Page 17 - 1959-02
P. 17
Hunedoara-Dcva' lucrărilor Congresului al XXI-leaîncheiereaPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
\S! extraordinar al P.G.O.S.
Anul X! Nr. 1284 Vineri 6 februarie 1959 4 pagini 20 bani In cadrul şedinţei din dimi Miniştri al U.R.S.S., I. K. JE- Comitetului Central al Partidu
neaţa zilei de 4 februarie prezi GALIN (organizaţia de partid lui Comunist din Olanda, GIL
Să dăm viafă sarcinilor dată de !0 . V. KUUSINEN au Stalingrad). BERTO VIEIRA, secretarul ge
luat cuvîntul I. K. LEBEDEV neral al C.C. al Partidului Co
trasate de Conferinţa (organizaţia de partid 'din ţinu Congresul a fost salutat apoi munist din Columbia. Gu aceas
.5 tul Stavropol), D. F. USTIN0V, de NICOLA ŞÂUI, secretar al ta şedinţa din dimineaţa zilei
vicepreşedinte al Consiliului de de 4 februarie a luat sfîrşit. !
regională de partid ! al Partidului Comunist din
m ? Liban, 'JA'AP WOLF, membru al ?
Făcînd bilanţul succeselor re
marcabile repurtate în ultimii o grijă deosebită pentru îmbu MOSCOVA (Agerpres). — ¦?fe şini grele din Ural (Sverdlovsk)’
ani de oamenii muncii din re nătăţirea muncii de primire în a vorbit despre dezvoltarea pe
giune în dezvoltarea tuturor ra partid preocupîndu-se mai mult Şedinţa din după-amiaza zilei tru chimie de pe lîngâ Consiliul care o va lua această uzină în
de atragerea în partid în primul de 4 februarie a congresului a de Miniştri al U.R.S.S., a vorbit cursul planului septenal.
fost prezidată de PIOTR POS- despre planul de dezvoltare ac
murilor industriale şi în trans rînd a muncitorilor care lucrea PELOV, membru supleant al celerată a industriei chimice în După cuvîntările rostite de
formarea socialistă a agricultu ză direct în abataje, la agrega Prezidiului G:G. al P.G.U.S. Uniunea Sovietică, insistînd asu AEEKSEI SKOLNIKOV, prim-
Primul a luat cuvîntul GHEOR- pra posibilităţilor mari care exis secretar al Comitetului regional
rii, în sporirea producţiei indus te, maşini şi cu vechime mai GHI DANISOV, prim-secretar al tă pentru producţia de materiale Voronej, al P.C.U.S. şi de KA-
Comitetului regional de partid sintetice. NIS SATPAEV, preşedintele A-
triale şi agricole şi în ridicarea mare în producţie. Obţinerea de Saratov care, vorbind despre cademiei de Ştiinţe a Republicii
nivelului de trai material şi cul noi succese în lărgirea şi conso perspectivele de dezvoltare a re Acad. PAVEE IUDIN, amba Kazahe, congresul a fost. salutat
giunii Saratov în cursul planu sadorul U.R.S.S. în Republica de reprezentanţii partidelor fră
tural al celor ce muncesc, Con lidarea sectorului socialist al a- lui septenal, a comunicat că în Populară Chineză, s-a ocupat în ţe şti: SAMUIL MIKUNIS (Is
ferinţa regională de partid a sub griculturii, întărirea economico- 1965 producţia industriei chimi deosebi de problemele teoretice
ce din această regiune va spori cuprinse în raportul tov. N. S. rael), LUIS TELLERIA (Boli
liniat că aceste succese se da- organizatorică a gospodăriilor de 18 ori în comparaţie cu nive Hruşciov şi despre succesele
lul din anul 1958. via), EDGAR WOOG (Elveţia),
toresc politicii juste marxist-je- agricole colective existente de construcţiei socialiste în Republi
VICTOR FIODOROV, preşe CHRISTIAN ANDERSSON (Is
niniste duse de partid, întăririi pinde în cea mai mare măsură dintele Comitetului de stat pen- ca Populară Chineză.
landa), WILFRED MAGKARA
continue a organizaţiilor de par de întărirea organizaţiilor de ? VICTOR KROTOV, directorul
(Nona Zeelandă).
