Page 22 - 1959-02
P. 22
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 128 5
rHSESJK5323B2SE
D R UM URIBUNE Veşti culturale MAI MULT INTERES
din MM !alia
t IEFTINE! Activitate intensă ia fafă de activitatea cuiturai-educativă
ŞI teatrul de păpuşi
„Prichindel"
In expunerea tovarăşului Gh. Gheor Pe marginea consfătuirii lativ scurtă să modernizăm principalele a muncitorilor din auto-transporturi
ghiu-Dej făcută la plenara C. C. al regionale organizată drumuri aproape cu acelaşi bani.
P.M.R. din noiembrie 1958, s-a arătat de Sfatul popular
că un sector deosebit de important de regional Hunedoara In cuvîntul lor mai mulţi participanţi Colectivul artistic al tea Aproape 400 de salariaţi de află ta hala de lucru, acoperită Este cunoscut faptul că cele
activitate este şi construcţia şi mo au criticat modul defectuos în care trului „Prichindel" face pre servesc Autobaza din Deva. uneori, ou diferite' piese auto. mai multe accidente de circula
dernizarea de drumuri. Expunerea to cu, de la secţia de gospodărie comu secţia de drumuri a Sfatului popular re gătiri intense in vederea pre Din aceştia, cam 200 stat şo- ţie îşi au explicaţia in starea de
varăşului Gh. Gheorghiu-Dej a apre nală a Sfatului popular regional. Din gional şi-a desfăşurat munca. Datorită zentării a două premiere — ferir şi taxatori pe autobuse, res Deşi organizaţia de bază ebrietate a şoferilor, cît şi in
ciat că la noi în ţară costul drumuri totalul de 33 cadre care lucrează la unui slab control al lucrărilor, dru una in cursul lunii februarie tul mecanici auto, ingineri şi U.T.M. a luat iniţiativa formă nivelul profesional mai scăzut
lor este încă mult ridicat. Şi în regiu secţiile raionale de drumuri numai 2 murile au fost reparate şi întreţinute şi alta in martie a.c. tehnicieni, funcţionari. Există rii unei brigăzi artistice de agi al unora dintre ei. La fel se mai
nea noastră pe unele şantiere de con au calificare superioară, cu toate că prost, che!tuindu-se sume mari în mod aici o organizaţie de partid cu taţie, pentru motivul că tinerii ivesc destule cazuri cînd unii
strucţii de drumuri s-au înregistrat schema prevede 11, Lipsa unei cali nejustificat. Raportul numai a amin Una din aceste premiere un taseminat număr de membri nu au condiţii corespunzătoare, taxatori şi şoferi de pe auto
costuri ridicate. Constructorii au ma ficări corespunzătoare a determinat ca tit că în anul trecut 1 km. de drum este cunoscutul basm „Po şi candidaţi de partid, cit şi o iniţiativa a rămas nerealizată. busele I.R.T.A. dovedesc încă o
nifestat în munca lor o serie de lip deseori, urmărirea executării lucrărilor macadamizat a costat peste 900.000 lei vestea porcului“ de I. Crean organizaţie U.T.M. cu peste 30 Unii din tinerii muncitori, prin comportare, neciviljzală faţă de
suri înccpînd cu organizarea şantie să nu se facă competent, iar recepţia în loc de 860.000 lei cît era planifi gă, dramatizare realizată de de membri. tre care Gheorghe Tiţu, Eduard călători. Iată deci că în sprijinul
relor şi în special la execuţie. cu puţin simţ de răspundere. cat, că reparaţiile capitale au costat Veronica Porumbacu, iar cea Gri!, Maria Bifea şi alţii s-au combaterii unor astfel de atitu
