Page 15 - 1959-02

Nr. 1283
Deschiderea şi pregătirea
de noi locuri de muncă —
necesitate vitală pentru
exploatările miniere
Lucrările de deschidere sînt acelea
care au drept scop traversarea zăcă-
mintului util, pentru a-t face accesibil
lucrărilor curente de exploatare. Ele
de obicei se execută în steril şi poartă
denumirea de galerii şi lucrări princi­
pale.
Lucrările de pregătire sînt acelea
care pregătesc zăcăminte pentru extrac­
ţie prin abataj şi se execută chiar în
zăcămînt (acestea sînt: galerii orizon-
tr , plane înclinate, suitori etc.) şi
se fac după ce zăcămîntul a fost des­
chis cu ajutorul galeriilor principale.
Toate acestea sînt lucrări ce fac posi­
bili exploatarea substanţelor minerale
utile din subsol.
Lucrările de deschidere şi pregătire,
se continuă în tot timpul exploatării,
ele asigurînd minei noi şi noi fron­
turi de lucru. De aceea, neglijarea
sa neexecutarea lor în termenul stabi­
lit. are mai apoi repercusiuni asupra
producţiei.
Exploatarea Lupeni este una din mi­
nele cu cel mai mare volum de lucrări
de deschidere şi pregătire din bazinul
carbonifer al Văii Jiului. Sarcina pre­
gătirii straturilor de cărbune pentru
exploatare revine sectoarelor producti­
ve, iar deschiderile pe seama sectoru­
lui VII investiţii.
Pentru că pregătirile cad pe seama
sectoarelor, trebuie amintit că cel mai
mare volum de pregătiri la mina Lu­
peni îl au sectoarele I B, IV A, IV B
şi V sud, care exploatează în strate
subţiri. Soluţionarea problemelor de
pregătiri se face pe seama obţinerii
unei cît mai mari viteze de înaintare,
aceasta fiind planificată la 40 m. pen­
tru cărbune şi 35 metri pentru înain­
tări în piatră pe lună.
Pentru bunul mers al lucrărilor de
pregătire, în cadrul fiecărui sector a
fost numit cîte un inginer sau tehni­
cian care se ocupă în mod special de
această problemă. El urmăreşte totul
după un grafic ce cuprinde felul lu-'
cr.rilor, posturile prestate, avansui
planificat şi avansul realizat.
Obţinerea unei viteze mari de îna­
intare depinde în cea mai mare mă­ pregătiri să fie aprovizionate la timp
sură de felul în care se organizează cu materiale şi vagonete goale şi să
brigăzile, de aprovizionarea lor cu ma­
teriale şi vagonete goale. La mina
Lupeni se pot da exemple bune în a-
ccastă direcţie. Este cazul brigăzii con­
duse de tovarăşul Dionisie Marton de
la sectorul IV B, care a obţinut o vi­ conducerea minei trebuie să ia măsuri
teză de înaintare de 50 m. pe lună, ca sectorul de transport să aprovizio­
a tov. Bobinoeac de la sectorul I B, neze ritmic şi conform programului
care a obţinut un avans apreciabil stabilit brigăzile care lucrează aici.
lă săparea suitorilor.
Tot atît de adevărat este însă fap­ gurată cu noi locuri de muncă, nece­
tul că în majoritatea cazurilor pregă­ sare pentru a face faţă sarcinilor de
tirile sînt neglijate în favoarea pro­ plan sporite.
ducţiei. De multe ori, aprovizionarea
10 a n i d e a c t i v i t a t e r o d n i c ă
In ziua de 31 Ianuarie, clubul Sta­
ţiunii de maşini şi tractoare Orăştie,
devenise neîncăpător. !n acea zi sute
de mecanizatori din întreaga regiune
s-au adunat să sărbătorească 10 ani
de activitate rodnică a staţiunii lor.
