotărît să analizeze cauzele care au SOFIA BOZERO
făcut ca o serie de unităţi ale coope ,colectivistă din comuna Ra-<
Cea mai mare parte a lucrărilor de orăşenesc Petroşani C ' Irn’ clişeu: 1Vedere a faţadei căminului cultural din Pia-} cooperatiste agricole şi a posibilităţi rativei „Unirea“ să fie de mai mult poltu Mare, raionul Hune-
lor de plantare de pomi fructiferi pe timp închise. S-a hotărît în această di 1doara, este deputată tn cir-’
înfrumuseţare a oraşului au fost însă t nu de Sus. dealurile golaşe din raion. Penfru rea recţie ca pînă la 15 februarie comisia cumscripţia electorală comu^
să facă propuneri comitetului executiv ' nală nr. 10.
executate prin muncă voluntară. In t ! s— J U- w/ u J u J Li -/«—u ~ J \ —t i . / I--II-1\—J «_Ti_t 1_1. t. pentru măsurile ce trebuie luate pentru
deschiderea magazinelor închise în ISAIA BARNA
In oraşul nostru — Simeria lizarea acestor obiective, încă din pri prezent. (directorul şcolii de 7 ani din^
— s-au iniţiat de către deputa -comuna Lunca Cernii, este <
ţii în sfatul popular orăşenesc Preocupări gospodăreşti activitatea tineretului; nu este ma şedinţă de lucru deputaţii au făcut In fiecare plan de muncă se ob /deputat în circumscripţia e-,
mai multe acţiuni gospodăreşti îndeajuns mobilizat în acţiuni o serie de propuneri. Astfel, deputaţii servă că deputaţii, membri ai comisi ^lectorafă raională nr. 8 Haţeg.ţ
care au înfrumuseţat cartierele în munca deputaţilor de folos obştesc, iar organiza Nistor Barbu şi Gheorghe Sîncrăianu ilor permanente au prevăzut probleme
şi au îmbunătăţit condiţiile de rea de brigăzi de muncă patrio au arătat că sînt posibilităţi de tnă- importante care interesează oamenii
viaţă ale cetăţenilor. Un rol activ în mobilizarea 1.200 m.p. noi trotuare de zgu- tică se desfăşoară încet. De a- muncii. Pentru a urmări felul cum
cetăţenilor l-au avut deputaţii ră, se vor curăţa mai multe mii semenea, organizaţia de femei suprafeţelor pentru cultivarea le sînt traduse în viaţă sarcinile prevă
In anul care a trecut, la aces comunali Ştefan Hristu, Ioan B. m.l. rigole şi şanţuri etc. va trebui să ne ajute în mai ma gumelor şi zarzavaturilor în unită zute în plan, comisiile permanente au
te acţiuni au participat 3.500 a- Munteanu şi Ioan Ivonici. De re măsură, mai concret, mobili ţile socialiste ale agriculturii, şi că
legători, efectuând peste 14.000 asemenea, foarte activi au fost La aceste lucrări vor trebui zând un mai mare număr de fe este necesar a se lua măsuri pentru hotărît ca din două în două luni să
ore de muncă voluntară. Astfel, pensionarii Ioan Teodorescu şi efectuate circa 100.000 ore de mei în acţiunile de interes ob asigurarea acestora cu rame şi gea
s-au amenajat trotuare din zgu Ştefan Barbu care au dus mun muncă voluntară. Se impune deci ştesc. muri pentru răsadniţe. se întrunească în şedinţe de analiză,
ră pe străzile 10 Vînători, Tra- că de lămurire de la casă la ca o largă participare a cetăţeni
ian, Vasile Alecsandri etc. In să, antrenând pe locatari la păs lor şi o rapidă reactivare a co Antrenând cu ajutorul depu Comisia permanentă agricolă şi-a unde să participe şi activul lărgit.
total s-au făcut aşterneri de trarea curăţeniei oraşului şi mo- misiei permanente de gospodă taţilor un număr cît mai mare propus în planul său să studieze posi
zgură pe o suprafaţă de 4.000 bilizîndu-i in acţiunile iniţiate rire locală şi a comitetelor de de cetăţeni la efectuarea prin bilităţile de mărire a şeptelului Munca desfăşurată pînă în prezent
m.p. do trotuare. de comisia permanentă de gos stradă. muncă voluntară a lucrărilor de în întovărăşirile agrozootehnice din
podărie locală. înfrumuseţare a oraşului, se vor raion. In cadrul şedinţei de lucru dă garanţie că obiectivele prevăzute
Pe lingă noile trotuare s-au Deputaţii comunali vor trebui putea face importante economii deputatul Romulus Timaru a arăta!
plantat un număr de 600 pomi Anul acesta, sarcinile depu de asemenea să-şi îmbunătă în bugetul sfatului popular. Ne că există posibilităţi de asigurare a în plan vor fi realizate.
ornamentali, iar pentru tineretul taţilor pe linie de gospodărire a ţească radical activitatea schim- masei verzi pentru animale prin cu
din oraş s-au amenajat două a- oraşului sînt mult mai mari. In bîndu-şi stilul de muinică. Aten vom putea îndrepta prin aceas răţirea unei suprafeţe de 4-5.000 ha. V. F.
rene sportive, totalizând o su prima parte a anului se vor face ţie deosebită va trebui acordată păşuni din raion, care sînt acoperite
prafaţă de 500 m p. atragerii unui număr cit mai ta atenţia spre alte lucrări de de arbuşti.
prin muncă voluntară impor mare de tineri, în special şco
Mobilizaţi de comitetele de folos obştesc astfel ca cerinţele Obiective importante pe care ur
stradă, cetăţenii au văruit tante lucrări de canalizare. Pen lari şi membri ai organizaţiilor mează să le studieze şi să le pro
500.000 m.p. faţade şi garduri, materiale şi culturale mereu pună pentru rezolvare comitetului e-
au curăţit 2.000 m.l. şanţuri şi xecutiv şi-a propus în planul său şi
rigole etc._ Valoarea lucrărilor crescânde ale oamenilor muncii
este de peste 16.000 lei.
din Simeria să fie satisfăcute.
tru înfrumuseţarea străzilor se de tineret de la Atelierele C.F.R. MIHAI PUICA comisia permanentă de gospodărire co
vor planta încă 1.000 bucăţi şi oraş. Pînă în prezent se ob secretarul Sfatului popular munală, drumuri şi buget-finanţe. Prin
arbori ornamentalii, se vor face servă o oarecare moleşeală in orăşenesc Simeria tre altele comisia şi-a propus studie-