tid, executării cu mai multă partid de la sate. De aceea, Con MOSCOVA 5 (Agerpres) uzinei pentru construcţia de ma-
competenţă a rolului lor de con ferinţa regională a cerut orga TASS anunţă : In dimineaţa zi *
ducător politic, întăririi discipli nizaţiilor de partid să se preo lei de 5 februarie cei de-al ?
nei de partid şi legăturilor or cupe de atragerea în partid a XXI-lea Congres al P.C.U.S. şi-a Sovietice să fie convocat în 1961.
ganizaţiilor de partid cu mase unui număr mai mare de ţă reluat lucrările. Şedinţa este pre rea şi adoptarea rezoluţiei pe Congresul a adoptat în unani
le largi. zidată de FROL KOZLOV, mem marginea raportului tovarăşului
rani muncitori din rîndul ce bru al Prezidiului C. C. al N. S. Hruşciov şi ia aprobarea mitate hotărîrea cu privire Ia
Analiza profundă a activităţii lor mai înaintaţi colectivişti şi P.C.U.S. cifrelor de control ale dezvoltării convocarea Congresului al
economiei naţionale a U.R.S.S. XXII-lea ordinar al P.C.U.S. în
desfăşurate de organizaţiile de întovărăşiţi care luptă cu hotă- Au luat cuvîntul: PIOTR ŞE- pe anii 1959-1965. 1961.
partid pentru îndeplinirea sar rîre pentru aplicarea în viaţă a UEST, secretar al Comitetului re
gional de partid Kiev, EVGHE Din însărcinarea comisiei pen Tovarăşul N. S. Hruşciov a
cinilor ce izvorăsc din documen politicii partidului la sate, pen NII KOLUŞINSCHI (Siberia oc tru elaborarea proiectului de re spus în continuare că pe adresa
tele Congresului al II-lea al par tru transformarea socialistă a cidentală), secretar al Comitetu zoluţie a Congresului al XXI-lea Congresului al XXI-lea au sosit
lui regional de partid din Omsk, al P.C.U.S., tovarăşul M. A. contestaţii la hotărîri cu privire
tidului şi ale plenarei din iunie agriculturii. r~y/— —•î—ij— —vr» r ' /“n r acad. KONSTANTIN OSTRO- Suslov prezintă raportul despre la excluderi din partid, cu privire
anul trecut în ceea ce priveşte VITIANOV şi acad. MARK MI- precizările şi complectările la la aplicarea de sancţiuni de par
creşterea rîndurilor partidului şi Viaţa a demonstrat nu o dată C Trei 'nutncâoare vesele. Şi aii de ce să /ie aşa. încălţămintea veniiă la ) TIN. proiectul de rezoluţie şi la pro tid şi în legătură cu alte proble
reglementarea compoziţiei sale că forţa partidului de tip nou iectul cifrelor de control ale dez me de partid privind anumite
sociale, Conferinţa regională de rezidă nu în numărul mare ci ’ secţia dc finisaj s-a dovedit a fi de iocirie bună calitate. 1 Preşedintele şedinţei a anun voltării economiei naţionale a persoane.
partid a scos în evidenţă că în în calitatea membrilor săi. Ţi- ţat că la dezbaterile pe margi U.R.S.S. pe anji 1959-1965. Cele
ultimul timp au fost obţinute nînd seama de acest lucru, Con IN CLIŞEU: Muncitoarele Cornelia Faur, Ana Trifu şi Elvira Man- j nea raportului au luat cuvîntul două documenté sînt puse Ia vot. Congresul a însărcinat C. G.
rezultate de seamă în direcţia a- 86 de persoane. al P.G.U.S. să asigure examina
ceasta. Datorită dezvoltării con draşcea de la secţia finisaj a fabricii „Ardeleana“, adtnirlnd un nou lot dc - Congresul a adoptat în una rea acestor contestaţii.
