Page 18 - 1959-02

Pag. 2
Bu începui adinăpiie consiliilor săteşti CĂRŢI
şi activelor de membri ai cooperativelor APARUTE ale gospodăriilor agricole colective
Pentru aplicarea în practică a
prevederilor Rezoluţiei celui de
al IlI-lea Congres al coopera­
ţiei de consum, zilele trecute au
avut loc în mai multe sate din
raionul Brad, primele adunări
din acest an ale consiliilor să­
teşti şi activelor de membri de
pe lîngă filialele cooperativelor
de consum.
In aceste adunări, consiliile
săteşti au prezentat dări de sea­
mă asupra activităţii desfăşura­
te în anul trecut, pentru o mai
bună aprovizionare a satelor cu
produse industriale şi pentru
realizarea sarcinilor de plan la
achiziţii şi contractări.
Astfel, la adunarea sătească
difi Trestia, s-a relevat contribu­
ţia voluntară adusă de membrii
cooperatori ca Roman Dan,
Gheorghe Petrosu, Ioan Tebieş,
Nicolae Duma şi alţii, la con­
struirea noului local al filialei.
Datorită acestei construcţii, co­
operativa „Minerul“ Băiţa, cu
sprijinul organelor de partid şi
d'estat. a reuşit să aprovizioneze
mai bine locuitorii din Trestia şi
sa-i antreneze în activitatea co­
operativei.
Anul trecut, de pildă, au fost
vîndute prin magazinul din
Trestia mărfuri industriale în
valoare de peste 300.000 lei.
Dar valoarea produselor agro-
alimentare achiziţionate de filia­
lă în tot cUrsul anului 1958 nu
se ridică decît la 3.494 lei. A-
ceastă disproporţie a fost discu­
tată cu multă competenţă de
membrii cooperatori, care au ho­
tărît să sprijine mai mult ac­
ţiunea de contractări şi achiziţii.
Chiar în adunarea sătească,
mulţi ţărani muncitori ca Gheor­
ghe Petrosu, Roman Dan, Stan-
La adunarea sătească
a cooperatorilor din Tîrnava de C riş
Pe raza cooperativei Vaţa, din
raionul Brad, zilele acestea au
avut loc primele adunări săteşti
cu cooperatorii, în scopul de a
analiza rezultatele muncii pe un
an de zile a consiliilor săteşti.
Din darea de seamă prezen ­
tată în satul Tîrnava-de Gris a
reieşit că în acest sat planul de
aprovizionare cu mărfuri, desfa­
cerea mărfurilor şi planul de
achizţii şi contractări nu s-a rea­
lizat decît în proporţie de 76 la
sută. Nerealizărea planului se
datoreşte slabei aprovizionări cu
mărfuri de către Gomraicoop şi
lipsei de local corespunzător
pentru desfacerea mărfurilor.
Din discuţiile purtate pe mar­
ginea dării de seamă de .către
tovărăşii Ioan Braica, Sabin
Voicu, Ştefan Vulpe, Liviu Vlad
şi alţii, a ieşit la iveală faptul că din satul Tîrnava au contractat
de multe ori în cooperativă nu
a existat petrol, sticle de lampă
In articolul de faţă vom răs­
punde în continuare la întrebă­
rile puse de cititori în legătură
cu modul de conducere a gospo­
dăriei colective şi cu sarcinile
pe care le are consiliul de con­
ducere.
' In afară de sarcinile şi atri­
buţiile arătate în articolul an­
terior, consiliul de conducere mai
are şi altele. Vom dezbate cite-
va din ele. întocmirea planului
de producţie al gospodăriei şi a
bugetului de venituri şi cheltu­
ieli este o sarcină de mare răs­
pundere a consiliului de condu­
cere. Practica a dovedit că un
plan bine chibzuit, întocmit pe
baza posibilităţilor reale exis­
tente, asigură consolidarea pute­
rii economice a G.A.C., progre­
sul ei continuu şi în mod- acce
lerat, pe cită vreme un plan în-
tocmit în mod birocratic, rămî-
ne o simnlă hîrtie scrisă care
nu fo’losTşte la nTmicCr Ba' dim-
potrivă, face ca gospodăria să
b?tă pasul pe loc.
