Page 19 - 1959-02
P. 19
Nr. 1284 HÉ'—DRU¦M—UL SOCIALISMULUI Paj?.' 3
OOOOOOOOCXXXKX>COOOOOOOOOCCXXX)OOGCOCXXX^XXXXXXXXX}C}OI P R E Ş E D IN T A
Erija pentru calificarea r a r ilo rCONCURSUL
corespondenţilor voluntari sarcină permanentă U N IT Ă Ţ II PIO NIEREŞTI
organizat de ziarul ...Octombrie 1958. In careul for iaşă la învăţătură. In ce priveşte
„Drumul socialismului" Uzina cocsochimică are ne varăşul Pavel a început să ne calificate. Şi în această direc mat în curtea Şcolii medii din Ha comportarea, pioniera Elena Tirea
voie de cadre calificate. Are ne glijeze această problemă, termi- ţie nu s-a întreprins nimic pînă ţeg era mare freamăt. Cei peste constituie un exemplu pentru toată
Intre 5 februarie şi 23 August 1959, redacţia ziarului voie cu atît mai mult, cu cît dis nînd prin a abandona definitiv. în prezent.
„Drumul socialismului“ organizează un CONCURS AL CORES pune de o serie, de secţii chimi 200 de pionieri; frumos îmbrăcaţi, şcoala noastră". A urmat un ropot
PONDENŢILOR VOLUNTARI. La acest concurs pot participa ce noi, ca : secţia de desulfura O altă iniţiativă, care a avut Deci se poate spune că la uzi
toţi corespondenţii voluntari şi cititorii ziarului — muncitori, re, sulfat de amoniu, rectificare o viaţă scurtă dar plăcută, a fost na cocsochimică a C. S. Hune veniseră la adunarea ce avea ca de aplauze şi prin el pionierii, pro
ţărani muncitori, tehnicieni, ingineri şi intelectuali din regiunea a benzenului şi de debenzolare a doara, problema calificării ca
Hunedoara, indiferent dacă au mai scris sau nu ziarului. gazului de cocs, unde se cere aceea de a se ţine la colţul roşu drelor a rămas pe mai departe scop alegerea preşedintelui unităţii. fesorii şi instructorii prezenţi, con
multă atenţie şi o cunoaştere al sectorului conferinţe tehnice ca o sarcină importantă pentru
Concursul va avea ca obictive: complectă a procesului tehnolo însoţite de diafilme. Ea s-a bucu conducerea combinatului şi a Umăr lingă umăr, s-au aliniat cei firmau temeinicia propunerii făcute.
gic. rat de multă apreciere din partea conducerii uzinei.
1) Educaţia patriotică ; muncitorilor. Dar după cum am 8 preşedinţi de detaşamente şt rlnd ?
2) Realizarea planului de producţie. In perioada actuală se simte spus, nici ea n-a avut mult de Problema calificării muncito
în mod deosebit lipsa de mun trăit. Motivul ? Tot neglijenţă. rilor de la cocserie trebuie so stea pe rînd fiecare din ei a dat ra Zilele acestea m-am abătui din
Pentru ca materialele trimise să se poată încadra în prima citori calificaţi la baterii: prim- în centrul preocupărilor conduce
temă a concursului, ele vor trebui să trateze probleme legate încălzitori, mecanici pentru ma In prezent se aşteaptă intra rii acesteia şi a comitetului sindi portul în faţa fostei preşedintă de nou pe la Şcoala medie din Ha-
de educarea oamenilor muncii în spiritul patriotismului socia şinile de şarjare, mecanici pen rea în funcţiune a bateriei a cal de secţie. Biroul organizaţiei unitate. A venit şi rîndul preşedintei - f undc ^ f^ Q_
list. Aici se poate scrie despre iniţiativele ce se întreprind în tru maşinile de scos uşi şi me IlI-a. Pentru aceasta este nevoie de bază, este necesar să îndru
regiune în scopul cultivării dragostei şi respectului faţă de tra canici pentru locomotivele elec de cadre noi şi bine pregătite. me şi să controleze îndeaproape dn .eoti an şdarttm-m entnuiltui i i .n..r. 6 s„ ăa raport1e_ze_. ' ''
diţiile eroice de luptă ale partidului, poporului şi clasei mun trice. După cum se vede, aces Pregătirea lor se face la locul de această activitate, conţinutul lec Hotărîtă şi sigură pe ceea ce spu.
