Page 26 - 1959-02
P. 26

Pag. 2                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                  t«f. 1286

Ce vor publica ziarele sovietice

            la 1 ianuarie 1966

ENERGOGRAD

    Oraşul Energograd nu figurează pe             Am terminat conversaţia pe balcon       Lumini în junglă
 hărţile tipărite In 1965. In zilele me­       de unde se desfăşoară panorama tî-
morabile cînd vestea că la Institutul          nărului oraş.                              Veacuri întregi malaria a fost         După victoria Revoluţiei din au­                             Thai Nguen — centrul Regiunii
 de energie atomică s-a descoperit o
 metodă de dirijare printr-un proces              — Iată şi sursa noastră primară de      cea mai răspîndită şi cea mai nă­ gust şi mai ales după restabilirea Autonome Viet-Bak, a fost ales ca
 termonuclear a străbătut lumea întrea­        combustibil, ne spune inginerul, ară-
gă, pe proiectul de construcţie a ora­         tînd spre rîul care trece prin apropiere.  prasnică boală, care bîrduia în rin- păcii, grija faţă de sănătatea po­ punct de plecare în vederea luptei
şului Energograd erau trase în creion          Da, noi extragem hidrogen greu din
 doar primele linii. Astăzi vedem aici         apă de rîu obişnuită. Intr-adevăr, acea­   durile populaţiei vietnameze. După porului a devenit o sarcină urgentă împotriva malariei. Incepînd din
 zeci de străzi aglomerate, întreprinderi      stă apă nu conţine hidrogen greu în
 noi.                                          cantitate mare — în total două miimi       date incomplecte, peste 4.000.000 a guvernului popular. In oraşele şi luna mai 1956, grupurile de luptă
                                               la sută. Şi totuşi, în fiecare cană pli­
   Astăzi, fiecare ştie că oraşul Ener­        nă cu apă din acest rîu, există tot        de oameni, adică o treim e. din to­    satele Vietnamului de nord au                            împotriva malariei au pătruns In
 gograd se află în centrul atenţiei între­     atîta energie ca şi în opt căldări de      talul populaţiei din Vietnamul de      fost construite numeroase spitale,                       cele mai ascunse colţuri ale pă­
gii ţări şi chiar a întregii planete nu        ţiţei.                                     nord, sufereau de malarie. In d u .    puncte sanitare şi case de naştere,                      durilor şi junglei, ducînd în a-
 datorită faptului că ei a fost construit                                                 da acestei situaţii grave, pe timpul   înzestrate cu utilaj medical mo­                         ceste locuri uitate, lumina ştiinţei.
fantastic de repede. In decursul acestui          Ne-am luat rămas bun de la oraşul                                              dem . Cel mai importară eveni­                           Lucrătorii sanitari sovietici au pe­
septenal pe pămîntul sovietic au apă­          Energograd. Luminile oraşului se pier­
rut, ca prin farmec, multe oraşe şi            deau la orizont, dar aveam neştearsă       dominaţiei colonialiste au fost con­ ment sanitar din ultimii 3 ani este trecut multe zile şi nopţi în desi­
mai mari. Faima oraşului Energograd            în memorie imaginea clădirii modeste
se datoreşte centralei electrice termo­        unde este adăpostit soarele domesticit     struite doar cîteva puncte sanitare, organizarea unui număr de 107 gru­ şul pădurilor perdra a studia şi a
nucleare : prima din lume, prima cen­          de om. Astăzi cînd centralele electrice
 trală electrică termonuoleară indus­          din ţară produc 520 miliarde kWh de        slab dotate, în centrele de provin­    puri volante medicale, care au por.                      stabili cauzele acestei boli grave                    Uzina de tractoare din Harkov produce un nou lip de tractor de mic
trială.                                        energie omul nostru este puternic şi       cii şi în alte cîteva oraşe. In felul  nit prin satele ţării, prin cătunele                     în ţările tropicale. După doi ani
                                               atotbiruitor. Ce statură de gigant va                                                                                                      de muncă plină de abnegaţie gru­
    Pe dinafară, centrala electrică se         avea ei atunci cînd în energetica U-
prezintă oa o clădire industrială obiş­        nrnnil Sovietice profilul principal îl     acesta, malaria a devenit primul îndepărtate de munte pentru a a- purile de luptă împotriva malariéi                                           gabarit: Tractorul .?DJ-'IO". El e destinat : pentru, mecanizarea lucrărilor cu
nuită. S-ar putea chiar spune că acest         vor constitui centralele electrice termo­
adăpost al primului soare artificial           nucleare !                                 aliat al imperialismului şi feuda­     fuia populaţia In lupta împotriva                        au obţinut primele victorii.                   mare volum de muncă din cadrul fermelor de animale. Tractorul dispune
este foarte modest în ce priveşte di­                                                     lismului.                              malariei.
mensiunile. Sala principală a centralei        NOUTÂI1 IN COSM OS                                                                                                                           In prezent populaţia din întrea­             de 6 înălţă piîtere de străbatere, a drumurilor grele, de o bună capacitate
 electrice termonucleare, este extrem                                                                                                                                                     ga regiune sprijină cu căldură şi