pe 1 km. 180.000 lei, iar întreţinerea laltă premieră este un spec Recent, in cadrul unei adu încadrat în formaţii artistice a- dini şi pentru imprimarea unei
In scopul studierii unor metode noi O problemă ridicată de plenara din circa 64.000 lei. Comentariile critice tacol de estradă pentru adulţi. nări festive, întreprinderea re parţinătoare altor întreprinderi discipline mai ferme în rinduri
de construcţii şi modernizări de dru noiembrie a fost aceea a contribuţiei şi autocritice au lipsit. Faptul că ra gională transporturi auto a de din Deva, dar marea majorita le muncitorilor din autotran-
muri, a găsirii de mijloace care să ducă cetăţenilor la construcţiile de drumuri. portul secţiei regionale de drumuri a Muncă literară cernat Autobazei din Deva, dra te a salariaţilor autobazei nu sporturi, o activitate cultural-
la ieftinirea preţului de cost, Comite După date scriptice reiese că în re fost slab, fără să facă o analiză apro desfăşoară în prezent nici o ac educativă mai susţinută şi-ar
tul executiv al Sfatului popular regio giune valoarea contribuţiei în muncă fundată a situaţiei existente, se dato Zilele trecute a avut loc o pelul de secţie fruntaşă pe re tivitate culturală. putea spune cuvîntul. Fără în
nal Hunedoara a organizat de curînd se ridică la peste 1,2 milioane lei. reşte necunoaşterii temeinice a desfă nouă şedinţă a biroului cer giune, ca urmare a rezultatelor
o consfătuire. La consfătuire au parti Practic însă nu se văd prea multe lu şurării lucrărilor. cului literar „Ion Budai-De- Nu rareori în curtea > auto doială că şi rezultatele la locul
cipat ingineri, tehnicieni, muncitori din cruri realizate. Rezultă deci că unele leanu". obţinute in realizarea planului bazei sînt văzuţi numeroşi şo
ramura construcţiilor de drumuri, pre sfaturi populare nu se orientează su Pozitiv în lucrările consfătuirii a fost şi a economiilor realizate de a-, de muncă ale muncitorilor din
şedinţi de sfaturi populare etc. ficient spre o utilizare cît mai efici faptul că s-a adoptat o hotărîre La această şedinţă au fost ceasta în cursul anului 1958. feri şi taxatori sosiţi din tură,
entă a acestor surse atît de valoroase discutate mai multe lucrări Aceasta dovedeşte că munci aufotransporturi ar fi mult mai
In cadrul consfătuirii au fost pre pe care să le materializeze în lucrări în care se prevede ca în anul 1959 in versuri ale membrilor cer ori aşteptînd ore întregi ieşirea bune.
zentate cîteva referate. Din păcate re gospodăreşti şi îmbunătăţirea agrega costul lucrărilor pe 1 km. dc drum mo cului literar. Dintre lucrările torii, inginerii şi tehnicienii de
feratele nu au fost în stare să scoată telor de transport. dernizat să nu treacă de suma de citite, 4 au fost selecţionate la Autobaza Deva se străduiesc din reparaţie a autovehiculelor. Este deci necesar ca tovărăşii
în evidenţă modul cum s-a muncit 600.000 lei, la macadam în regie sub pentru şedinţa plenară a cer
pînă acum în direcţia construcţiilor şi Lipsuri s-au manifestat şi în ce pri 300.000 lei, iar în antrepriză sub cului. Cu acest prilej, profe şi obţin rezultate însemnate la Cîte ore preţioase pierd aceştia din conducerea Autobazei Deva,
modernizărilor de drumuri, nu au scos veşte aprovizionarea cu materiale. Este 400.000 lei. De asemenea, lucrările de sorul Ştefan Munteanu va locul lor de muncă. organizaţiile de partid şi U.T.M.,