Bilanţul celor 10 ani de activitate
este bogat în realizări. S.M.T. Orăş­
tie deserveşte cinci raioane, din re­
giune. în anul 1958 a efectuat lucrări
agricole mecanizate pe o suprafaţă
de 21.775 ha. Dacă în 1951 a exe­
cutat arături pe o suprafaţă de nu­
mai 1.328 ha., apoi în 1958 volumul
arăturilor efectuate s-a ridicat la a-
proape 8.000 ha. S.M.T. Orăştie, în
cei 10 ani de existenţă, s-a dovedit
a li un real sprijin al ţărănimii mun­
citoare din regiunea noastră oare pă­
şeşte cu tot mai multă hotărîre pe
calea muncii în comun. Cifrele ara­
tă că în ultimul an, peste 160 de uni­
tăţi agricole socialiste clin regiune au
reuşit să obţină rezultate bune dato­
rită muncii entuziaste a mecanizato­
rilor de la S.M.T. Orăştie, care s-au
străduit să execute ia timp lucrările
agricole. De asemenea un rol însem­
nat l-au avut mecanizatorii în ultimii
ani în ceea ce priveşte atragerea ţă­
rănimii cu gospodării individuale în
unităţile socialiste. Cele aproape 600
familii de ţărani cu gospodării indi­
viduale pe a căror petece de pămînt
brigăzilor care lucrează la pregătiri cu
materiale şi vagonete goale se face în
mod defectuos, îneît acestea nu-şi pot
realiza planul. Aşa a fost cazul bri­
găzii tov. Angelescu de la sectorul
IV B şi ale altora de la alte sectoare.
Dar nici la lucrările de deschidere
executate de sectorul VII investiţii, si­
tuaţia nu se prezintă aşa cum ar tre­
bui. Cea mai mare parte din aceste
lucrări sînt de perspectivă şi nu in­
fluenţează cu nimic pregătirile şi pro­
ducţia din anul acesta. O parte însă
— este cazul deschiderii de la puţul
10, orizontul 440 — trebuie să fie pre­
date în cursul acestui an, deoarece
este planificat ca pe stratul V să în­
ceapă pregătirile. De asemenea, tot în
acest an trebuie predate lucrările de
la puţul 8, orizontul 800 şi orizontul
650. Dat fiind mersul lucrărilor, există
slabe speranţe ca ele să fie predate la
timp.
Nu mai departe decît în luna ianua­
rie a.c., din cauza lipsei de vagonete
goale, grupa lui Năstase Grecea, care
execută lucrările de la arcuitul puţului
8, orizontul 800, a evacuat în 5
schimburi materialul ce trebuia eva­
cuat într-un singur schimb. Situaţia
trebuie remediată cu atît mai mult cu
cît lucrarea trebuie să fie predată în
luna martie. De lipsa de vagonete goa­
le suferă şi lucrările de la puţul 10.
Aşa se explică faptul că brigăzi care
au avut cîndva rezultate foarte bune,
să obţină acum rezultate obişnuite.
Este cazul brigăzii lui Nicolae Gută,
care în luna iulie 1958 a realizat 102
m.l. de galerie, pentru ca în ultimul
timp să realizeze doar 45-50 metri.
Deşi la sectorul VII -investiţii de la zu pe bibliote­
mina Lupeni sînt brigăzi bune, ele
nu-şi vor putea realiza în termen pla
nul de predare a lucrărilor atîta timp
cît nu vor fi aprovizionate ritmic cu
vagonete goale.
Pentru ca lucrările de pregătire să
fie terminate în timp util, este necesar
să li se acorde mai multă atenţie din
partea conducerii sectoarelor. De ase­
menea, este necesar ca brigăzile de la
li se asigure asistenţa tehnică din par­
tea conducerilor sectoarelor, pentru a se
putea obţine viteza de înaintare sta­
bilită.
Gît despre lucrările de deschidere,
Numai astfel mina va putea fi asi­
Ing. GH. COMŞUŢA
a S.M .T. O R A Ş T IE
a intrat anul trecut tractorul şi se­
mănătoarea mecanică s-au convins cu
ochii lor despre avantajele ce le pre­
zintă munca mecanizată în agricul­
tură şi îndeosebi munca în comun.