citoare, — conierinţe, seri literare, adunări festive, simpozioane, tea sînt şi posturile cheie ale muncă, în sensul că noii veniţi, ţiilor, felul cum sînt frecventate ne, fala aceasta cu obrajii plini, cu rul Vasile Tănăsescu, dirigintele
recenzii, concursuri, întâlniri între tineri şi luptători comunişti producţiei. lucrează alături de muncitorii cursurile şi să tragă la răspun priviri pătrunzătoare şi părul tăiat clasei a VII-a B. Intre altele, am
din ilegalitate, între luptători pe frontul antifascist şi tineri vechi şi cu experienţă. dere pe cei vinovaţi, atunci cînd scurt, a ridicai palma ceva mai adus vorba şi despre adunarea u.
şi alte manifestări de masă cu teme din istoria partidului, Gîndva, pe la sfîrşitul anului constată lipsuri. sus de frunte şi odată cu salutul nităţii pioniereşti din toamnă şi
patriei şi poporului nostru ; excursii la locurile istorice, vizite 1956, la iniţiativa organizaţiei Metoda este bună. Ea face ca pionieresc a raportat. m-am interesat de situaţia preşe
la muzee, organizarea de expoziţii, luarea sub patronare a de bază, s-au pus bazele orga noii cocsari să-şi însuşească o De asemenea conferinţele în dintei, pioniera Elena Tirea.
monumentelor istorice, a caselor memoriale, a mormintelor nizării unei şcoli de calificare. serie de deprinderi practice. To soţite de diafilme, ce se ţineau — „Tovarăşă preşedintă de uni
eroilor etc. Programa a fost întocmită de că tuşi pentru a deveni muncitori cîndva la colţul roşu şi care s-au tate, detaşamentul nr. 6, cu un — Vorbiţi despre Lermfa?... m-a
tre tov. ing. Gherghel, pe a- calificaţi, la utilaje de înaltă dovedit a fi deosebit de intere efectiv de douăzeci pionieri, din întrebat profesorul diriginte. Apoi
Se pot scrie corespondenţe privind cultivarea dragostei tunci secretarul organizaţiei de tehnicitate, cum sînt maşinile de sante pentru muncitori, este bi care prezenţi toţi 20, este gata pen despre această fată se pot spune
faţă de frumuseţile şi bogăţiile patriei şi ale regiunii Hune bază. Ea cuprindea o serie de şarjare, locomotive electrice etc., ne să fie reluate. N-.ar strica, şi tru începerea adunării de unitate. multe lucruri. E o elevă modeslă
doara — vizite în marile întreprinderi, excursii la locurile cu obiective: tehnologie, protecţia acest lucru nu este suficient. Ei dacă zvonul că în cadrul cercu Salut voios de pionier!". şl model în faţa celorlalţi, din toa
bogăţii naturale şi la locurile frumoase ale regiunii, conferinţe, muncii, matematici, educaţie po lui A.S.I.T. a luat fiinţă „joia te punctele de vedere.
expoziţii şi alte manifestări cultural-artistiCe de masă, legate litică şi cetăţenească etc., meni trebuie să fie înarmaţi cu depli cocsarului“, cu conferinţe şi dis
de educaţia patriotică. te să asigure cursanţilor o bu na cunoaştere a desfăşurării pro cuţii pe probleme de producţie, Cînd tocmai mă întrebam oum o Catalogul clasei a Vll-d B, con.
nă pregătire profesională, cît şi cesului tehnologic, cu cunoaşte ar deveni realitate. Ar fi un lu
Tot privind educaţia patriotică, se pot trimite materiale o justă orientare politico-ideo- rea perfectă a mecanismelor şi cru foarte util. cheamă pe această pionieră, parcă firmă şi el bilanţul cunoştinţelor
care să popularizeze realizările regimului democrat-popular logică. cu o sumară pregătire teoretică.