Tocmai de aceea planul tre-
lilie întocmit cu maximum de
grijă. La întocmirea lui este ne-
cesar să partícipe,'pe Hrigă mem-
brii consiliului de conducere, in­
gineri agronomi de la secţia a-
gricolă raională, reprezentanţi
ai S.M.T.-ului, brigadierii, şefii
de echipe şi colectivişti fruntaşi,
buni cunoscători ai terenurilor şi
fermelor gospodăriei, care prin
propunerile şi sugestiile lor pot
să dea un preţios ajutor. Este
foarte greşită şi dăunătoare
practica de a se întocmi planuri
de producţie numai de către pre­
şedintele G.A.G., un agronom bită ca ele să fie cît mai juste toare. Acest sistem de pontare nărie şi rotărie etc.).
de consum
ca I. Dumitru şi alţii, s-au an­
gajat să încheie contractă cu or­
ganele cooperativei pentru a-i li­
vra în acest an importante can­
tităţi de cereale.
Şi membrii cooperatori din sa­
tul Ormindea au hotărît să con­
tribuie la realizarea planului de
achiziţii şi contractări a filialei
lor, pentru asigurarea fondului
central de produse agricole al
statului. Mulţi ţărani muncitori
au încheiat contracte pentru a
livra cereale cooperativei în
cursul acestui an. Printre aceş­
tia se numără tovarăşii Nicolae
Iancu, Ioan I. Oprean, Petru
Bocănici şi alţii.
Şi în adunarea sătească a co­
operatorilor din Hărţăgani, a-
ceştia au hotărît să încheie con­
tracte cu cooperativa. Un număr
de peste 22 ţărani muncitori au
contractat spre a livra cooperati­
vei produse din recolta acestui
an : peste 500 kg. grîu şi 500
kg. porumb.
In adunările săteşti s-au fă-
cut şi preţioase propuneri, me-
nite să îmbunătăţească activita­
tea cooperativelor. Astfel, tova­
răşul Gheorghe Glej din Ormin­
dea a propus ca în cadrul coope­
rativei să ia fiinţă un atelier
mobil pentru repararea uneltelor
agricole.
Ţăranii muncitori din H ărţă­
gani au propus în adunarea să­
tească să se transforme magazi­
nul mixt al cooperativei în ma­
gazin universal.
In adunările săteşti "au fost
scoase la iveală şi unele lip­
suri. De pildă, la Hărţăgani şi
Trestia s-a arătat că membrii
consiliului sătesc ri-ău ţinut cu
regularitate adunările prevăzute
în planul de muncă şi n-au spri­
zm =
şi diferite articole textile.
Propunerea consiliului sătesc
de a se construi în Tîrnava de
Griş, un local pentru cooperati­
vă, din resurse locale, a fost pri­
mită cu multă bucurie de ţăra­
nii muncitori. Ei s-au angajat
să dea tot sprijinul comitetului
de iniţiativă, comitet pe care
l-au ales în această şedinţă, ca
în cel mai scurt timp să încea­
pă lucrările de construire a nou­
lui local.
Luînd cuvîntul, tovarăşul Iu-
liu Engy, preşedintele U.R.C:C.
Brad, s-a angajat să le asigure
materiale necesare pe care nu le
pot procura, iar cimentul, ţigla
şi cheresteaua le vor primi gra­
tuit din partea uniunii.
După terminarea’ adunării, un
număr de 24 ţărani muncitori
cu cooperativa grîu, porumb,
ouă şi alte produse.
DESPRE UNELE SARCINI
ale CONSILIULUI de CONDUCERE din G.A.G
şi un reprezentant al S.M.T.-
ului, practică ce se mai foloseş-
te încă în unele gospodării co-
lective. Acest sistem de muncă
birocratic trebuie înlăturat cu
desăvîrşire de către consiliul de
conducere.
Odată întocmit, planul de pro­
ducţie va fi supus dezbaterii şi
aprobării adunării generale.
Consiliul de conducere orga­
nizează în G.A.C. brigăzi per­
manente de producţie şi le re­
partizează, pe bază de proces-
verbal, inventarul necesar şi a -
nimalele, precum şi parcelele co-
respunzătoare de t.eren din pe-
rimefrul gospodăriei. Tot ' con-
silful de conducere este acela
care numeşte pe brigadier şi re-
partizează colectiviştii în brî-
găzi. Cînd se face repartizarea
pe brigăzi, trebuie să se aibă
în vedere specialitatea, puterea
de muncă, aptitudinile şi vîr-
sta fiecărui colectivist. Aceasta
presupune să se facă o justă
repartizare a oamenilor pentru
ca fiecare brigadă să aibă oa-
meni de toate vîrstele, un nu-
măr corespunzător de femei, spe-
cialisti etc.