Majoritatea dintre aceştia au cerut
să fie primiţi în unităţile agricole so­
cialiste deja înfiinţate în satele şi
comunele lor.
In fiecare an sectorul socialist în
agricultură creşte, se dezvoltă şi se
întăreşte mereu. In raionul Hunedoa­
ra de exemplu, mai mult de 50 Ia
sută din suprafaţa agricolă este lu­
crată în comun. Aceasta pune în faţa
mecanizatorilor de la S.M.T. Orăştie
sarcini sporite şi de mare răspundere,
îndrumaţi de organizaţia de partid a
staţiunii ei şi-au propus oa anul a-
cesta să fie pregătiţi cu mult îna­
inte de termen pentru a începe lu­
crările agricole de primăvară la timp
iar unităţile socialiste pe care le de­
servesc să fie ajutate în aşa fel îneît
recoltele la ha. să crească permanent.
Tovarăşul Chişărău 11ie, directorul
staţiunii, în adunarea festivă a rele­
vat faptul c ă : prin grija deosebită pe
care partidul şi guvernul o acordă
S.M.T.-urilor, şi staţiunea Orăştie în
momentul de faţă a fost dotată cu
maşini, clădiri şi grupuri sociale com­
plect noi. Astfel a fost construit un
atelier mecanic încăpător şi care co­
DRUMUL SOCIALISMULUI P'dfŢ. 3
oooooo» ooooo o îriE iL E ttim ^ M iE iF K im m M iF
o ooooo
Ooor ţ
Meseria de frezor 16ani de la zdrobirea
.se praotică şl în fa­ hitleriştilor la Stalingrad
brica de încălţă­
minte „Ardeleana“
din Alba lulia. Şi, STALINGRAD (Agerpres). — cuinţe s-au mutat 12.000 de fa­
pînă acum cel mai TASS anunţă : La 2 februarie milii de muncitori şi funcţionari.
bun frezor din fa­ locuitorii oraşului Stalingrad au Stalingradu-I produce în prezent
brică s-a dovedit a sărbătorit 16 pni de la zdrobi­ de 3 ori şi jumătate mai multe
fl muncitorul Gheza
Ferenkzy care zil­ rea hitleriştilor în jurul Stalin- produse industriale decît pînă la
nic obţine, în me­ gradului. război. Recent, au fost puse in
die, o depăşire a funcţiune primele turbine ale ce­
nortnei de 17 lia In aceşti ani, în locul dări- lei mai mari hidrocentrale elec­
sută. măturilor a crescut un oraş cu trice din lume — hidrocentrala
totul nou, care se întinde pe o de la Stalingard* a fost dată în
In clişeu: Tov. lungime de 60 de km. pe malul exploatare uzina de aluminiu şi
Gheza Ferenkzy la drept al Volgăi şi a devenit mai alte întreprinderi puternice. Pro­
locul de muncă. duse ale oraşului erou sînt ex­
mare şi mal frumos decît Sta- portate în 20 de ţări ale lumii.