în domeniul economic, ştiinţific şi cultural, articole privind Inginerii şi tehnicienii trebuie răspunzlndu-mi glodurilor, tovară acumulate în trimestrul I de către
valorificarea folclorului local, arta populară etc. Alte articole începutul a fost bun. Cursuri In afară de acestea, mai este să-şi aducă aportul lor preţios
pot să relateze preocupările intelectualilor din regiune pe tărî- le au început prin a fi frecven necesar ca ei să-şi însuşească la munca de calificare a cît şa Elena Badea, secretara comite eleva Elena Tirea. In dreptul nu
mul educării în spiritul patriotismului socialist a tineretului şi tate de un număr mare de mun cunoştinţe corespunzătoare de
a maselor de oameni ai muncii din regiunea noastră, armonia citori. Şi prin urmare, era de cultură generală şi politico-ideo- mai mulţi muncitori. Grija pen tului orăşenesc U.T.M. s-a aplecat melui ei, figurează de trei ori nota
creată între oamenii muncii romîni şi naţionalităţile conlocui aşteptat ca la sfîrşitul lor, sec logice. De aceea, este necesară
toare, păstrarea şi apărarea avutului obştesc, eroismul în muncă torul să dispună de un număr organizarea de îndată a unor tru calificarea cocsarilor trebuie şi mi-a şoptit la ureche: „E pio 10 la matematici, de trei ori nota
al maselor, creşterea şi înflorirea continuă a oraşelor şi sate însemnat de cadre calificate. cursuri teoretice.
lor noastre etc. să devină pentru ei o sarcină niera Elena Tirea, fată bună şi 10 la limba romînă, doi de 10 la
Dar aşteptările au rămas aş Cele arătate pînă acum se
In legătură cu obiectivul al doilea, corespondenţele vor teptări. In curînd toate iluziile referă la secţia baterii. Dar să permanentă. fruntaşă la învăţătură. S-ar putea fizică, un 10 ta chimie, altul la
trebui să trateze lupta oamenilor muncii din regiunea noastră s-au spulberat... vedem cum se prezintă lucrurile
pentru traducerea în viaţă a sarcinilor trasate de Congresul al la secţiile chimice. GH. COMŞUŢA ca pionierii s .o aleagă azi ca pre istorie şi încă un 10 la constituţie.
II-lea al P.M.R., de plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiem După organizarea cursurilor
brie 1958 şi Conferinţa regională de partid privind îndeplinirea de calificare, tovarăşul Gherghel Aici, s-a făcut într-adevăr o şedintă a unităţii". Toate acestea dovedesc că eleva
a primit altă funcţie, iar ca pregătire temeinică a cadrelor.
ritmică a planului de producţie în toate ramurile şi la toţi responsabil al lor a rămas tova Presupunerea se adeverise. In a- Elena Tirea, preşedinta unităţii pio
indicii. Pentru această temă se vor putea trimite materiale care răşul inginer Ştefan Foriş. A- înainte de intrarea în funcţiu
să trateze probleme legate de creşterea producţiei şi produc cesta din urmă, inginer cu o bu ne a agregatelor, a funcţionat o dunare, pionierul Nicuşor Ivaşcu, niereşti de la Şcoala medie mixtă
tivităţii muncii, creşterea indicilor de utilizare a agregatelor, nă pregătire profesională însă şcoală de calificare, a cărui sub
valorificarea resurselor interne, realizarea planului de investiţii, lipsit de spirit organizatoric, nu venţionare s-a făcut pe bază de din clasa a V-a B, s-a ridicat şi, din Haţeg, se situează la înălţi
calificarea cadrelor, întrecerea socialistă şi fruntaşii ei, meto a reuşit să menţină mult timp investiţii. Cursurile au fost pre
dele avansate de ,muncă şi iniţiatorii lor, brigăzile de tineret mobilizarea şi însufleţirea de la date de ingineri după o progra în liniştea ce se aşternuse în sală, mea încrederii pe care pionierii
şi aportul lor la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan etc. început. Necontrolînd sistematic mă bine întocmită, ce prevedea a spus cu glas h otărît: „Eu o i-au acordat-o în octombrie anul
modul de predare al lecţiilor, o serie de materii importante oropun ca preşedintă a unităţii trecut, ta înălţimea frumosului an.