 de simplă. Aici există doar corpul               Ieri a fost lansată staţia cosmică                                                                                                      participă în lupta pentru lichida,             de manevrare, porţie lucra,.cu o serie de mecanisme şi dispozitive, îndeosebi
lung al reactorului, tuburi de diferite        U.R.S.S.-65. Staţia este prevăzută cu                                                                                                      rea malariei. Numai în. primele
culori împletite într-o reţea.                 un telecentru şi un observator unde                                                                                                                                                       poate fi foloşjt. la .curăţarea grajdurilor, la transportarea furajelor şi ta
                                               există un telescop.
   Noi, primii oaspeţi ai centralei, nu                                                                                                                                                                                                  munci în fermă.  In clişeu : Noul tractor „DT-10".
vedem şi nu auzim jocul giganticelor             Altitudinea la care se roteşte noul
forţe din pîntecul reactorului, forţe          satelit artificial al Pămîntului este de                                                                                                                                                  ''     n? : I. ¦ ¦i        <j\                           , _________________________ _
asemănătoare acelora care se dezlănţuie        aproximativ 35.000 km. Noul sputnik
în interiorul soarelui. Ghidul ne vor­        gigantic a fost lansat în zona ecua­        In R. P. Chineză s»au descoperii                                                                luni ale amilul 1958¦, loc”uiit¦or**i:i a\-r>         împletirea medicine!
beşte despre substanţa care se află în        torului pămîntului, perioada sa de ro­
reactor, încălzită la zeci de milioane        taţie este egală cu 24 de ore, adică                                                                                                        cestei provincii au efectuat 13.909
de grade, despre învelişul interior al         cu perioada de rotaţie a globului pă-      u ria şe re ze rv e de bogăţii ale subsolului : zile de muncă răspîndind insectici­
reactorului alcătuit din puternice cîm-       mîntesc. Potrivit calculelor teoretice,                                                                                           ¦
puri magnetice. Acest cîmp magnetic            sputnikul va trebui să „planeze" dea­                                                                                            ¦         de  împotriva  ţlnţarilor.  In  prezent'       tradiţionale: ci&ra cu medicina
este singurul care poate să unească            supra aceluiaşi punct al suprafeţei pâ-
într-un mănunchi electronii şi nucleele       mîntului. Emisiunile sale de radio şi          In partea centrală a provin­        va deveni în curînd una din-* numărul celor care suferă de ma­
atomice. Ghidul ne vorbeşte şi despre         televiziune pot fi recepţionate aproape     ciei Tziensi,. geologii chinezi au                      îRns. ePm. nCatheinerezeg.iuAni-¦*4<4¦  larie  a scăzut mult. In satele în
energia care se produce în procesul fu­       pe toate teritoriile Europei, Asiei şi      descoperit mari zăcăminte de mi­       tre cele mai                                             care   în trecut se numărau cite                      m o de r n ă
ziunii nucleelor.                             Africii.                                    nereu de fier. Zăcămintele se în­      petrolifere ale
                                                                                          tind în cinci raioane pe o supra­      cest bazin este situat spre est. ; 70 de bolnavi, în prezent mai per­
   Inimaginabilă este forţa care sălăşlu­         Telescopul instalat în observatorul     faţă de peste 400 kilimetri pă­                                                                                                                                        &?!*:>                           ;• • : / ,<V>     ;
ieşte în acest mănunchi. Fiecare litru        cosmic poate transmite imagini ale          traţi, volumul lor fiind evaluat
din volumul său reprezintă 1.000 de           corpurilor cereşti de sute de ori mai                                              de masivul Hinganul Mare, a -î sistă doar 4—5 cazuri Această si­                                           In cadrul unei- conferinţe na-                        statute de medicină tradiţională
kW 1                                          dare decît aparatele de pe pămînt. In                                                                                                                                                      ţionale în problema' medicinei şi
                                              focarul telescopului este instalat un tub                                                                                                       tuaţie are o influenţă favorabilă          farmaciei tradiţionale richjneze,                        chineză, peste 300 de spitale şi
   La centrala electrică termonuoleară        catodic de televiziune cu sensibilitate                                            vînd o suprafaţă de aproxima-%
nu există cazane de abur, care se mai         mare. Datorită acestui fapt se pot                                                                                                                                                         s-a hotărît ca-în viitor medicii                         un mare număr de clinici unde