la iveală lipsurile care s-au manifestat. inexplicabil faptul că în oraşul Deva întreţinere a unui km. de drum să vorbi despre „Imaginea artis cit timp disponibil există la în-
Intr-o oarecare măsură a reuşit acest s-au adus nisip, pietriş, piatră din Si- coste sub 30.000 lei. Pe şantierele de tică in literatură“. Privind însă preocupările con cit şi comitetul de secţie, să
lucru să-l facă referatul prezentat de meria, clnd acestea puteau fi procu construcţii de drumuri, lucrările de or ducerii autobazei, a organizaţiei demînă pentru iniţierea anumi
Institutul regional de proiectări Hune rate local. ganizare a şantierelor să nu depă PETRU TOMA ia măsurile cele mai potrivite
doara, care a dat o serie de soluţii şească 3 la sulă din valoarea lucră de partid şi a celei de U.T.M. tor acţiuni care ar duce în mod
tehnice în construirea de drumuri ief Lipsuri în domeniul construcţiilor de rilor. Hotărîrea a fost adoptată în corespondent pentru a schimba starea de fapt
tine şi bune, folosind pe scară largă drumuri a manifestat şi Institutul re unanimitate. faţă de activitatea culturală în nemijlocit la îmbogăţirea cunoş
^sursele locale. Participanţii la consfă gional de proiectări (I.R.P.). Necunos- rindurile muncitorilor, trebuie privitoare la viaţa culturală a
tuire ar fi aşteptat, de pildă, ca re cînd în suficientă măsură terenul I.R.P. V. FURIR spus că sub acest aspect lucru tinţelor profesionale şi cultura
feratul prezentat de tov. ing. loan Tîr- a proiectat asfaltarea străzii Eminescu muncitorilor de aici. Printre al
năveanu, şeful secţiei de drumuri şi din Deva cu 5 cm. mai sus, lucru ce Masuri pentru îmbunătăţirea rile nu stau tocmai bine. le ale acestora I Dar, atît orga
poduri a Sfatului popular regional, să a necesitat o revizuire a documenta si dezvoltarea culturii sfeclei de zahăr Dacă pînă prin luna septem tele, va trebui să se analizeze
ridice probleme pentru activitatea de ţiei şi o suplimentare de fonduri şi nizaţia de partid, de U.T.M., co
viitor. Acest lucru nu a fost analizat, timp. brie 1058 exista la Autobaza şi motivul pentru care nu a fost
căci referatul a cuprins o serie de ci mitetul de secţie, cit şi condu
fre care nu au permis efectuarea şi a La faptul că lucrările de drumuri au din Deva un club înzestrat cu realizat obiectivul din contrac
unei analize din punct de vedere eco- costat mult, a contribuit şi preţul ri o bibliotecă (peste 1.000 de vo cerea administrativă a autoba
nomico-financiar. dicat aî unor materiale livrate de unele lume), 4 mese de şah, radio, o tul colectiv pe 1958, in care se
întreprinderi de industrie locală. Tov. zei nu se preocupă în mod co
In discuţiile lor unii participanţi la Teodorescu, de pildă, a arătat că în prevedea construirea unui club
consfătuire au căutat să scoată în evi treprinderea „6 August” Petroşani a respunzător de organizarea la autobază.
denţă cauzele care au menţinut costul livrat piatră cu circa 180 lei m.c. din-
ridicat la construcţia şi modernizarea tr-o carieră situată la 30 km. de punc creatoare a timpului pierdut fă Organizaţia de partid şi con
de drumuri. De pildă tov. ing. loan tul de lucru (Vulcan). Ori acelaşi ma ră rost.