In ce priveşte reducerea preţului de cost,, corespondenţele conţinutul lor şi frecvenţa, s-a noastre pe tovarăşa pionieră Elena gajament pe care ea şi l-a luat cu
să fie axate pe probleme ca : reducerea consumurilor specifice, ajuns ca în scurt timp cursanţii c a : tehnologie, protecţia mun Tirea din clasa V il-a B. Nu sînt acel prilej.
îmbunătăţirea calităţii produselor, economisirea de materiale, să devină dezinteresaţi, să lip cii, matematici etc. şi un număr din aceeaşi clasă cu ea, dar din
lupta împotriva risipei, aplicarea regimului de economii, munca sească de la cursuri. însemnat de ore practice.
de inovaţii şi raţionalizări etc. spusele colegilor ei, ştiu că e frun- PETRE FARCAŞ1LP
Astfel, după vreo trei luni de Perioada de şcolarizare s-a
Din viaţa satelor, corespondenţii ne pot scrie articole şi la înfiinţare, şcoala de califica terminat cu un examen în faţa DIGUL B EJEN A R 1LO R
corespondenţe despre consolidarea unităţilor socialiste existente, re a cocseriei a încetat de a mai unei comisii. încadrarea în pro
-crearea de noi unităţi socialiste, sporirea producţiei agricole, exista. ducţie, s-a făcut după rezulta Satul Bejan din raionul Ilia sat, au început lucrările propriu- comuniştilor din Bejan figurea*
lărgirea suprafeţelor cultivate cu plante tehnice, dezvoltarea tele obţinute la acest examen. este aşezat chiar pe malul Mure zise. ză o nouă acţiune de îndiguire.
sectorului zootehnic, realizarea planului de producţie în gos încercarea amintită mai sus Aşa că, secţiile chimice au înce şului. In trecut apele acestuia Este vorba de amenajarea unui
podăriile agricole colective, gospodăriile agricole de stat şi înto nu a fost singura de acest fel. put să lucreze numai cu cadre au compromis în nenumărate Aici, pe o lungime de 525 canal pe Valea Bejanului care
vărăşiri etc. Gîndva, a mai fost luată iniţiati calificate. rînduri recoltele bejenarilor. De m. s-au săpat şi înălţat pin a să canalizeze apele provenite din
va ţinerii unui ciclu lunar de ourind însă, comuniştii din sat la 1,5 metri, sute de m.c. pă- ploi şi topirea zăpezilor spre
Vor fi luate în considerare numai materialele care se înca Dar şi aici, după un timp a au luat în discuţie problema con mînt. Comunişti ca Ion Crişan, Mureş, pentru ca acestea să nu
drează in temele indicate şi care respectă întrutotul realitatea. conferinţe pe teme de producţie, început să aibă loc o oarecare struirii unui dig care să ferească Aron Părăoan şi alţii, alături de
fluctuaţie. O parte din muncito de inundaţii cca. 200 hectare te cetăţenii Aurel Tril, Sabin Trif se mai reverse pe recoltele oa
La clasificarea pentru acordarea premiilor, se va ţine seama, avînd ca responsabil pe tov. in rii tineri au plecat pentru a-şi ren arabil din perimetrul înto
la fiecare corespondent, de numărul materialelor publicabile satisface stagiul militar. Locul vărăşirii agricole. Tot ei au fi şi Avram Cînd a au muncit cu menilor. Canalul amintit va a-
trimise ( minimum 15 corespondenţe şi 5 reportaje), precum şi giner Pavel. începutul a fost lor, a fost luat de către ajutori, xat aliniamentul digului şi apoi, vea o lungime de 300 m. şi so
de conţinutul şi forma lor. pregătiţi la locul de muncă. împreună cu toţi oamenii din multă însufleţire pentru termi
bun. Insă, după cîteva luni, to- va executa numai prin muncă
Concursul se desfăşoară pe perioada 6 februarie — 23 Au Treptat, a început să se simtă narea digului.