folosesc încă la centralele electrice a-      transmite pe pămînt imagini ale Soa­                                                                                                            asupra condiţiilor de trai dje popu­
tomice. Aici pulsaţiile mănunchiului          relui, planetelor şi ale stelelor oare                                             tiv 300.000 kilometri pătraţi.
electronic-nuclear, în care procesul fie      se află la mari depărtări.                                                                                                                  laţiei. In ¦provincie există zeci de                                                                    se practică medicina tradiţio­
că este încetinit, fie că este intensificat,
agită cîmpurile magnetice şi ele dau             Dirijarea întregii aparaturi instala­    la 7 miliarde tone. Acest ba­                           •k                                      ' sate fruntaşe şi sute de fruntaşi să acorde o atenţie; sporită- .me­ nală.                                           .
naştere curentului în bobinajele care         te pe staţiunea cosmică se efectuează
înconjoară corpul reactorului.                de pe Pămînt. Alimentarea aparaturii        zin poate aproviziona cu mate­            Potrivit unor date incomplec-^                        şi activişti în mişcarea pentru com-           dicinei tradiţionale, chineze, să                        j..Un număr de aproximativ 300
                                              sputnikului este asigurată pe deplin cu     rie primă, pe timp de 50-60 de         te, în primele trei trimestre ale*                       baterea malariei.                                                                                       de medici care practică medi­
   Cîteva cuvinte despre regimul eco­         ajutorul bateriilor „solare".               ani, o uzină metalurgică cu o          acestui an în R. P. Chineză au*                                                                         se intensifice'cercetările ' în -a-                      cina modernă şi-au consacrat
nomic al staţiunii. Deuterlul şi tritiul                                                  producţie anuală de 30.000.000         fost descoperite 154.000 zăcă-L                             Nu încape îndoiam că în curînd              cest domeniu ’-şi- să se organi­                         activitatea studierii sistematice
costă scump. Dar centrala electrică              Turnul de radioemisie al sputniku­                                                                                                       malaria nu va mai prezenta Un pe-              zeze o campanie de masă pen­                             a teoriei- şi - experienţei linice
termonucleară produce energie de peste        lui va fi folosit ca punct de reper pen­                                                                                                                                                   tru cultivarea. plantelor medici­
100 ori mai ieftină decît centralele e-       tru piloţii navelor şi avioanelor, pre­                                            minte de minereu. Această ci-« rtcol pentru populaţia R.D. Viei.                                                                                                 a medicinei tradiţionale chineze.
lectrice care funcţionează pe bază de         cum şi ai rachetelor poştale intercon­      tone de oţel şi fontă.                                                                                                                         nale.  . i Li - 01 ><¦) ,                                Cursurile organizate în me-
cărbune. Aici consumul de combustibil         tinentale.
este infim.                                                                               Peste 1.000 de geologi efec­ fră este de 3,5 ori mai mare de-5 nani.                                                                           In prezent în întreaga Chină
                                                 Date amănunţite despre aparatura
                                              staţiei veţi citi în numărul viitor...      tuează lucrări de prospecţiuni         cît totalul zăcămintelor d e s c o p e - ^ ........................ ..*****                             !•ex istă 13 facultăţi şi sute de jnr                    roase regiuni ale ţării au dat
                                                                                          pe teritoriul acestor zăcăminte,                                                                                                                                                                        posibilitatea cîtorva mii de me­
                                                                                          pentru a pune în valoare un            rite în cursul primului plan cin­                                                    OCCSC                                                       '— trt,------—  dici să, studieze metodele tera-
                                                                                          prim lot de rezerve intermedia­        cinal. Printre noile rezerve se                                                                                                                                  •piei;,aplicată de medicina tradi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  ţională. In prezent un număr de
                                                                                                                                 numără peste 500 zăcăminte de