Consiliul de conducere rnai
stabileşte normele de lucru, care
sînt apoi supuse aprobării adu-
nării generale. La stabilirea
normelor se cere o grijă deose-
jinit suficient pe gestionarii ma­
gazinelor, în special în ceea ce
priveşte realizarea planului de
achiziţii. De aceea, magazinele
respective ale cooperativei n-au
reuşit să-şi îndeplinească planul
de achiziţii nici pe luna ianua­
rie a.c. In schimb, planul la des­
facerea mărfurilor a fost înde­
plinit şi depăşit.
Organele cooperaţiei de con­
sum trebuie să ia măsuri pen­
tru ţinerea cu regularitate a a-
dunărilor săteşti, trimestrial, aşa gini alese („Biblioteca şco- ţ ve.
cum prevede Rezoluţia celui de
al IlI-lea Congres al coopera­
ţiei de consum. Ele sînt datoare
să ceară în acest sens sprijin
mai eficient din partea organe­
lor de partid şi de stat.
Adunările consiliilor săteşti
şi activelor de rbembri ai co­
operativelor, trebuie să consti­
tuie un prilej de atragere a ma­
sei de cooperatori la realizarea
prin achiziţii şi contractări, a
unui volum sporit de produse
agroalimentare. Totodată ele
trebuie să dezvăluie lipsurile ce
încă mai persistă în aprovizio­
narea satelor regiunii noastre,
iar organele competente trebuie
să iă urgente măsuri pentru li­
chidarea lor.
E. B.
Mulţumim deputaţilor
şi părinţilor kg. grîu, 1.900 kg. orz de toam-
-O nă, 2.500 kg. porumb, 1.000 kg
Satul Poiana Ampolutui Fiecare cetăţean a dat in
din raionul Alba, este aşezai mod voluntar copaci din lo- lectivă din Benic, s-a prevăzut
in vîrf de munte. Aici, verile turile individuale pentru con­ să se obţină în acest an un spor
stat deosebit de frumoase, iar strucţia şcolii. Numai in timp
iernile aspre şi pline de pe- de vreo două zile la locul
ripeţii pentru locuitorii sa- construcţiei s-au adunat pes-
tului. De aceste peripeţii nu te 40 trunchiuri de copaci \ măvară, 350 kg. orz de toamnă
au fost scutiţi în trecut nici care au înlocuit materialul ? şi 250 kg. floarea-soarelui.
copiii de vîrstâ • şcolară. Ei lemnos ce trebuia cumpărat. )
erau nevoiţi să înveţe carte
prin diferite localuri particu-
lare, lipsite de căldură şi de
alte condiţiuni corespunză-
toare.
Singurii care s-au gîndit
să rezolve acest neajuns al
Y copiilor au fost deputaţii şi
părinţii acestora. Ei au adus
în discuţie problema construi-
rii unei şcoli. Chiar de la în-
ceput aceşti deputaţi s-au
bucurat de un sprijin efectiv
din partea oamenilor. Impreu-
nă, au analizat posibilităţile
locale, au procurat unele ma-
teriale şi tot împreună au
început lucrul propriu-zis de
construire a şcolii. Au fost
cazuri curid din lipsa unor
măteriale trebuie să se sis-
teze lucrările. Dar, hotărîrea
poienarilor de a avea şi în
satul lor o şcoală nouă şi-a
spus cuvîntul.
şi mobilizatoare. Este foarte
dăunătoare tendinţa acelor con-
silii de conducere care urmăresc
stabilirea unor norme sub posi-
bilităţile de îndeplinire a lor.
Astfel de norme nu mobilizează
pe colectivişti la lupta pentru
mărirea producţieiîn gospodă-
rie. Dimpotrivă, ele duc la mo-
- RĂSPUNDEM
leşeală, la cheltuirea excesivă de
zile-muncă.