gust 1959. (Urmare din pag. I-a) voluntară.
nevoia pregătirii unor noi cadre Acum, in planul de muncă al
Pentru stimularea participanţilor, Ia încheierea perioadei jurul lor largi active de partid
care le-au ajutat în analizarea Albume ale prieteniei
se vor acorda următoarele pre m ii: aprofundată a celor mai impor
tante laturi ale activităţii econo Intre muncitorii de la Atelierele a întreprinderilor respective. Pînă a- din munca şi viaţa oamenilor de la
1 premiu 1 în valoare de 1.500 Iei, mice şi culturale şi în mobili C.F.R. Simeria şi cei de la uzinele de cum, între muncitorii din cele două atelierele din Voronej. Muncitorii de
2 premii II în valoare de 1.000 lei fiecare, zarea forţelor la îndeplinirea reparat utilaje şi materiale rulante pen localităţi s-a făcut un schimb de 8 la Atelierele C.F.R. Simerra i-au dat
3 premii III în valoare de 500 Iei fiecare, sarcinilor. In hotărîrea adopta tru căile ferate din Voronej — Uniu scrisori. denumirea de „Albumul prieteniei“
5 menţiuni în valoare de 100 lei fiecare. tă de Conferinţa regională de nea Sovietică — s-a închegat o prie şi-l păstrează la un loc de cinste. A-
partid se subliniază că este ne tenie de nezdruncinat. încă din anul Dar în cadrul acestei prietenii cea cum şi ei lucrează la întocmirea unui
Materialele vor fi trimise în plic închis, pe adresa redacţiei cesar ca activul şi aparatul de 1956, aceştia fac schimburi de scrisori mai mare bucurie pentru muncitorii de album pe care-1 vor trimite ¦celor din
ziarului „Drumul socialismului“, Deva, strada 6 Martie, nr. 9, l partid să fie antrenat într-o mă în care îşi împărtăşesc unii altora la Atelierele C.F.R. Simeria a fosţ Voronej cu ocazia plecării unei dele
cu menţiunea „pentru concurs“. Corespondenţele care nu vor n sură mai mare Ia studierea ce anumite metode de muncă şi îşi des momentul cînd au primit din partea gaţii într-un schimb de experienţă.
purta această indicaţie nu vor fi încadrate în concurs. lor mal importante aspecte ale criu aspecte din viaţa cultural-artistică celor din Voronej un album cu foto
activităţii de partid, economice grafii reprezentînd numeroase aspecte
Redacţia îşi rezervă dreptul, indiferent de rezultatul final g şi de stat. Conferinţa a cerut
al concursului, de a publica unele materiale trimise pentru con- ^ organelor de partid să se preo Să dăm viaţă sarcinilor trasate ce al activiştilor şi tuturor mem
curs pe măsura sosirii lor la redacţie. cupe mai mult de lărgirea acti brilor de partid.
vului de partid şi de înarmarea deCidefinii regională departid!
Concurenţii, în scrisoarea prin care comunică redacţiei do lui cu cunoaşterea temeinică a Fiecare membru de partid tre
rinţa de a participa la concurs, vor indica exact — numele şi problemelor economice pentru ca comunale. îndeplinirea sarcinii ca fiecare organizaţie să se ocu munca de transformare socialistă buie făcut să înţeleagă că acea
pronumele, adresa şi locul de muncă, precum şi profesia şi fun acesta să poată aduce o contri trasate prin hotărîrea Conferin pe îndeaproape de lărgirea ac a agriculturii. sta este una din cerinţele fără
buţie mai mare şi mai compe ţei regionale de partid ca mem tivului fără de partid, de educa de care nu se poate asigura
cţia ce o deţin. tentă Ia îmbunătăţirea muncii brii birourilor raionale şi oră rea comunistă a celor din ac Organizaţiilor de partid le re creşterea rolului organizaţiilor
de partid în industrie şi agri şeneşti de partid să participe cît tiv ca un număr cît mai mare vine de asemenea sarcina de a de partid în conducerea şi în
Rezultate bene în menea cultură. mai deş în organizaţiile de bază, de oameni ai muncii să fie a- se ocupa mai îndeaproape de drumarea competentă, concretă
de primire In partid la adunările generale şi şedin jutaţi să-şi însuşească ideologia mobilizarea femeilor în acţiuni în întreprinderi şi în unităţile
In lupta pentru îndeplinirea ţele de birou, sprijinindu-Ie în şi politica partidului, de atrage cu caracter obştesc şi social- socialiste ale agriculturii.