ştiinţei revoluţionare a oameni Cpantofi. ? nimitate rezoluţia pe marginea
lor muncii din regiune şi creş i După o scurtă întrerupere a raportului Iui N. S. Hruşciov. Tovarăşul N. S. Hruşciov a
terii uriaşe a prestigiului şi sim rostit cuvîntul de închidere declarat că ordinea de zi a fost
patiei pe care şi le-a cîştigat ferinţa a pus în faţa organiza —I \__ > \_! ;_/ l i \_I u—1 I_I I__- I <_! 1_I 1__l I_I l__/>-- 11---11_I I__I V---I V_l L .fU c Ju Ju J u Ji. ;ui N. S. HRUŞCIOV, prim-secretar De asemenea au fost aprobate epuizată, şi hotărîrile au fost a-
partidul în mase, un număr din ţiilor de partid sarcina de a ma a! C.C. al P.C.U.S. şi preşedin în unanimitate cifrele de control doptate. El a anunţat că Con
ce în ce mai mare de oameni ai nifesta cea mai mare grijă pen Peniru o p r o d u c ţie s p o r ită d e fo n ta , ©fel şi lam in ate tele Consiliului de Miniştri al ale dezvoltării economiei naţio gresul al XXI-lea extraordinar
muncii din centrele industriale, U.R.S.S. nale a U. R. S. S. pe anii al P.C.U.S., denumit de partid
ţărani muncitori şi intelectuali tru calităţile politice, morale şi Minerii din Ghelar şi Teliuc Cuvîntarea tovarăşului N. S. 1959-1965. şi popor congresul constructori
legaţi de popor, cer să fie pri profesionale ale celor ce solicită Hruşciov a fost ascultată cu lor comunismului, şi-a încheiat
miţi în partid. Organizaţiile de mare atenţie şi a fost subliniată Tovarăşul N. S. Hruşciov, lucrările.
partid s-au întărit îndeosebi prin primirea în partid. Conferinţa a răspund, chemării în repetate rînduri prin aplauze care a prezidat şedinţa, a arătat
primirea în rîndurile lor a unui subliniat datoria organizaţiilor furtunoase. că, potrivit statutului P.C.U.S., In sală izbucnesc ovaţii. De
mare număr de muncitori dintre Congresul a trecut la discuta- al XXII-lea Congres ordinar al legaţii şi oaspeţii intonează im
cei mai înaintaţi, legaţi direct de partid de a acorda o deose siderurgiştilor huhedoreni partidului urmează să aibă Ioc
de procesul de producţie. Rezul bită atenţie educării comuniste în 1960. In numele Prezidiului nul partidului — ,,Internaţiona
tatele obţinute în creşterea rîn congresului el propune ca Con
durilor organizaţiilor de partid a candidaţilor de partid şi an Chemarea si- Astfel, minerii gresul al XXII-lea ordinar al la". Răsună din nou ovaţii. Se
şi în îmbunătăţirea compoziţiei trenării lor în activitatea politi derurgiştilor hu- In acest an. minerii clin cadrul din Teliuc s-au Partidului Comunist al Uniunii
lor sociale, creşterea nivelului că pe bază de sarcini concrete. nedoreni către cei Trustului minier Hunedoara angajat ca în a- aud exclamaţii: „Trăiască co
m unismul!". . 7 A
Nivelul activităţii organelor şi din Reşiţa pri — vor livra ,furna lişti lor din cest, an să livre
organizaţiilor de partid s-a îm vind sporirea Hunedoara'" şi Gălan peste plan ze turn alişti lor. Primirea de către tovarăşul N. S. Hruşciov , ,v
bunătăţit mult în ultimii doi ani. continuă a pro 45.400 tone minereu dc fier; din Hunedoara a delegaţiei Partidului Muncitoresc Romîn
In activitatea organelor de par ducţiei de oţel, — vor realiza economii fa pre peste prevederile
tid a crescut mult iniţiativa şi tontă şi lamina-' ţul de cost al minereului. în va- planului - 23.000
simţul de răspundere în apro te, pe baza ridi ioare de 2.200.000 lei ; MOSCOVA 5 Corespondentul Congres extraordinar al Parti Nicolae Ceauşescu, membri ai
t'one minereu de Agerpres anunţă : La 5 februarie
fundarea problemelor, în elabo 1959, N. S. Hruşciov, prim-se dului Comunist al Uniunii So Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
rarea şi controlul executării ho- cării cu cel puţin — vor. îmbunătăţi calitatea cu fier, -iar celor cretar al C. G. al P.C.U.S. a pri
tărîrilor. 10 la sută a indi 2 la sută. din Gălan 2.400 mit delegaţia Partidului Munci vietice. şi Leonte Răutu, membru suple
cilor de utilizare tone. ' Totodată, toresc Romîn care a asistat la
lucrările celui de-al XXI-lea N. S. Hruşciov a avut o con ant al Biroului Politic al C.C. ăl
politic şi cultural al membrilor îmbunătăţirea şi pe mai de a agregatelor siderurgice, a găsit au hotărît să sporească produc vorbire cu membrii delegaţiei — P.M.R.