                                                                                          re evaluate la 300 milioane to­ minereuri pe suprafeţe mari.                                                                                                                                            68.000 de tineri îşi însuşesc

                                                                                          ne minereu de fier.                    Astfel, de exemplu, s-au pros­                              • In prezent U.R.S.S. produce în            producea înainte de revoluţie, în de­                     ştiinţa medicinei tradiţionale chi­
                                                                                             Recent, şi-a încheiat lucrările     pectat 140 zăcăminte de mine­                            decursul unui an ateeaşi cantitate ’ de        curs de uri an. 1 '                                       neze sub îndrumarea specialişti­
                                                                                                                                 reu de fier avîr.d rezerve între                         produse industriale care s-a realizat
                                                                                          o expediţie a Ministerului Geo­        100 milioane şi 10 miliarde to­                          în primii 15—20 ani ai puterii sovie­              • La Combinatul metalurgic din                        lor cu o vastă experienţă.
                                                                                          logiei care a prospectat zăcă­         ne. De asemenea, s-au descope­                           tice. .................— : ,                   Nijni-Taghil’se construieşte un furnal-                      Academia chineză de cer etări
                                                                                          minte petrolifere din şesul Sun-       rit cîteva zeci de mari zăcămin­                                                                        pitic pentru efectuarea diferitelor ex­
                                                                                          liao (Ghina de nord-est). Con­         te de cupru şi b a u x ţtă .^ ^ ,                           • In fiecare minut, în U.R.S.S. se          perienţe ştiinţifice. Acesta va fi cel mai                medicale din Pekin şi alte cen­
                                                                                          form prevederilor şesul Suniiao                                                                 fabrică un automobil şi Ia fiecare             mic furnal din' Uniunea Sovietică cu                      tre de cercetări ştiinţifice din
                                                                                                                                                             -•*».<&¦o «s*-<S>            două minute şi jumătate — un trac­             o capacitate utilă de 3,6 metri cubi.                     diferite părţi ale Chinei, între­
                                                                                          <>•«><!                                                                                         tor.                                                                                                     prind cercetări în domeniul me­
                                                                                                                                                                                                                                            • In prezent Ia /Vloscova există a-
                                                                                          R, P, B u l g a r i a                                                                              • In prezent, în U.R.S.S. în mai            proximătiv 1.200.000 de instalaţii-pentru                 dicinei tradiţionale chineze le­
                                                                                                                                                                                          puţin de două zile se produce aceeaşi          retransmiterea ; emisiunilor radiofonice                 gată de practica dlinică. Se ira-
Cel mai mare combinai de                                                   i                                                                                                              cantitate de oţel care s-a obţinut în          şi aproximativ acelaşi număr de apa­                      duc lucrări vechi ale medicinei
                                                                                                                                                                                          decursul întregului an 1920.                   rate de radio şi televizoare.                             tradiţionale în limba chineză
            DIN E U R O P A                                                                                                                                                                                                                                                                       contemporană, se studiază vechi
                                                                                                                                                                                             • In fiecare minut, în U.R.S.S. se             ® Cea mai mare centrală electrică                      reţete care au dat rezultate bu­
   In apropierea Moscovei sini pe ier-        şi montare a mobilei. Procesul tehno.                               'Aspect dintr-o mare filatură.                                          editează aproximativ 2.500 exemplare           din primii ani ai puterii sovietice, a