Cele mai multe organizaţii de şiţi., cadre didactice, medici şi sarcinilor trasate de partid, mul mod direct în organizarea înde rea lor într-o măsură tot mai cultural, de antrenarea ior pe
artid din raionul Orăştie ma- alţii. te organizaţii de partid au acu plinirii hotărîrilor partidului şi mare, pe bază de sarcini con scară mai largă la acţiuni pen Obiectivele importante stabili
.ifestă preocupare permanentă mulat o experienţă valoroasă. guvernului, organizarea de crete, la înfăptuirea politicii par tru înfrumuseţarea oraşelor şi te la Conferinţa regională în
\entru îmbunătăţirea compozi ' Comitetul raional şi comite Se ştie, de exemplu, că orga schimburi de experienţă cu ca tidului şi guvernului. comunelor. domeniul economic pe baza di
tei sociale a partidului. tele comunale de partid pun in nizaţiile de partid miniere din drele din diferite domenii ale . Conferinţa regională de par rectivelor Congresului al II-lea
acelaşi timp un accent de sea Valea Jiului au cîştigat o expe muncii de partid va contribui Organizaţiile de partid au da tid a scos în evidenţă succe al partidului şi plenarei C.C. al
Organizaţiile de bază de la mă pe atragerea în rindurile can rienţă bogată în conducerea ac mult la generalizarea experien toria de a se preocupa într-o mă sele importante obţinute în edu P.M.R. din noiembrie 1958, ri
r.M. Cugir, fabrica „Vidra" şi didaţilor de partid a celor mai tivităţii economice, Comitetul ra ţei bune, la îmbunătăţirea sti sură mai mare de atragerea ma carea marxist-leninistă şi dez dică în faţa organizaţiilor de
‘abrica chimică din Orăştie (nu- înaintaţi oameni, fruntaşi în ional de partid Hunedoara — lului, la ridicarea nivelului în selor de oameni ai muncii din voltarea construcţiei socialiste partid sarcina de a pune în cen
rni in ultimul timp) şi altele producţie, cu merite deosebite în în munca de transformare so tregii munci de partid. întreprinderi Ia o mai vie parti a membrilor de partid şi a ce trul activităţii lor preocuparea
u reuşit să-şi întărească rindu- muncă, devotaţi clasei muncitoa cialistă a agriculturii etc. In fie cipare la conducerea şi organi rut totodată organizaţiilor de pentru mobilizarea tuturor for
ile cu numeroşi muncitori frun- re, mai ales din acele întreprin care raion, fiecare întreprinde Lucrările Conferinţei regiona zarea producţiei. Conferinţa re partid să acorde şi în viitor o ţelor şi mijloacelor propagandis
îşi in producţie, care depun o deri, sectoare ale întreprinderi re, în fiecare sat şi comună e- le de partid au scos în eviden gională de partid a trasat sar atenţie deosebită acestei munci, tice în vederea desfăşurării unei
densă activitate obştească. Nu lor, gospodării colective şi în xistă comitete de partid şi or ţă necesitatea întăririi continue cina ca ele să îndrume comite ca fiecare membru de partid să intense munci politice de masă
mi organizaţiile de bază de la tovărăşiri agricole unde numărul ganizaţii de bază care au o ex a legăturii partidului cu masele. tele sindicale din întreprinderi fie un militant activ, devotat cu pentru a antrena la luptă con
LM. Cugir, de pildă, au primit membrilor de partid este redus. perienţă mai bună într-un do In munca de educare şi mobili şi conducerile administrative să trup şi suflet cauzei partidului, ştientă şi entuziastă masele largi
2 anul trecut 231 candidaţi de Astfel, organizaţia de bază de meniu de activitate sau altul. zare a maselor largi Ia îndepli ia măsuri pentru rezolvarea o- hotărît să lupte cu toată forţa de oameni ai muncii din indus
artid şi un număr de 88 mem- la întovărăşirea din satul Boiu, A studia această experienţă şi nirea sarcinilor puse de partid perativă a propunerilor şi criti şi capacitatea sa la înfăptuirea trie şi agricultură.