Oniţiu a arătat că pe şantierele între terial dacă s-ar fi produs de secţia de ducerea administrativă a Au
prinderii de construcţii de drumuri drumuri, lîngă şantier (avînd în ve Mai mult decît a tît: la Auto
nr. 2 preţul de cost pe km. s-a men dere faptul că există piatră Ia Vul
ţinut mult timp ridicat. Cauzele au fost can), ar îi costat maximum 50 lei baza din Deva există şi un ca
mai multe. Lucrările de organizare a m.c. Situaţii asemănătoare s-au petre
şantierelor, bunăoară, au costat 8,4 la cut şi în raioanele Brad, Alba, Otăş- (Urmare din pag. I-a) mecanizată a lucrărilor prin S.M.T. şi masă de ping-pong şi se des binet tehnic, care nu şi-a justi tobazei din Deva nu trebuie să
sută din valoarea drumului. Aprovizio tie unde întreprinderile de industrie lo asistenţă tehnică, precum şi, în mod făşura la club un program bine ficat pînă acum existenţa. Mun uite că procesul de producţie
cală au livrat materiale la preţuri de
nările cu materiale s-au făcut fără a cost ridicate. Uneori piatra livrată de rea prevede preţul de bază pe tona de gratuit, sămînţa de sfeclă de zahăr stabilit, la ora actuală clubul citorii autobazei solicită deseori este sirîns legat de nivelul pro
se avea în vedere un calcul econo unele întreprinderi de industrie locală sfeclă de zahăr predată şi avantajele şi insectofunglcide pentru combaterea este transformat în magazie, po diferite indicaţii legate de acti
mic, iar utilajele au fost folosite ne- a fost necorespunzătoare calitativ. De băneşti de care beneficiază unităţile dăunătorilor. Ei vor primi de aseme trivit unor dispoziţiuni primite vitatea lor la locul de muncă ! fesional şi cultural al muncito
pildă, întreprinderea „6 August“ Petro agricole cooperatiste care contractează nea maşini de semănat în folosinţă de la Direcţia generală a tran există aici şi inovatori. Spriji rilor. Pentru imprimarea unei
raţional, fără să se aibă în vedere şani a livrat piatră spartă şi griblu- şi livrează cel puţin 200 tone'de sfeclă şi pe termen limitat. sporturilor auto. Odată cu mă nul cabinetului tehnic faţă de
ră amestecată cu nisip. realizează producţia planificată la hectar sura luată, a încetat orice ac aplicarea şi popularizarea unei conştiinţe mai ridicate faţă de
capacitatea lor. In cadru! unei consfă pe raion. Se prevăd de asemenea can Prevederile acestei hotărîri se apli tivitate culturală a salariaţilor tehnici mai avansate se face muncă este nevoie de o preocu
— La unele drumuri, a arătat tov. tităţile de zahăr acordate pentru fie că şi contractelor încheiate pe anul
tuiri de producţie, care a avut loc nu care tonă de sfeclă de zahăr predată, 1959 sau pe mai mulţi ani cu unităţile pare intensă şi continuă fală
lliasa, lucrările durează ani de zile. precum şi cantităţile de borhot pe care
de mult, colectivul acestei întreprin producătorii pot să Ie cumpere pentru agricole cooperatiste. de la Autobaza din Deva. Biblio prea puţin simţit. de nivelul cultural şi profesio
Aşa este drumul Şibot-Cugir. Aici fiecare tonă de sfeclă de zahăr pre nal al muncitorilor.
deri, pe baza sarcinilor reieşite din dată. Cultivatorii contractanţi care pre Hotărîrea prevede că Ministerul Agri teca a fost instalată in cabi S-a pus apoi la Autobaza din
s-au început lucrările în anul 1954 şi dau sfecla de zahăr direct în curtea GH. L.
expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- fabricilor pot cuţnpşra î n , plus,,borhot culturii şi Silviculturii este obligat să netul tehnic, iar activitatea ei a Deva problema organizării u-
au durat pînă în 1958. In fiecare an umed în raport cu cantitatea de sfeclă asigure îndrumarea şi conducerea com încetat aproape în întregime. A- nor cursuri pentru împrospăta ANUNŢ
Dej la plenara C.C. al P.M.R. din s-a cheltuit circa 100.000 lei pentru predată. petentă a culturii sfeclei de zahăr. In paratul de radio şi o parte din rea cunoştinţelor muncitorilor.