Urmărirea modului în care
brigadierii ca culeaza zilele-mun-
ca ale colectiviştilor io raport
cu normele, este o altă sarcină
principala a consihului de con-
ducere. Se ştie că zijele-munca
trebuie calculate şi pontate co­
lectiviştilor în deplină coneor-
aanţa cu n o rm en d e lucru. Prac-
tica a dovedit că normele indi­
vidu ale sint cele mai stimula-
f*ve. Există însă destule cazuri
Nnd se lucrează după aşa-zise-
le norme colective. Acestea, de
Lapt, nu pot fi numite, în multe
locuri, norme fiindcă sub mas-
ca l°r se lucrează de-a valma.
Brigadierii, în loc să ponteze pe
colectivişti^ m mod diferenţiat,
adică după calitatea şi cantita-
tea muncii efectúale de fiecare
în parte, fac o pontare nivela-
D iw tw ü m m m is M ü w j
LITERATURA
*< PENTRU TINERET
f NICOLAE FILIMON: Scrieri
alese — voi. I („Biblio-
teca şcolarului").
368 pag. — 6,70 lei.
Ed. tinerelului,
| COSTACHE NEGRUZZÎ: Pa- j a gospodăriilor agricole colecti­
larului")..
208 pag. — 3,50 lei.
Ed. tineretului, ţ lectiviştilor s-au obţinut reali­
I jJULES VERNE: Uimitoarele
ţ peripeţii ale domnului An- j de pildă, gospodăriile agricole
tifer. In romîneşte de Ticu ? colective din raionul Alba, au
Archip şi M. Westfried. | , recoltat în medie 1.500 kg. grîu,
428 pag. — 6,50 lei.
Ed. tineretului, ţ kg. floarea-soarelui, 5.500 kg.
ALEXANDRA BRUŞTEIN: Dru- ;
mul se pierde în depărtare ţ ile de dezvoltare din acest an,
— povestire. In romîneşte ţ colectiviştii din raionul Alba au
de C. Clejan şi R. Şiperco. ?
268 pag. — 5,65 lei.
Ed. tineretului, ţ
KORDA ISTVAN: Drumul cel
mare (Romanul vieţii lui
Korosi Csoma Sândor). In
romîneşte de Ion Chinezu.
(„Cutezătorii“).
416 pag.— 7,50 lei.
Ed. tineretului.
SERGIU MILORIAN: Mişte- j
riosul Mister Misterfield.
296 pag.— 8,50 lei.
Ed. tineretului, j
*«*•••* i; care le au, prin aplicarea regu­
floarea-soarelui, 20.000 kg. sfe­
Secretarul organizaţiei de
bază de partid, Pavel Bolea,
cit şi deputaţii. Ilie Gheorghe,
Eugen Ciucudean şi alţii au
fost întotdeauna exemplu per-
sonal muncind alături de ce-
tăţeni pentru terminarea con-
strucţiei.
Acum, şcoala este termina-
tă şi constituie o mindrie pen-
tru locuitorii din satul Poia-
na Ampoiului. La construirea
şcolii s-au prestat în total 700
zile de muncă voluntară cu
atelajele şi 300 zile de muncă
voluntară cu braţele,
Cu ocazia terminării lucră-
rilor au fost de faţă şi elevii
Ana Laslău, Petru Hărăguş, E-
lisabeta Gherman şi alţii care
au mulţumit deputaţilor şi pă­
rinţilor pentru acest minunat
dar realizat prin munca lor
voluntară,
tA. I.
este foarte greşit. El nu duce
la nimic bun. Dimpotrivă, sti-
mulează pe leneşi şi chiulangii,
dînd totodată naştere la nemul-
ţumiri. Colectiviştilor harnici,
care muncesc cinstit şi se stră-
duiesc să facă lucrări de caii-
tate cît mai bună, nu le convi-
ne desigur să fie pontaţi la fel
CITITORILOR
cu cei care trag chiulul şi fac lu-
crări de proastă calitate
Pentru evitarea nemulţumiri­
lor şi pentru stimularea intere­
sului fiecărui colectivist, ca să
muncească cît mai bine, este ne­
cesar să se respecte cu cea mai
mare stricteţe normele de lucru
şi în mod deosebit normele in­
dividuale. Interesul colectiviştilor
în mărirea producţiei este sti­
mulat şi prin introducerea sis­
tt,eamra-u. luAAicedset, sri.estt,reimbuipreressuuppulnime ensa--
se atribuie colectiviştilor, in a-
fară de veniturile cuvenite pen­
tru zilele-muncă efectuate şi un
anumit procent din producţia
realizată peste plan de brigada
sau ferma respectivă. (Sistemul
de retribuire suplimentară poa­
te fi introdus în toate ramurile
de producţie: cultura mare, fer­
mele de animale, grădina de le­
gume, atelierele de fierărie, lem­
Din planurile de producţie
* Zilele trecute în Gadrui gos­ Creşte numărul de
j podăriilor agricole colective din animale la suta de hectare
? raionul Alba s-au ţinut adună­
! Rezultatele bune care s-au
ţ rile generale ale colectiviştilor. obţinut în toate gospodăriile a-
gr-icole colective din raionul
In cadrul acestora au fost ana- Alba, în ramura creşterii anima
lelor a făcut ca anul acesta co­
lizate realizările şi lipsurile din lectiviştii să-şi propună mărirea
anul trecut, precum şi posibili- şeptelului.