ri de partid din rîndul candida- sprijinită îndeaproape de către a face ca ea să devină un bun în faţa întregului popor, orga cilor făcute de muncitori. Par politicii partidului.
llor cărora le-a expirat stagiul comitetul comunal de partid, a al tuturor organizaţiilor este nizaţiile noastre au primit un ticiparea obligatorie a secretari Organizaţiile de partid au da
e candidatură, ja r cea de la fa- primit in rîndul candidaţilor de una din sarcinile importante ale sprijin preţios din partea acti lor de partid din întreprinderi Subliniind importanţa educării toria de a asigura popularizarea
rica „Vidra“ 19 candidaţi şi 8 partid in ultimul timp, 6 întovă comitetelor de partid raionale, vului fără de partid creat în ju la consfătuirile de producţie, partinice a membrilor şi candi largă a importantelor sarcini tra
tembri de partid. răşiţi fruntaşi. Rezultate asemă orăşeneşti, din întreprinderi şt rul organizaţiilor de bază, pre prevăzută în hotărîre va asigura daţilor de partid, conferinţa a sate de Conferinţa regională de
cum şi din partea sfaturilor îndeplinirea acestei sarcini. cerut organizaţiilor de partid partid, de a face ca aceste sar
In anul 1958, in raionul O- nătoare pe linia primirii de noi populare,- organizaţiilor sindica să cultive în rîndul lor intransi cini să fie cunoscute de toţi
ăştie au fost primiţi in rindu- membri şi candidaţi de partid Conferinţa regională de par genţa împotriva oricăror atin membrii de partid şi de masa
a obţinut şi organizaţia de bază le, U.T.M., de femei şi altor or tid a trasat sarcini importante geri aduse avutului obştesc, în largă a oamenilor muncii. Este
ile candidaţilor de partid 549 din cadrul întovărăşirii din satul ganizaţii de masă. In hotărîri- privind îmbunătăţirea conducerii călcări ale disciplinei de partid necesar ca organizaţiile de par
Cigmău, precum şi organizaţia le Conferinţei regionale de par şi controlului asupra activităţii şi de stat, acte de descompu tid să treacă neîntîrziat Ia
ovarăşi, dintre care 448 munci- de bază de la G.A.C. din Geoa- tid sînt cuprinse sarcini însem organizaţiilor U. T. M., a căror nere morală etc. munca politică şi organizatorică
nate menite să ducă la întărirea îndeplinire va trebui să ducă la pentru îndeplinirea noilor sarcini
ori, 20 ingineri şi tehnicieni, 29 giu şi altele. pe mai departe a legăturilor or întărirea rîndurilor acestei orga Faţă de rolul tot mai impor puse în faţa organizaţiilor de
ganizaţiilor de partid cu masele, nizaţii, la întărirea muncii de tant pe care-1 au organizaţiile partid şi a tuturor oamenilor
oîectivişti, 34 ţărani întovără la întărirea conducerii de către educare comunistă şi patriotică de partid în conducerea activi muncii din regiune.
partid a organizaţiilor de masă. a tinerelului, Ia creşterea apor tăţii economice, Conferinţa re
tului tineretului în îndeplinirea gională a pus sarcina de a se Să ridicăm nivelul muncii de
De o deosebită importanţă este sarcinilor planului de stat şi în acorda o grijă deosebită ridică partid în toate sectoarele de ac
sarcina trasată de conferinţă rii nivelului de cunoştinţe tehni- tivitate pentru a da viaţă sarci
nilor ce izvorăsc din Conferinţa
regională de partid, pentru dez
voltarea economică a regiunii,
pentru victoria socialismului în
patria noastră!