minaie lucrările de construcţie a celui       logic prevede folosirea curenţilor de                                                                                                       cărţi.                                         fost centrala electrică din Moscova                      ne în practică. Printre acestea
mai mare combinat de mobilă din Eu­           înaltă frecvenţă ta prelucrarea lemnu­                                                                                                                                                     cu o putere de 57.000 kW. Puterea hi­                    se numără şi o reţetă pentru tra­
ropa. El va ţi de două ori mai mare           lui.                                                                                                                                           © Biblioteca de stat a U.R.S.S. „Le-        drocentralei „V. I. Lenin“ de pe Volga,                  tarea cancerului esofagului ca­
decît oricare din cele mai mari între­                                                                                                                                                    nin“ primeşte zilnic peste 2.000 de            este de 2.300.000 kW.                                    re a dat rezultate bune în 80%
prinderi sovietice din această ramură            Lucrările executate in ţoale întreprin­                                                                                                  cărţi şi reviste şi 4.000 numere de                                                                     din cazurile tratate. Ţi De-şen,
de producţie.                                 derile combinatului vor fi mecanizate                                                                                                       ziare.                                            ® In anul 1957, pentru fiecare t.000                  specialist în tratarea muşcături­
                                              in proporţie de 70 la sută. Datorită                                                                                                                                                       de persoane, în U.R.S.S. s-au con­                       lor de şerpi veninoşi, a prezen­
   Combinatul va ocupa o suprafaţă            acestui fapt, cheltuielile de muncă pe                                                                                                         • In fiecare an, instituţiile de în-        struit 10,6 locuinţe, în timp ce în                      tat o metodă eficace de trata­
de 40.000 m '.p. şi va grupa 10 între­        unitatea de produs vor fi cu aproxi­                                                                                                        văţămînt superior din U.R.S.S. sînt            S.U.A. — 6,7, în Franţa — 6,2, în                        ment, transmisă din generaţie
prinderi. Aici — pentru prima oară            mativ 40 la sută mai mici in compa­                                                                                                         absolvite de peste 250.000 persoane,           Anglia — 5,9. .                                          în generaţie.
în industria mobilei — vor ţi automa­         raţie cu cele de la fabricile de mobilă                                                                                                     dintre care 70.000 ingineri.
                                              in prezent in funcţiune.                                                                                                                                                                      © In perioada 1959—1965 vor intra                        In curînd se va lansa o cam­
tizate toate procesele de producţie. La                                                                                                                                                      © In fiecare zi, metroul din Mos­           în funcţiune peste 1.400 de linii auto­                  panie de masă în cadrul căreia
                                                 Noul combinat va începe să pro­                                                                                                          cova transportă aproximativ 3.000.000          mate destinate industriei pentru pre­
combinat se montează 33 de linii au­          ducă mobilă în curînd, iar capacitatea                                                                                                      persoane.                                      lucrarea metalelor şi peste 350 des­                     medicii îşi vor însuşi uriaşa ex­
                                              de producţie prevăzută in proiect va fi                                                                                                                                                    tinate industriei pentru prelucrarea                     perienţă a medicinei tradiţiona­
tomate, pe care se vor desfăşura toa­         atinsă în 1959.                                                                                                                                © In 1957 cantitatea de gaze cu             lemnului.                                                le. In toate provinciile şi regiu­
                                                                                                                                                                                          care a fost aprovizionată zilnic Mos­                                                                   nile autonome se vor organiza
te operaţiile de, prelucrare mecanică                                                                                                                                                     cova a fost egală cu aceea care se                                                                      cursuri pentru ca toţi medicii ă
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  cunoască bine nu numai medi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  cina modernă dar şi medicina
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  tradiţională chineză.