tăţile de dezvoltare în acest an
• La gospodăria agricolă co­
lectivă din Benic numărul ani­
malelor va creşte cu 10 vaci,
14 scroafe, 100 oi la suta de hec­
tare teren. Colectiviştii şi-au mai
¦ Din adunările generale a re­ propus să construiască un grajd
pentru 24 capete vaci, o mater­
| ieşit că prin munca harnică a co­ nitate pentru scroafe şi o groa­
pă de siloz.
• Numărul oilor va ajunge la
zări importante. In anul trecut, sfîrşitul anului 1959, în gospo­
dăria agricolă colectivă din Mi-
ceşti, la 200 capete, în cea din
Ighiel la 193 capete, în G.A.G.
Găpud la 205 capete, în G.A.G.
Benic la 300 capete, în G.A.G.
Getea ]a 300 L ’revenind‘în
j 2.500 kg. porumb boabe, 1.250
struguri la hectar. medie 319 oi la suta de hectare
teren agricol.
Analizînd cu atenţie condiţi­
Venituri mari de la
grădina de legume
Venitul mare, de peste 150.000
lei, realizat de gospodăria agri­
stabilit ca sarcini concrete să colă colectivă Miceşti din vîn-
zarea legumelor şi zarzavaturi­
| realizeze producţii mari la’ toa­ lor, a făcut ca anul acesta co­
lectiviştii să-şi mărească supra­
te culturile, să mărească avutul faţa de grădină la 8,5 hectare.
obştesc prin dezvoltarea multila- Colectiviştii din Miceşti şi-au
Ttenrr an ll nă oa gr y or \ snpn odn r i ăriilor, îndeosebi* t-i r-I propus să realizeze în acest ăn
1 ^ ^ V-,. producţiile medii de 15.000 kg.
cartoii ',a hectari 20.000 kg. var-
i să sporească efectivul de anima­
| ză la hectar, 18.000 kg. roşii la
I le şi să cultive legume pe scară
hectar, 10.000 kg. ardei graşi
largă. Iată cîteva cifre din pla­
la hectar şi 12.000 kg. vinete la
nurile de producţie ale gospodă­ hectar.
riilor agricole colective pe a-
Veniturile băneşti vor ajunge
nul 1959.
în această gospodărie la 248.775
i Cresc producţiile medii
lei faţă de 150.000 lei cît s-'a
la hectar
realizat în anul 1958. Ga urma­
• Gunoscînd posibilităţile pe
re a acestor venituri, valoarea
zilei-muncă va creşte simţitor,
lilor agrotehnice înaintate, co­
lectiviştii din Găpud şi-au pro­
pus să obţină în acest an o pro-
ducţie medie la hectar de 1.800
clă de zahăr şi 4.500 kg. stru­
guri.
® La gospodăria agricolă co­
de producţie la hectar faţă de
anul trecut de 500 kg. grîu, 400
kg. porumb, 300 kg. grîu de pri­
G A S . ALBA IUL!A
va cultiva în acest an poruml Iriga!