oOooo$OoQooOoOoOooOoO lingradul dinainte. Numai în a-
nul care a trecut, în noile lo­
zm tu
UV.lttV SEARA 0 manifestare a prieteniei suedazo-romlne
O n trc |f LITERARĂ S.TOCKHOLM (Agerpres). — regimul democrat-popular din
La 30 ianuarie, in sala' Medbor- ţara noastră, arătînd totodată
R E A L IT A T E
Biblioteca sătească din Geoa- garzhuset din Stockholm, a avut succesele obţinute în opera de
Se făcea că tov. Gheorghe activităţii instituţiilor cultu- gfiu, în colaborare cu şcoala po­ loc o serată organizată de A- culturalizare a maselor:
micolă şi şcoala elementară din sociaţia de prietenie Suedia—
Dragu, preşedintele Sfatului rale“. localitate, a organizat o seară R.P. Romînă. In continuarea programului,
literară închinată marelui scri­ orchestra de muzică folclorică
popular al comunei Livadîa, ru- Şi tot minuntndu-se de ciu- itor romîn Ion Luca Caragiale. La serată au participat mem­ Gunmar Hans a interpretat mu­
Despre viaţa şi opera marelui bri ai corpului diplomatic, re­ zică populară suedeză, iar în
ionul Haţeg, se afla intr-o în- dăţeniile pe care le vedea, pre- scriitor a vorbit tovarăşul pro­ prezentanţi ai artei şi culturii, încheierea programului a fost
fesor Octavian Nicula. Au fost ziarişti precum şi un numeros vizionat filmul romînesc docu­
căpere cam strimtă pentru per şedinţelese pomeni la căminul prezentate apoi scenetele „Dom­ public. Scriitorul suedez Karl mentar „Munţii Retezat“, care
nul Goe", „Arendaşul romîn" O’tto Zamore a vorbit despre rea­ s-a bucurat de o caldă primire
soana sa şi nu se simţea to r cultural. Aici văzu 21 de ţă- lizările economice obţinute de din partea asistenţei.
mai bine. Mai tirziu însă îşi răni muncitori care, aci parcă şi „Petiţiune". In interpretarea
dădu seama că se află la In- aşteptau pe cineva, aci parcă rolurilor s-au evidenţiat mai a-
les tinerii Augustin Jula, Neoli-
blioteca sătească din comună, dădeau să plece... Cnvîniarea preşedinielui Nasscr
In bibliotecă era tare cald, — Hm I Ge-o mai fi şi asta, na Usate, Sofia Avramescu, E-
lena Mureşan şi alţii. Ţăranii j
lemnele ardeau trosnind uşor se miră preşedintele, la deschiderea festivalului tineretului din R. A. U.
in soba nouă de teracotă. După — Intre cei 21 ţărani mun-
muncitori, intelectualii şi elevii
un timp, o vă­ citori se înfiri­ prezenţi în mare număr în sala CAIRO (Agerpres). TASS rele iubitoare de libertate. Aces­
pă o discuţie: căminului cultural au apreciat transm ite: La 2 februarie a a- te principii prevăd.dreptul la
cu entuziasm întregul program vut loo la Cairo deschiderea fes­ autodeterminare, libertate şi ega­
cară în faţa u- — Oare, zise închinat marelui scriitor. tivalului tineretului din R.A.U. litate în drepturi, solidaritate în
nui teanc mare consacrat Conferinţei tineretului lupta pentru independenţă, soli­
de cartonaşe ce unul, pînă cină BELA LUGOŞY diq ţările Asiei şi Africii. Pe daritate şi colaborare în dezvol­
o să mai aştep­ stadionul clubului naţional spor­ tarea economică şi progresul so­
corespondent
aduceau a fişe tăm un lector la
de cititori. Lingă ele bibliotecara cercul nostru agrozootehnic ?
stătea dusă pe gînduri. — Pînă cind îşi va termina — G— tiv, în faţa unei numeroase a- cial al tuturor popoarelor din
sistenţe, — delegaţi la conferin­ Asia şi Africa. Aceste principii
— Ce faci, tovarăşă bibliote- ^ou. Petru Boancheş concediul PORT ţă şi oaspeţi, — Gamal Abdel prevăd egalitate între toate ţări­
Nasser, preşedintele R.A.U., a le — mari şi mici. In sfîrşit, a-
cară, eşti mulţumită cu servi- de odihnă, răspunse cineva, rostit o cuvîntare. ceste principii constituie o expre­
ciul aci ? — întrebă presedin- Sfatul nostru de ce nu
tele vesel ia m’Ci’ 0 măsură? — făcu mi-
- Dai- vruparca să sl>u- f f' rialut tineretului din Asia şi sie a speranţei popoarelor în
Africa, a spus Nasser, care a coexistenţă paşnică şi pace în
n i bibliotecara, dar, minune % te ift Concurs de schi
sosit la Cairo pentru ă întări întreaga lume.