întreţinerea lui şi totuşi nu a fost bine acest scop, împreună cu comitetele e- materialul sportiv .se află depus Neexistînd suficient interes din i
noiembrie 1958, a făcut preţioase pro întreţinut. In loc să se fărîmiţeze fon Unităţilor agricole cooperatiste care xecutive ale sfaturilor populare regio la sediul organizaţiei de par partea conducerii, a rămas bal
durile, ar fi fost mult mai indicat să vor încheia Contracte pe 5 ani şi pen nale, va asigura organele agricole cu Intrucît mai sînt o serie dc.
puneri privind munca de viitor. S-au se aloce sume mai mari unor artere tru o suprafaţă de cel puţin 20 ha. li deţinători de biciclete şi con
cu trafic dezvoltat pentru a fi îmbră se va acorda un spor de preţ pentru cadre de specialitate, cu experienţă tid, iar masa de ping-pong se tă şi această iniţiativă. ducători de vehicule cu trac
scos la iveală cauzele care au menţi cate definitiv cu beton asfallic, lucru fiecare tonă de sfeclă predată. ţiune animală destinate că
ce ar fi condus ca într-o perioadă re în cultura sfeclei de zahăr. De ase răuşiei publice care nu s-au
nut ridicat preţul de cost şi s-au dat Hotărîrea prevede acordarea de cre prezentat la examenele orga
menea, se vor organiza, în perioada de nizate şi ţinute de către Sec
scI.iţii economice. dite pe termen scurt şi pe termen lung ţia de Miliţie a oraşului Deva
iarnă, în gospodăriile agricole de stat Donarea de sînge o faptă şi Sfatul popular al oraşului
Slaba activitate a lucrărilor de dru unităţilor agricole cooperatiste. Prin şi unităţile agricole cooperatiste, Deva, privind cunoaşterea re
gulilor de circulaţie, se aduce
muri se datoreşte şi calificării necores aceste credite se pot obţine, de la cursuri de îndrumare tehnică pentru patriotică la cunoştinţa acestora că se
răspîndirea şi lărgirea cunoştinţelor pot .prezenta pentru a da exa
punzătoare a unor cadre care lucrează fabricile de zahăr contractante, îngră men în fiecare miercuri, în
cultivatorilor de sfeclă de zahăr. La In anumite cazuri de îmb®l- raionul Petroşani o cantitate de tre orele 16 şi 20.
în acest domeniu, a arătat tov. Burtes- şăminte chimice şi bacteriene, unelte aceste cursuri vor preda lecţii practice năviri, transfuzia de sînge este 193 litri sînge.
producătorii fruntaşi, care au obţinut singura cale de salvare a vieţii Examenele se vor ţine în
pentru cultura sfeclei de zahăr, mo an de an recolte bogate de sfeclă de bolnavului. De aceea, organiza Printre cei mai activi donatori localul Sfatului popular al o-
toare şi pompe pentru irigat. In anu zahăr. Se va organiza totodată prac ţiile de Gruce roşie din regiu de sînge se numără tovarăşii To- raşului Deva şi vor dura pî
mite raioane, unităţile agricofe coope tica în producţie a elevilor şcolilor de nea noastră desfăşoară o largă sif Corsanta, muncitor, Veronica nă Ia data de 10 martie 1959.
acţiune de atragere a unui nu Brînduşa, gospodină din raio
ratiste, care cultivă sfeclă de zahăr, agricultură în gospodăriile agricole de măr cît mai mare de donatori nul Petroşani, Sigismund Antal Cei ce nu se vor prezenta
de sînge. In anul trecut, de pil nici de data aceasta vor li a-
pot cumpăra cereale la preţ de stat. stat, pentru ca aceştia să se speciali din Deva şi mulţi alţii. mendaţi conform legilor în vi
goare.
Se va acorda contractanţilor de sfe zeze în cultura sfeclei de zahăr. In anul acesta organizaţiile
de Cruce roşie şi-au prevăzut să
clă de zahăr ajutor pentru executarea Comitetele executive ale sfaturilor dă, au fost recrutaţi peste 2.100 recruteze cca, 1.500 donatori de
populare, prin organele lor agricole, donatori de sînge. In acest an sînge şi să se recolteze 1.700 li
tri sînge.