In urma sarcinilor trasate de se lucrează Ia măsurătorile pen-
plenara G.C. al P.M.R. din no- tru trasarea canalelor de iriga-
iembrie 1958 şi de Conferinţa ţie. Pe de altă parte se lucrează
regionala de partid, colectivul de Ia pregătirea utilajului necesar
irigaţiilor: moto-pompe, ţevi etc.
f *«» «.«-conducere al gospodăriei agrico-
Atît pe suprafaţa de teren ca-
hza postbiWaţile de spor,re a re va li irig a« , cît şi pe cele-
producţiei Ia hectar. Specialiştii lalte suprafeţe cultivate cu po-
au constatat că gospodăria are rumb, gospodăria de stat din Al-
man posibilităţi de sporire a ba Iul.a va însămînţa sămînţă
producţiei de porumb. Una din hibridă de soiul Văratec. Acest
căile de sporire a producţiei de soi are calităţi deosebite, dove-
porum este irigarea acestei cui- dindu-se a fi cel mai corespun-
turk zător pentru condiţiile pedocli-
S-a stabilit ca în cursul anu- matice locale. Pe lîngă faptul că
are o mare productivitate, este şi
lui curent să se cultive o supra- un soi de porumb timpuriu, a-
faţă de 65 hectare cu porumb Iri- vînd o perioadă de vegetaţie de
gat. Lucrările de pregătire a te- numai 105 zile, spre deosebire
renului au şi început. In prezent
Iile agrotehnice. Ea ne dovedeş­
te că în gospodăriile noastre
colective există mari rezerve de
sporire a producţiei şi că aceste
Colectiviştii din Apoldu de rezerve pot fi folosite prin apli­
Sus au stabilit ca în gospodă- carea metodelor avansate puse
ria lor să se atribuie 50 la sută la îndemîna gospodăriei colecti­
din producţia obţinută peste plan ve de ştiinţa agrotehnică. Sînt
ca retribuţie suplimentară. A- de asemenea, o serie de metode
ceastă măsură a dat rezultate înaintate care pot fi aplicate Ţn
neaşteptat de bune, chiar din sectorul zootehnic (alimentaţia
primul an de aplicare. Colecti-
viştii s-austrăduit să lucreze vacilor în raport de greutate şi
producţia de lapte, masajul uge­
la timp şi cît mai bine. Ca ur- rului, gimnastica' funcţională
mare au realizat în anul trecut etc).
— cu toate condiţiile nefavora­
bile — 4.110 kg. porumb la hec­ Trebuie arătat că în multe
tar în loc de 2.285 kg. cit a fost
planificat, 20.000 kg. cartoli la gospodării colective nu există
hectar în loc de 8.000 kg, pla­ o preocupare corespunzătoare
nificat, 33.324 kg. sfeclă furaje­
ră in loc. de 18.000 kg. planifi­ pentru folosirea acestor metode
cate, iar de la pepiniera de viţe înaintate pe motivul că ele ar
au realizat o sumă de peste
65.000 lei peste cea planificată. cere mai mult lucru. Aceasta
este o tendinţă înapoiată şi tot­
odată foarte dăunătoare. De a-
ceea, trebuie combătută cu toată
tăria de către consiliile de con­
ducere, ajutate şi îndrumate de
către organizaţiile de bază.
O datorie de seamă a consi­ Un-mijloc principal de mobi­
liului de conducere este şi aceea lizare a colectiviştilor la rea­
de a se îngriji de extinderea ce­ lizarea sarcinilor de plan îl con­
lor mai înaintate metode de stituie întrecerea socialistă. Tre­
mPruancctjăca îna0 gdoosvpeoddităr,c3iăa colectivă. buie să gaorăsptăomdărîin.i.l.soăr că cîonl.e.mc.taivjoe-,
introduce­ etatea
rea metodelor ştiinţifice este che­ întrecerea socialistă este negli­
zăşia sporirii producţiei in toa­ jată complect, sau, în cel mai
te ramurile de activitate ale gos­ bun caz, are un caracter for­
podăriei. Gospodăria agricolă mal. Consiliul de conducere are
colectivă din Obreja, raionul datoria de a se preocupa cu toa-
Alba, a realizat in anul trecui
peste 77.n0n0n0 kgg. porumb ula whecttaarr 18 / f ^ n d e r e a de_ întrecerea
socialista, de a urmări rezulta-
pe un lot experimental; Această teîe ei şi de a stimula sub di­
producţie s-a obţinut c’a urmare ferite forme pe fruntaşi.
In numerele viitoare vom dez-
a folosirii seminţei hibride şi a
bate alte sarcini ale consiliilor
lucrării terenului după regu- de conducere din G.A.G.