de partid au determinat înviora parte a stilului în munca de un larg răsunet nu numai în tivitatea muncii cu 4,4 ia sută Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- Convorbirea s-a desfăşurat îrt-
rea activităţii organizaţiilor de partid constituie una din condi cadrul colectivelor întreprinderi ţaţă de plan şi să realizeze eco secretar ăl @. C. al P.M.R., Ghi- tr-o atmosferă cordială şi priete
partid, creşterea combativităţii ţiile de seamă ale ridicării nive lor siderurgice din ţară ci şi in nomii la preţul de cost în va vu Stoica, Gheorghe Apostol, nească.
politice, întărirea rolului lor lului întregii activităţii de partid. rîndul muncitorilor de la exploa loare dc 700.000 lei. In ce pri ::::::::-------------------
conducător în toate domeniile Multe din succesele repurtate, tările miniere. veşte calitatea minereului, ei Vizita delegaţiei P. M. R. la expoziţia de mobilă
de activitate. îndeosebi în ultimul an, se da- ' Luînd cunoştinţă de chemare,. s-au angajat să ridice conţinutul din raionul Ceremuşki
Avînd în vedere uriaşa impor toresc faptului că organele de minerii din cadrul exploatărilor de fier ai acestuia cu 2 la sută.
tanţă a acestei sarcini, Confe partid au reuşit să antreneze în Teliuc şi. Ghelar au hotărît să Nici minerii din Ghelar n-au
rinţa a cerut organizaţiilor de vină ' în sprijinul siderurgiştilor rămas în afara avîntului gene- MOSCOVA — Corespondentul de cercetări ştiinţifice. La pro tru producţia în masă. Această
iectarea mobilei au participat alegere se va face în urma u-
partid să manifeste şi în viitor (Continuare tn pag. 3-^) hunedoreni, angajîndu-se să dea ral. Angajamentele lor vorbesc Agerpres transm ite: Miercuri arhitecţi, care au îmbinat cu nor largi consultări cu specia
după-amiază delegaţia Parti pricepere interioarele camerelor lişti din industria de mobilă, cu
peste plan în anul în curs în de hotărîrea de a tace totul pen dului Muncitoresc Romîn care cu mobilă corespunzătoare. arhitecţi şi îndeosebi cu popu
participă la cel de-al XXI-lea laţia, care manifestă un viu şi
O ŞEZĂTOARE EDUCATIVĂ semnate cantităţi de minereu de tru a sprijini pe siderurgişti. In Membrilor delegaţiei le-au mare interes faţă de expoziţie.
fier. acest an ei vor livra cu 20.000 Congres extraordinar al P.G.U.S. fost prezentate cele 70 de tipuri
a vizitat expoziţia de mobilă de mobilier aranjate in locuinţe Feodor Varaşkin a arătat că
Din iniţiativa comisiei raio peste 60 de participanţi — pă După ce au analizat în mod tone mai mult minereu decît era deschisă in raionul Ceremuşki, de cîte una, două şi trei came incepînd din 1960, Uniunea So
rinţi .ai elevilor şcolii elemen temeinic posibilităţile pe care le planificat, cu 3.200 tone dolo- re. Mobila se remarcă prin fru vietică va da in folosinţa numai
nale de femei, a avut loc la Ha tare din localitate. au, ei au hotărît să facă totul mită, vor spori productivitatea unde se desfăşoară cu niare museţe, gust şi confort. Majo la oraşe circa 2.400.000 de ar
ţeg in ziua de 1 februarie a, c., pentru a trimite furnaliştilor din muncii cu 5 la sută faţă dc plan, amploare construcţia de locuin ritatea garniturilor sînt cu cîte partamente anual, care vor tre
o şezătoare cu scop educativ. După conferinţă, s-a prezen Hunedoara şi Gălan cantităţi tot vor realiza economii la preţul ţe. Tovarăşii Oh. Gheorghiu- 25—30 la sută mai ieftine decît bui dotate cu mobilă. Din gar
tat un frumos program artistic de cost în valoare de 1.500.000 mobila pentru acelaşi aparta niturile expuse aici se vor putea
Gu acest prilej tovarăşa pro de către elevii claselor a !I-a şi mai mari de miipereu.de fier de Dej, 'Chivu Stoica, Gheorghe A- ment care se află acum in vîn- alege suficiente tipuri pentru ce
fesoară Meiixina Donlu a citit a IV-a elementară. cea mai bună calitate şi la un lei şi vor îmbunătăţi calitatea postol, Nicolae Ceauşescu şi zare. Aceasta se explică şi prin rinţele oricărei familii.