vor îndruma şi controla acţiunea de acţiunea continuă. Numai în
dezvoltare a culturii sfeclei de zahăr, j luna ianuarie a.o. s-a recoltat în
„Cauţiunea“ — cronică fidelă de-a rîndul m-a vinat şi acum aproa strucţie dramalică — Greene şi căpi imperios, un ritm mai vioi, replici as cat de viaţă),- un om care intră
pe m-a ajuns“. tanul Steve — se pare că găsesc un pre, tăioase, atît din acţiune cît şi In fără teamă în locuinţa unui căpitan
a modului de viaţă occidental drum comun în finalul piesei. Ambii naraţie. Pentru dezvăluirea complectă de marină, în locuinţa unui om care
P înrăitul armator, face constatări ve şi.au irosit viaţa zadarnic, cădtînd a- a modului de viaţă, a caracterelor per gîndeşte (in anumite cazuri), după ce
Dar inspectorul Greene, cu experienţa „Adamo" pentru ca soţul său să poată rosimile pentru societatea în care tră devărul acolo unde. nu-l puteau găsi a izbit cu pumnul, şi nu un licean
Un foc de revorver, un strigăt, şi sa îndelungată, stzisează confuzia şi lucra pe unul din vasele de pescuit ieşte : „Lumea asta e de-a înloarsălea. — în societatea în care dreptăţii i sonajelor negative, trebuiau folosite nevinovat, îmbrăcat într-o bluză de
femeia din scenă s-a prăbuşit... Un în întoarce şirul cercetărilor, orientul, ale acestora. Divorţul, deşi dorit de E complect nebună. Totul ascultă doar s-au legat ochii cu eşarfa neagră a cu mai multă îndrăzneală resursele vlnt... Dacă O’Brien este neizbutit în
ceput neobişnuit pentru piesele de tea du-l, spre nedumerirea lui Mc. Dowell, Steve, înseamnă pentru el pierderea de legea lupilor: a devora, numai a de minciunii şi impocriziei. mari pe care le oferă textul piesei, ca interpretarea lui L. Temelie, apoi Les.
tru din zilele noastre, însă deosebit înspre adevăratul vinovat — armato slujbei de căpitan de vas. Or, Steve vora 1“. In gama concepţiilor aduse piesă poliţistă. Privit din acest punct ier Kellog, in interpretarea Iui Alex.
de sugestiv pentru introducerea 'un rul Adamo, aflai in pragul falimen ştie ce înseamnă în ţara atotputerni pe scenă de eroii piesei, Vivien este A sunat sirena pentru adunarea la de vedere, spectacolul de premieră a- Codreanu este complect nerealizat. Ceea
atmosfera poliţistă a piesei lui Hans tului. ciei capitalului, o slujbă de umil căpi tipică şi originală in felul ei de a grevă. Steve îl îndeamnă pe Greene, pare „f.f. cuminte“, deci in contradic c e a apărut pe scena teatruluidinValea
Lucke, iînău dramaturg din R. D. Ger tan pe un pescador; el o spune clar gindi — sec, deosebit de reprezenta care cade deznădăjduit pe un fotoliu ţie cu textul piesei. Latura negativă Jiului nu poate fi numii un conducător
mană. Intrat in criminalistică din pasiune, intr-un moment de cumplită deznă tiv pentru femeile de teapa e i; „Băr cu gindul la nevastă şi copii, să cea mai proeminentă a spectacolului sindical, un organizator de grevă, ci un
dejde : „Viaţa, la ce-i bună viaţa, cînd baţii sînt mereu aceiaşi, obositori de meargă înainte: „...Nu sîntem singuri. de premieră, este unisonitatea lu i: om care a spus cîteva cuvinte, greu
Bazată pe o construcţie dramatică Cronică dramatică omul trudeşte şi se speteşte ca o vită, aceiaşi“... îm i trebuie banii to ţii Na Curaj. Trebuie să răzbatem / “. spectacolul nu creşte pe parcurs în de reţinut, tocmai pentru faptul că
originală, piesa tui Hans Lucke aduce nu cunoaşte altceva decît munca lui, tural, aş face concesii dacă bătrimil aşa fel incit la căderea ultimei cor le.a spus neconvingător, lipsit de căl
p e :scenă, alternativ, cînd sub forma din dragoste pentru adevăr, inspecto slujba, şi deodată află că totul e o ( tatăl ei, capitalist şi el, — N.A.), ir tine să atingă apogeul, deşi textul dă dura caracteristică acestui fel de oa
de acţiune, cînd sub forma narativă, rul Greene nu este tributar nici unei murdărie, o porcărie. Taică-meu — mi-ar da alţi 20D00 la nunta a doua. „Cauţiunea“ este o piesă cu un pu această posibilitate, deoarece aici sînt meni.