Mr. Í284
putîndu-se împărţi cîte 19 lei la
zi-muncă, numai din banii pro­
veniţi. de la cultura legumelor.
O contribuţie î n s e m i i i â
la asigurarea fonduiui
centra! de produse
Pentru mărirea fondului cen­
tral de produse, colectiviştii din
raionul Alba au contractat can­
tităţi sporite de produse în a-
cest an.
• Gospodăria agricolă colecti­
vă din Benic va vinde, statului
pe bază de contract 8.000 kg.
grîu, 3.500 kg. porumb, 2.000
kg. floarea-soarelui, 12.800 litri
lapte de vacă, 1.050 litri lapte
de oaie, 360 kg. lînă, 2.000 kg.
came şi alte produse agroali­
mentare.
® Colectiviştii din Miceşti,
numai de pe suprafaţa de 27 ha.
teren agricol, au contractat cu
statul 2.500 kg. grîu, 1.000 kg.
porumb, 10.000 kg. cartofi,
r 40.000 kg. legume, 1.700 kg. car­
ne şi alte produse.
Creşte valoarea
zilei-muncă
Concomitent cu creşterea avu­
tului obştesc sporesc şi venitu­
rile personale ale colectiviştilor.
Toate gospodăriile agricole co­
lective din raionul Alba şi-au
prevăzut ca în anul acesta va­
loarea zilei-muncă să depăşeas­
că 45 lei.
0 Colectiviştii din Getea vor
împărţi în anul 1959 la zi-mun­
că cîte 3,8 kg. grîu, 2,37 kg. po­
rumb, 1,20 kg. cartofi, 0,67 kg.
vin, 0,37 kg. floarea - soarelui,
0,33 litri lapte de oaie şi alte
produse, precum şi 24 lei.
• G.A.G. din Miceşti va re­
partiza la zi-muncă în acest an,
pe lîngă o cantitate însemnată
de produse şi cîte 28 lei, va­
loarea zilei-muncă ridieîndu-se
la peste 50 lei.
s. G.
de alte soiuri care au o perioa-
dă de vegetaţie de 1BO 180 -/!(a
Acesta e « ^ L
faptul că ajunge la maturitate
Schiar dacă timpul este neoriel-
„ ,c î„ primSvart ?i e
din această cauză, însâmîntă-
rile
Gospodăria de stat are prevă-
zut în planul de producţie pe a-
nu*l —19-5-9 să realizeze î1n mpedie
Ia hectar 4.000 kg. porumb boa­
be pe terenul irigat, iar pe cel
neirigat 3.000 kg. boabe.
Muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii s-au angajat să realizeze
şi chiar să depăşească această
producţie. Pentru realizarea ei
au stabilit, ca pe lîngă alte lu­
crări agrotehnice, să îngraşe te­
renul cu 160 tone îngrăşăminte
chimice şi 2.600 tone îngrăşă­
minte organice.
Colectivul de muncitori, ingi­
neri şi tehnicieni de la G.A.S.
Alba Iulia s-a angajat să culti­
ve în acest an şi o însemnată
suprafaţă cu sfeclă de zahăr de
pe care să recolteze în medie Ia
hectar peste 20.000 kg. sfeclă.
Pentru ca lucrările din campa­
nia de primăvară să poată înce­
pe la timp, se fac intense pregă­
tiri; se repară tractoarele şi ma­
şinile, se pregătesc seminţele, se
transportă îngrăşămintele natu­
rale Ia cîmp.
Pentru a treia oară
pe scenă
Zilele trecute, în faţa unui nu­
meros public, în sala clubului
muncitoresc din Călan, forma­
ţia artistică a uzinei „Victoria“
a prezentat pentru a treia oară
un program de muzică populară
şi uşoară.
Programul a plăcut spectato­
rilor care au răsplătit cu înde­
lungi aplauze punctele interpre­
tate cu succes de membrii an­
samblului. Intre interpreţi s-au
reliefat soliştii; Nicoleta Pooa,
Ghizi Hanke, Maria Chichidea-
nu, Ioan Draia, losif Mnringer,
Ludovic Kelner şi F. Sechler.
Echipa de dansuri din cadrul
ansamblului, condusă de Torni
Draia, s-a bucurat şi ea de mult
succes datorită unei reuşite in­
terpretări a dansurilor romîneşli
şi ţigăneşti.
GHEORGHE ALEXOI
corespondent