mare, cocea bibliotecarei, pre- cf thneJ ,958J’ e cmd, <reb“m
şed_inţele n-.o .a. uz.ea de'fel•. . s siS psiena azi, nu ni s-a nporsetd'aut,’ Centrul de schi din Lonea a solidaritatea dintre popoarele In încheiere Nasser a cerut
Ce-o mai fi şî_ asta, se mi- nid 0 lgc!ie_ organizat zilele trecute în cin­ Asiei şi Africii şi a-şi spori efor­
stea celui de-al XXI-lea Congres turile în lupta pentru pace şi in­ tineretului să întărească unitatea
nună in sinea lui preşedintele, — Poate ni se va aduce un al P.G.U.S. un concurs de schi. dependenţa tuturor popoarelor. şi solidaritatea popoarelor arabe,
Concursul a fost rezervat copi­ subliniind că solidaritatea ţări­
oare nu şi-o fi pierdut graiul ? [ec?or de ^ „mărţişor" I — spu- ilor. Au participat în cadrul în­ Conferinţa tineretului din ţările lor arabe şi a popoarelor iubi­
trecerilor peste 70 copii. Asiei şi Africii reprezintă o nouă toare de libertate din întreaga
...Totul luă apoi o înfăţişare se un mucalit. expresie a principiilor Bandun-
Cele mai bune rezultate au gului în care cred toate popoa­ lume a ajutat Egiptului să respin­
ciudată: cărţile săriră singure , Văzînd că începe o discuţie fost obţinute de Iosif Lupa, la gă agresiunea anglo-franco-is-
raeliană.
din rafturi şi se aşezară pe Jare", preşedintele plecă grâ-
mese, pe scaune, se bătură în- bit din sala căminului.
tre ele şi-şi rupseserâ coperţile ^
şi filele. Soba de teracotă în- c . . ,,, ... , proba combinată alpină, Lavi-
cc„e„ea„pucau*nb, duacănţsileînsdă*rrăecaiut ¦sdi.i.nse 'efaa- —' ..TL. .a. , da,ta, d,e 114A„i.a,n. uarri.e nia Onaţiu, la coborîre, Ioan
in toate părţile. In fişierul ci- d f ŞU toteca sătească din U -
Stoinescu, la slalom şi alţii. Fostul vicepreşedinte al irakului, Aref,
Majoritatea concurenţilor au
ti,tor,i.lor . m a l’rămăseseră dleomarn205e. ttdiem fofc, ifamr soba era stri-
dat dovadă de o bună pregătire, acuzat de complot împotriva statului
de fişe, iar bibliotecara stiitea cată. Tocită activitatea biblio- scoţînd în evidenţă munca depu­
zgribulita şi înspâimîntată în- ?eL7;? se rezurna la cei 25 de să de antrenorii acestui centru BAGDAD (Agerpres). TASS ducătorului revoluţiei din 14 iu­
tr-un colţ. Peste încăperea bi- n;tunr: nn; î«o„r,v; •
de schi. transm ite: Posturile de radio şi lie şi a trecut de partea cercuri­
bliotecii se lăsă un frig gro- _ ' /a cercul agrozootehnic Iniţiativă lăudabilă televiziune din Bagdad au trans­ lor imperialiste venale şi a na­
zav atit de grozav incit preje- din Lioadia m fost lnscri?! 2l mis informaţii în legătură cu ţionaliştilor trădători chiar a pa­
dintelui i se păru că se află în dg fdran? muncitori, cărora nu De curînd, în comuna Băniţa, dezbaterile judiciare secrete ca­ tra zi după revoluţie“.