S e spune că nimic nu este ca prin farmec şi el se înflă­ derii a hotărît să îndeplinească tor cifre. Ele se înşiră pe foaia Să efectuăm toate lucrările de că muncitorii din cele două uzi­ gajămentul să plece pentru un
mai plicticos decît limba cărează. Cifrele pe care le în­ cincinalul în patru ani.                                               albă şi tu vezi cum în spatele extindere şi modernizare1 care ne de tlotaţie privesc cu încre­ an la Malko Tîrnovo ca să pre­
                                                                                                                                 lor se înalţă mine, îţi imaginezi ne vor permite să îndeplinim dere şi curaj înainte, că ei nu gătească specialişti pentru noua
seacă a cifrelor, decît fracţiile şiră prind viaţă, oamenii se Dar cum ?
                                                                                          — Să luăm, de pildă, mina noi unităţi, şiruri nesfîrşite de cincinalul numai în patru ani se mulţumesc cu ce au realizat. uzină care şe construieşte aici.
şi procentele, decît indicii şi sta­ conturează limpede.                                  „Rosen“ — spune Kosta Sta­ vagonete încărcate cu minereu. fără să cerem statului nici un Normativele sînt depăşite de La Malko Tîrnovo va pleca şi

tisticile.                                    Bl se apropie de fereastră.
Cu toate acestea nu m-am — lată tot ce ne-a lăsat ca­ nev. Potrivit planului, mina tre­ In faţa ochilor îţi apare acest ban in p lu s! Oamenii vor realiza timpul care trebuie cucerit -Tra­ inginerul Asen Aleksov. Ei se
plictisit nici o clipă în timp ce pitalismul ! Vezi dărîmăturile a- buia să producă în cinci ani viitor, pentru că cifrele exprimă totul cu mîiniie lor, cu propri­ diţiile pot.fi şi eie măturate. Im­ va ocupa de tehnologia noii
                                                                                          985.000 tone de minereu cu un voinţa minerilor de la mina ile lor forţe ! Astfel vom econo­ portant este ca cincinalul să fie uzine.
Kosta Stanev, secretar de par­ celea ?
tid la mina „Rosen“ din raio­ El arată spre nişte barăci pe conţinut de 1,03% metal. Acum, „Rosen“, întruchipează năzuin­ misi 7-8 milioane leva...
                                                                                                                                                                                                                                         îndeplinit în patru ani, ca pa­ Oamenii gîndesc, creează. Sr
nul Burgas, (R.P. Bulgaria), în­ jumătate dărîmate. Pe lîngă noi­ în numai patru ani, aceeaşi mi­ ţele lor peniru o viaţă şi mai A venit vorba şi despre oa­ tria să primească acum mine­ descoperă toate rezervele, se stu
şira cifre, procente şi indici com­ le blocuri ele par nişte zdrenţe nă trebuie să producă 1.160.000 bună, şi mai înstărită.                                                    meni. Stanev povestea despre ei reu într-un termen scurt.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                  diază orice posibilitate de îrnbu
parativi. Poate că aceasta s-a murdare alături de o haină de tone de minereu. Diferenţa de La uzina de tlotaţie „Vîrli cu şi mai mult entuziasm, ou şi Şi iată că pe acest fond în­ nătăţire şi accelerare a procesu
                                                                                          175.000 tone nu este mică. Ea Briag" concasorul de 50 tone a mai multă dragoste. Un colectiv cep să se contureze, să se evi­ jlui de producţie. Nikola Sviri
întîmplat din cauza limbajului sărbătoare.

colorat în care se exprima Sta­ — O să le dărîmăm în cu­                                                                                                                                                                                 denţieze unii dintre' oamenii al dov a propus înlocuirea -oria

nev. In orice caz pentru mine a rînd, să nu ne mai facă de ruşi­                          O                       enii dau viaţă icifrelor                                                                                               căror gînd este îndreptat spre toarelor cu scafe la Notarea mi­
devenit limpede că cifrele, a- ne... Iar tot restul este opera                                                                                                                                                                           viitor. Din mulţimea de cifre în­ nereului cu sortatoare cu spira
ceşti duşmani ai frumosului, pot noastră.                                                     &                                                                                                                                          şirate de Stanev se desprind o ie, iar Anghel Koiev — intro­
                                                                                                                                                                                                                                         serie de oameni. Sînt oameni ducerea unei a treia etape de
cuprinde foarte multă frumuseţe Privirile secretarului sînt a-                               3

şi poezie.                                    ţintite în depărtare. La ce se                                                                                                                     de P. BONEV                             simpli din mine, de la abataje, concasare. Ascensoareie simple
                                                                                                                                                                                                                                         de ia tlotaţie. Oamenii simpli din mina „Rosen“ vor fi înlocu­
Din camera secretarului de gîndeşte oare ? Ce-şi aminteşte?