conferinţa „Părinţi, cum vă edu preţ dc.cost cît mai redus. minereului cu 2 la sută. Leonte Răutu au fost însoţiţi de folosirea a o serie de materia
caţi copiii ?". Conferinţa a fost SIDONIA RUSAN Feodor Varaşkin, vicepreşedinte le de construcţie noi, ca plăcile După vizitarea expoziţiei,
ascultată cu mult interes de cei aglomerate din lemn, masele membrii delegaţiei au notat în
corespondentă al Comitetului de stat pentru cartea de impresii următoarele:
construcţii şi Serghei Lebedin plastice, etc. „Ni se pare foarte preţioasă
ski, directorul expoziţiei.
însoţitorii au rălatat oaspeţilor străduinţa de a găsi soluţiile
Expoziţia a fost precedată de cele mai simple, mai economice:
un concurs pe scară unională, că scopul expoziţiei, este acela mai convenabile şi mai frumoa
la care au luat parte birourile se. Vă dorim noi succese în a-
de proiectare de pe lingă o se de a alege din garniturile ex cest domeniu important
rie de consilii ale economiei na
ţionale, proiectanţi şi iehnologi puse cele mai bune modele pen-
din fabricile de mobilă, institute
Feroviarii simerieni în sprijinul slderorgiştilov
Gospodăria 'de stat din Apoldu de Sus, raionul Sebeş, şi-a prevăzut în planul de producţie pe anul 19 59 sarcini îndrăzneţe. Aceste sarcini Era spre slîrşitul schimbului. nă. Reparaţiile trebuie făcute erau tot acolo. Ioan Ştefan, Cor
au drept scop să ducă la transformarea gospodăriei intr-o mare producătoare de cereale, legume, sfeclă de zali ăr, produse de origine animală, stru Inginerii Grigore Nistor, şeful urgent. nel Josan, Petru Perian şi toţi
guri şi fructe. Realizarea sarcinilor de plan vor asigura totodată rentabilitatea gospodăriei. . secţiei şi Gheorghe Zudor, toc ceilalţi, se părea că au uitat de
mai se pregăteau de plecare. ? el...
IN CLIŞEU: T o v a r ă ş u l : director aî G.A.S., Viorel Sandru, împreună oti tov. Cacoveanu, secretarul organizaţiei de bază, şi cu alţi tovarăşi Deodată, pufăitul greoi al unei Culcat pe spate, sub vagon,
locomotive, însoţit de un şuierat comunistul Aurel Săbău, simţea N-au fost mai prejos nici cei
din colectivul d e ’ conducere, discută planul de producţie pe 1959. prelung, i-a făcut să tresară. cum zăpada îngheţată îi „fri-
gea" spatele... Cheia d,in mînă, din partida fui Ioan Vlad, a Iui
— Ne-au sosit vagoanele de îl „frigea" şi ea... Era tare frig
ia Combinatul siderurgic din şi se afla cam de mult în pozi „Onu" cum îi spun ei, şi nici
Hunedoara, tovarăşe Zudor ? Hai ţia asta.
repede afară ! Ceva mai încolo, tovarăşul cei din partida lui Piscoi.
Ioan Petrovici, şeful partidei de
în curte, maistrul Viorel Ocoş, frînă automată, scotea o garni Timp de 6 zile muncitorii de
aplecat sub unul din vagoane, tură arsă. Era în aceeaşi pozi Ia secţia vagoane a Atelierelor
cerceta cu atenţie instalaţia de ţie. Din cînd în cînd, îşi ridica C.F.R. Simeria, au lucrat plini
frînă automată. capul uitîndu-se printre şine Ia de însufleţire înfruntînd cu cu
raj gerul şi oboseala. Din 22 şi
— In orice caz, trebuie vorbit ceilalţi ortaci. pînă în 28 ianuarie, ei au reu
cu oamenii să nu plece, spuse începuse să se întunece şi oa- şit să repare 96 de vagoane pen
setul secţiei. Este greu, dar sînt tru transportul cărbunelui coc-
convins că vor accepta să rămî- mepii din partida lui Petrovici sificabil de la Lupeni Ia Hune
doara.