raionul Petroşani, a luat fiinţă re au avut loc luna trecută în
cimp, in plină iarnă. // s-a predat nici o lecţie. nn nou colectiv sportiv „Uni­ procesul lui Abdel Salam Aref, In rechizitoriu • se spune în
rea“. In acest scop în cursul zi­ continuare că Aref a intenţionat
„Ei drăcie, se gîndi prese- Organele in drept sînt che- fost vicepreşedinte al Consiliu­ să organizeze Ia 5 noiembrie
dintele, oare de ce nu face bi- mate să analizeze situaţia e-
bliotecara foc, că doar pentru xistentă în comuna Livadia şi lei de duminică 1 februarie, co­ lui de Miniştri, care după cum 1S58 o lovitură de stat în Irak.
asta am prevăzut in planul sfa- să ia neintîrziat măsuri cores- lectivul sportiv „Utilajul“ împreu­
nă cu comitetul orăşenesc U.T.M.,
tului popular că vom asigura punzătoare. Teatrul de păpuşi, U.G.F.S. şi se ştie, a fost arestat sub învi­ Cu o zi înainte de aceasta el a
sosit fără ştirea primului minis­
in perioada de iarnă condiţiile A. t îl m a c iu A.V.S.A.P. raional au deplasat nuirea de a fi încercat să orga­ tru Kassem la Bagdad unde a
la Băniţa echipele de haltere, nizeze în Irak o lovitură de stat. fost arestat şi deferit justiţiei.
materiale pentru desfăşurarea corespondent
In rechizitoriul său, procuro­
lupte libere şi clasice, tir cu ar­ rul colonel Amin a arătat că a- In încheiere, procurorul a ce­
ma şi arcul, schi. cuzatul Aref „a organizat un rut ca Aref să fie condamnat lă
După organizarea unui antre­ complot în scopul asasinării con­ moarte.
nament la aceste probe cu tine­
rii din comună s-a trecut la în­
treceri în cadrul unui concurs. intensificarea m işcării
La întreceri au asistat peste 200
de locuitori ai comunei, care au de eliberare din Filipine
aplaudat pe primii sportivi ai
lor, care s-au întrecut la diferi­
tele probe.
S. BALOi PEKIN (Agerpres). — TASS clarat recent în parlament că
an u n ţă: In Filipine se intensi­ S.U.A. pun într-o situaţie umi­
respunde nevoilor staţiunii pentru oa şi frig, şi să nu părăsească locul de corespondent fică mişcarea pentru indepen­ litoare naţionalismul filipinez şi
agregatele să fie la timp reparate în denţa naţională, pentru stabili­ aţîţă o campanie grosolană de
scopul funcţionării lor din plin. A'u muncă pînă cînd întreaga agricultură Înmînarea carnetelor rea de relaţii prieteneşti cu ţă­ calomnii, străduindu-se să înă­
fost construite remize pentru maşini din regiune nu va fi socialistă. Mă rile vecine din Asia, ceea ce pro­ buşe lupta pentru independenţă
şi tractoare, o bază de aprovizionare voacă o mare îngrijorare în Sta­ a filipinezilor.
pentru combustibil etc. Pentru bună­ angajez ca şi în acest an să depun U.G.F.S. tele Unite.
starea mecanizatorilor şi familiilor lor toate eforturile pentru a traduce în Creditele promise Filipinelor
au fost construite 2 blocuri de locuin­ La 25 ianuarie ziarul „Manil- de Statele Unite, a spus Eosa,
ţe în care salariaţii staţiunii vor a- fapte pe ogoarele noastre, chemarea De cîteva zile a început în co­ la Chronicle“ a publicat un ar­ nu numai că sînt legate de di­
vea tot confortul necesar. ticol în care se spune că „sena­ ferite condiţii, dar pun ştrean­
partidului de a mecaniza întreaga lectivele din oraşul Deva să se torii şi funcţionarii superiori ai gul de gîtul Filipinelor. Aceste
Toate aceste realizări ale regimu­ Departamentului de Stat din credite transformă Filipinele în­
lui nostru — a spus în continuare muncă din agricultură. facă înmînarea carnetelor de Washington pot spune despre tr-un vasal permanent al S.U.A.