partid se vede întreaga regiune Poate că mizeria care domnea                                                                                                                                                                             care domină mersul vremii, o ite cu ascensoare cu etaj. Soco­

a minei, turnurile, cele două aici, mina prăpădită din care se                                                                                                                                                                           silesc să se scurgă după voinţa teala este limpede : se dub'ează

uzine de Notaţie, o parte din extrăgeau cu chiu cu vai 3.000- reprezintă aproape producţia a- fost înlocuit cu unul de 100 to­ minunat pe care te poţi bizui în lor.                                                                                                                              capacitatea. O altă propunere

noile blocuri de locuinţe. In de­ 4.000 tone de minereu pe an, nuală a m inei!                                                   ne. In raionul Malko Tîrnovo toate împrejurările.                                                       Nu există om, miner sau mun­ simplă dar utilă : să se instaleze

părtare se zăreşte marea. Sub oamenii istoviţi, rupţi, murdăria, Ca să ne îndeplinim civ rîna- se construieşte o nouă uzină de Cifrele citate de secretar zu­ citor de la tlotaţie, care să nu bunchere la galeriile minei „Me-
terestre trec camioane încărcate noroiul. Sau poate îşi aminteşte iul — continuă secretarul — tre­ tlotaţie unde pînă la sîîrşitui a- grăvesc acum nu numai viito­ facă tot ce-i stă în putinţă pen­ den Rid“. Aceasta înseamnă o
cu concentrat de minereu, auto­ de proprietarii străini imperti­ buia, conform prevederilor pla­ nului 1960 urmează să tie insta­ rul apropiat, ci exprimă în prb tru îndeplinirea înainte de ter­ economie de 20 de muncitori la
buse care transportă minerii. nenţi şi aroganţi, sau de slugar­ nului, să extragem cîte 670 tor -> lat un nou concasor de 250 tone. mul rînd formarea conştiinţei men a cincinalului. Gheorghi suprafaţă.
                                                                                          de minereu în 24 de ore, iar a- Deşi construcţia a început re­ noi, a caracterelor. Altminteri Ţifundarov de la secţia de Nota­ Kosta Stanev continuă s’S vor­
Domneşte o vie animaţie, munca nicii boieri bulgari...

clocoteşte la unul din cele mai Apoi Kosta Stanev ne vorbi cum 800 tone. Această diferenţă cent, tovarăşii vor să o termine cine ar fi putut obliga coleotir ţie nr. 1 va trece la deservirea bească despre viitorul minei şi
mari centre miniere ale R. P.                 despre cincinal, despre măsuri­
Bulgaria.                                     le pentru îndeplinirea planului             de 130 tone este echivalentă cu        pînă ia sîîrşitui anului 1959 îm­              vele celor două uzine de flota-                          simultană a mai multor maşini. al muncitorilor, Intre timp no­
                                              în termen redus, despre inves­              producţia unei secţii noi ! Fi­        preună cu lărgirea ei, fără alte               ţie din Rosen să reducă zilele                           In felul acesta se eliberează spe­ rii s-au împrăştiat şi deasupra
   Kosta Stanev este un bărbat                tiţiile capitale prevăzute, despre          reşte că noi nu vom da în ex­                                                         planificate peniru reparaţii şi să                       cialişti care vor pleca la şantie­ minelor, şi fabricilor au început
de statură mijlocie cu părul că­              milioanele pe care întreprinde­             ploatare o asemenea secţie...          investiţii capitale suplimentare.              efectueze în cursul anului 344
runt. Cum începe să vorbească                 rea „Rosen-Vîrli Briag“ ie va                                                        — Iată- ce înţelegem noi cînd                zile de muncă complete?                                  rul uzinei din Malko Tîrnovo. să strălucească razele palide aie
!despre problema producţiei şi a                                                            Nu poţi rămîne indiferent ţa­
                                                                                                                                 vorbim de investiţiile capitale                                                                         Penka Karanikolova, ¦ -nare lu­ soarelui de toamnă. La mina
                                                                                                                                                                                                                                         crează la concasorul din secţia „Rosen“ munca clocoteşte cu un

cincinalului, oboseala îi dispare economisi. Colectivul întreprin­ ţă de înţelesul profund al aces­ prevăzute —- continuă Stanev. Cifrele mute vorbesc. Ele spun de tlotaţie nr. 2, şi-a luat ăn- nestăvilit avînt.

                                                          ¦—rW-—/Wv                       ,’WV^'VaA x*r A ^V W -                                      -AVVWV 'WV-'V/VAVX
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31