episoade citadine ale modului dc via concepţii străine spiritului de drep spune Steve — şi-a rupt de la gură Dar n-am nici o şansă. De la armis ternic caracter militant la baza căreia cuprinse consideraţii filozofice profun-
ţă occidental, dezvăluind cu măiestrie tate şi îi e lehamite de colegul său să nu rămîn fochist ca el. Mama a tiţiul ăsta iîmpit din Coreea, aface- stă un îndrăzneţ mesaj de luptă. În de, aici, in această parte a textului, Eugenia Nedelcu, în rolul Vivienei
şi profunzime caractere tipice, — de mai tinăr, purtătorul unor idei precon trăit ani de-a rîndul cu cartofi şi cu rile-i merg prost“. ţelegerea deplină a mesajului, înveş- oamenii care au bîjbiii prin întunericul Deshields, a creat un rol 1mult prea
la omul măcinat de contradicţiile ne cepute. Dar, în ciuda insistenţelor lui brinză ca să pot urma şcoala. Am mîntat cu măiestrie într-o bogată şi vieţii şi-au găsit vocaţia adevărată cuminte pentru o zvăpăiată de teapa
înţelegerii propriei sate activităţi şi Mc. Dowell, care' îl apără pe Adamo tocit nopţile ca să o scot La capăt cu Fireşte că nu aceasta este insă A- plină de fantezie mantie artistică, re a firii, glodurilor şi aspiraţiilor lor. doamnei Deshields. In schimb, Romeo
pină ta cel căziit victimă capricioasei şi susţine că acesta să fie lăsat liber, cunoştinţele mele primitive. Şi ce s-au merica celor mulţi. Ketlog, (neîngăduit clamă din partea regiei eforturi, atît Actori valoroşi ca Gh. lordănescu, Vla- Mogoş a creat unul dintre cele mai
„legi a junglei“ şi de ta armatorul să se războiască cu greviştii, inspec. bucurai ei cînd am avut în buzunar de slab interpretat de către Alex. în ce priveşte asigurarea unei distri dimir Iurăscu şi Dem. Columbeanu (des frumoase ‘ roluri care compensează cu
venal, ale cărui metode de salvare torul Greene îl reţine şi prinir-un abil diploma de căpitan... V ax! Opt ard Codreanu), activist al sindicatelor, or buţii echitabile cit şt aprofundarea pre Dem. Columbeanu se poale spune vîrf şi îndesat unele lipsuri semnalate
din infăşcarea lupilor confraţi, varia trucaj îl demască, obligindu-l să re am alergat şi diploma mea de căpitan ganizează greva marinarilor ce lu sensurilor piesei, a mijloacelor de rea fără pic de teamă că a fost greşii în piesele anterioare.
ză intre pistol şi minciună şi pină la cunoască crima săvirşită. nu făcea două paralei“. crează pe vasele iui Adamo. însuşi lizare scenică. In general, regia s-a distribuit în acest rol), care în întreg
poliţistul abject, sluga îngenunchiată Steve e un om cinstit, drept şi cura achitat cu cinste de aceste sarcini, spectacolul aduc note dc autentică trăi Şi acum cîte un cavtni despre sce
in faţa forţelor dolarului. Pe fondul acestei intrigi poliţiste O, dar această constatare plină de jos şi, de aceea, popular şi iubit in reuşind să închege un spectacol curai. re a personajelor pe care le inierpre.