directorul staţiunii — sînt pentru noi noi tot ce poftesc. Acest lucru în domeniul economic şi jignesc
un puternic imbold pentru ca munca Cu acelaşi entuziasm, şeful celei mai membru al U.G.F.S. In ziua de nu este chiar atit de important demnitatea naţională a Filipi­
noastră în cel de-al 11-lea an de ac­ dacă se ţine seama de faptul că nelor.
tivitate în slujba transformării socia­ bune brigăzi de tractorişti din sta­ 1 februarie, de pildă, Ia colecti­ însăşi Statelor Unite le fuge pă-
liste a agriculturii să fie şi mai rod­ mîntul de sub picioare în Asia“. Recent un grup de filipinezi
nică. ţiune, Avram Mihăilă, în numele în­ vul sportiv „Flacăra“ înmînarea „Faptul important, arată ziarul, a organizat în faţa clădirii am-:
este că poziţia pe care începem basadei S.U A. la Manilla o ma­
Tractoristul Doica Cornel — cel tregii brigăzi, s-a angajat ca în a- carnetelor s-a făcut într-un ca­ să o adoptăm în tavoarea prie­ nifestaţie de protest împotriva
mai bun tractorist din regiune, distins teniei cu ţările vecine ne va a- atacurilor calomnioase ale re­
cu insigna de „Mecanizator fruntaş" nul acesta organizîndu-şi mai bine dru festiv. Cu acest prilej s-a sigura respectul şi prietenia ve­ vistei americane „Time“ împo­
— a spus : cinilor noştri“, triva Filipinelor.
munca în brigadă, rezultatele în cam­ desfăşurat un concurs sportiv la
— Muncesc cu drag pentru meca­ Condamoiînd atacurile necon­ Guvernatorul provinciei Tar-
nizarea şi transformarea socialistă a paniile agricole să fie mai frumoase probele volei băieţi şi fete, bas­ tenite ale presei americane îm­ las a cerut guvernului central
agriculturii. Am să depun toate efor­ potriva Filipinelor, Manuel Eosa, să adopte o poziţie fermă faţă
turile pentru ca în regiunea noastră, decît cele obţinute pînă acum. chet fete şi tenis de masă băieţi membru al Camerei reprezen­ de S.U.A. şi să nu ţină seama
toţi ţăranii muncitori, pe acolo unde tanţilor din această ţară, a de­ de propaganda duşmănoasă des­
tractoarele staţiunii noastre lucrează, Pentru munca depusă în cei 10 ani şi fete. făşurată de presa americană.
să se convingă de avantajele muncii
mecanizate şi prin aceasta să-i îndrum de activitate a staţiunii, un număr
spre munca în comun. Fiecare meca­
de 6 mecanizatori în cadrul adunării Cupa „16 Februarie"
nizator are sarcina de a învinge greu­
festive au fost distinşi cu medalia „10
tăţile, intemperiile timpului c a : ploi
ani în slujba mecanizării agriculturii“ Din iniţiativa Consiliului oră­
şi cu insigna de „Mecanizator frun­ şenesc U.G.F.S. Deva se va or­
taş". ganiza în cinstea zilei de 16 Fe­
Entuziasmul cu care mecanizatorii bruarie o competiţie sportivă la
Staţiunii de maşini şi tractoare din probele tenis de masă băieţi şi
Orăştie, au sărbătorit acest eveniment fete, volei băieţi şi fete, şah şi
de seamă din viaţa agriculturii noa­ baschet. Competiţia va fi dotată
stre, angajamentele şi pregătirile efec­ cu cupa „16 Februarie“. La
tuate pînă în prezent pentru campa­ competiţie vor participa echipe­
nia agricolă de primăvară, sînt do­ le sportive din întreaga regiune,
vezi convingătoare că, colectivul S.M.T. întrecerile se vor desfăşura în­
Orăştie îşi va îndeplini cu cinste ro­ tre 8-15 februarie.
lul de organizator, al agriculturii în
regiunea noastră- GH. CS1KOS
corespondent