ni se dezvăluie tablouri veridice ale amărăciune îşi întinde tentaculele pre. rîndul marinarilor, Mr. Sirippling, deşi Trebuie apreciai, in primul rînd, u n i icază, în final nu reuşesc să găsească nografie şi costumaţie: scenografia
* vieţii familiei Deshields. Vivien, infi tutindeni în ţara unde tronează legea apare episodic in piesă, este (în ad tatea perfectă realizată între acţiunea drumul comun spre vîrful piramidei. — (P. Bortonovschi) occidentală (deci
dela soţie a căpitanului Deshields, s-a... machiavelică a junglei. însuşi Adamo, mirabila interpretare a lui Vateriu propriu-zisă şi parlea narativă a pie E vina regiei. Ea trebuia să mediteze bună pentru această piesă). Costu
1953... Un mic port pe coasta apu plictisit de soţul său, şi-i declară fără armatorul temut, declară cu aceeaşi Donca), omul de bibliotecă, mesager s e ii de asemenea şi mijloacele, sim profund asupra acestui lucru şi să gă maţia — n egativă: G. lordănescu
seană a S.U.A-. La lo c u l. crimei au ocol că l-a înşelat, chiar în al doilea deznădejde, in pragul falimentului, so al dorinţei de pace, de linişte. Şi ta ple însă ingenioase, cu ajutorul căro sească o soluţie. In ce priveşte dis (Greene) — un baloseiden de toate
descins inspectorul de poliţie Greene, an de căsătorie. Iar acum... acum di ţiei lui S te v e : „Un lup m-a apucai bloul generai este întregit de Eddie, ra s-a realizat atmosfera specifică fie tribuţia, mi se pare nepotrivit a opune zilele; Eddie — o scurtă obişnuită,
subinspeclorul Mc. Dowell şi sergen vorţul, pentru că e îndrăgostită de de ceafă. Unul gras, bine hrănit“. sergentul din al cărui amar umor răz cărui episod în parte (lumină, impri pe Lucian Temelie (în rolul amantu O’Brien — hanorac Kellog — îm
tul Eddie, apoi soseşte şi dr. Fuller le fr t O'Brien, specialist în reclame, bate sila faţă de munca pe care este mări etc.). Parţial, mesajul piesei a lui), lui Vlaăimir Jurăscu (în rolul brăcăminte de contabil sau orice alt
care a stabilit ora crimei şi alte a- „...Lupul ăsta se numeşte „Western obligat s-o îndeplinească, sclrba justi fost înţeles şi corect exprimai^ scenic. căpitanului Steve). Este o echilibristică ceva.
mănunie. Primele băm ieli cad asupra dur care „stă prost", iar divorţul îi Navigat Company“, mare armalorie. ficată faţă de oamenii mărunţi de tea Mai puţin au fost înţelese mijloacele ce se poate solda cu compătimire pen
căpitanului Steve Deshields — soţul pa lui Mc. Dowell. Fiecare din perso de realizare, fapt care a imprimat tru bietul amorez platonic, căzui din Spectacolul de premieră s-a montai
victimei. Această situaţie — convine va readuce cei 20.000 de dolari pe care Lupul ăsta m-a hăituit cu preţurile najele piesei comunică cu autentici spectacolului, pe alocuri, o notă de îniîmplare pe la casa Vivienei Des repede (al doilea in 7 siptăm ini sub
de minune lui Mc. Dowell, care vede tate gindul său, contribuind ta zugră monotonie, lipsită de iempoul în care hields. Se pare că nici acest personaj bagheta aceluiaşi regizor) şi poartă
criminalii numai în oamenii de rînd. i-a depus drept cauţiune la firma sale care-s mai mici ca ale mele. 'Ani virea unui veridic tablou al vieţii co a fost concepu1 iniţial, mai cu seamă n-a fost pe deplin înţeles, lefri O'Brien încă amprenta uniii spectacol nefinisat.
tidiene din portul apusean al S.U.A. în ultimul act, cînd se dezleagă atî- e specialist în reclame, (deci om fre Dar, pe parcurs se pot face uiămptări.
tea „enigme“ şi cind situaţia 'cere Şi este necesar acest lucru.
Două personaje de o profundă con
PETRU ŢIRAU
