Page 27 - 1959-02

Nr. 1286 DRUMUL 'SOCIALISMULUI Pah. 3

VIAŢA DE PARTID Np vorbesc fruntaşi ai

MUNCITORII DE LA G .A .S. APOLDrecoltelor bogate
Grijă permanentă pentru educarea 3.240 kg. orz de iu discutât planul de prsducfie pe anul 1959
toamnă ia hectar Producţia în G.A.S. Apoldu iveală posibilităţile existente in această direcţie gospodăria

comunistă a candidaţilor d e partid de Sus va creşte simţitor în a- pentru realizarea şi depăşirea de stat a fost slab sprijinită de
Cu toate că seceta a bîn- cest an, în toate ramurile. In planului pe acest an. sfatul popular comunal. Munci­

O rganizaţia, de bază' din în­ rea Statutului P.M.R. Secreta O altă formă deosebit de tuit destul de mult, în a- planul de producţie pe anul 1959 — Brigada pe cate o conduc torii s-au angajat să realizeze
treprinderea de încălţăminte „Ar­ rul organizaţiei de bază, tov eficace în educarea candidaţi­ nul trecut gospodăria a- s-a prevăzut să se realizeze peste — a spus brigadierul Klokner producţia . de lină şi de lapte
deleana“ din Alba Tulia a cres­ Ştefan Haţegan, urmăreşte în lor, pe care organizaţia de bază gricolă de stat din Sîntă- 3.000 kg. porumb la hectar, pes­ Siegfried — are ca sarcină de planificată. Ba mai mult, s-au
cut' mult în ultimii ani din punct deaproape felul in care ei mun de la fabrica „Ardeleana“ o fo­ măria-Orlea a realizat o te 18.000 kg. cartofi la hectar, plan să cultive 30 ha. cu sfeclă angajat să obţină şi de la mioa­
de vedere numeric. In momen­ cese pentru ridicarea nivelului loseşte cu succes, este cea a tra­ producţie mare la cultu­ peste 20.000 kg. sfeclă de za­ re aceeaşi producţie de lină ca .
tul de faţă, numai numărul can­ lor politic şi ideologic şi-i ajută sării de sarcini concrete candi­ ra orzului. La obţinerea hăr la hectar, 36.500 kg. po- de zahăr şi să realizeze o pro­
didaţilor de partid ajunge la a- să-şi însuşească principiile care daţilor. acestei recolte o contribu­ rumb-siloz la hectar etc. ducţie medie de 19.000 kg. sfe­ şi de la oile mari. Dar pe bună
proape 40. Ei au fost primiţi din stau la baza activităţii partidu­ ţie însemnată o are apli­ clă de zahăr. Eu sînt de părere dreptate au cerut să şe ia mă­
rîndul celor mai harnici, cin­ lui, precum şi drepturile şi în­ Printre candidaţii care au pri­ carea regulilor agrotehni­ Suprafeţele cultivate cu po­ suri pentru asigurarea unei pă­
stiţi şi înaintaţi muncitori şi datoririle membrilor de partid. mit sarcini concrete se numără ce înaintate. executarea lu­ rumb vor fi extinse cu peste 20 că avem condiţii să depăşim cu şuni suficiente şi corespunzătoa­
muncitoare. Cea mai mare par­ şi Gheorghe Mărgineanu. El se crărilor cu maşinile la ha. în cursul anului. Dar pro­ mult această producţie. Au tost re. Sfătui popular comunal, aju­
te dintre ei sînt fruntaşi în pro­ De asemenea, biroul urmă­ ocupă de problema difuzării pre­ timp şi în condiţiuni bune. ducţia de porumb nu va ti mă­ cazuri cind în Apold s-a realizat tat de comitetul executiv al sfa­
ducţie. reşte îndeaproape cum muncesc sei în întreprindere şi se achită rită numai pe cale extensivă. peste 40.000 kg. sfeclă furajeră tului popular raional, va trebui
candidaţii pentru îndeplinirea cu cinste de ea. De asemenea, Suprafaţa de 5 hectare, S-au luat măsuri pentru a fi să fină seama de această cerin­
Biroul organizaţiei de bază sarcinilor ce le au în producţie, tovarăşa Ana Magda are ca sar­ care urma să fie însămîn- sporită in mod simţitor şi pe ca­ la ha. Dacă s-a realizat o ase­ ţă îndreptăţită a muncitorilor
este conştient că de felul în care dacă ei manifestă grijă pentru cină de partid să vegheze la îm­ ţată cu orz de ioamnă, a l le intensivă. menea producţie de sfeclă de la G.A.S. Apold şl să ajute
organizaţia de bază se ocupă îndeplinirea normelor, pentru e- bunătăţirea calităţii lucrului în fost arată la adîncimea j furajeră, de ce nu s-ar pu­ gospodăria pentru a . primi pă­
de creşterea şi educarea candi­ conomisirea de materiale, pen­ secţia croi. Mai sînt şi alţi to­ de 20—22 cm., după ce s-a * Ţinlnd seama de indicaţiile tea realiza o producţie ase­ şunea necesară.
daţilor. ddpinde în măsură hotă­ tru însuşirea unor cunoştinţe co­ varăşi care au primit asemenea luat a doua coasă de tri- j
râtoare nivelul de înţelegere şi respunzătoare mînuirii maşinilor sarcini. fol în luna? august. Înainte j plenarei C.C. al P.M.R. din no­ mănătoare de sfeclă de zahăr ? In cadrul şedinţei de discu­
capacitatea lor de-a mobiliza şi utilajelor cu care lucrează. de semănat, cu două-trei , iembrie 1958, gospodăria de stat Se ştie doar că şi sfecla de za­ tare a planului de producţie,
masa de oameni fără de partid Pe baza constatărilor, biroul Din proprie experienţă, biroul săptămîni, s-a făcut a doua î din Apold va extinde în acest hăr are nevoie de aceleaşi sub­ muncitorii de la G.A.S. Apold
la aplicarea în viaţă a sarcini­ ia măsuri de sprijinire a celor organizaţiei de bază a consta­ arătură la adîncimea de j an suprafeţele cultivate cu sfe­ stanţe nutritive. Eu mă angajez au lansat o chemare la întrece­
lor ce le revin din politica gene­ rămaşi mai în urmă. Nu de mult, tat că sarcina concretă are un 18—20 cm., încorporîndu- clă de zahăr, tn aşa fel Incit ca în acest an să realizez re socialistă către toate gospo­
rală a partidului nostru. De a- biroui a observat că muncitoa­ dublu efect: pe de o parte înlă­ se odată cu aceasta şi o să poată livra statului circa 600 25.000 kg. sfeclă de zahăr la ha. dăriile de stat din regiunea Hu­
ceea, biroul organizaţiei mani­ rele Doina Băişan şi Eva Gher­ tură unele neajunsuri din secţii­ cantitate de 200 kg. su- tone sfeclă de zahăr. Pentru ca brigada ce o conduc nedoara.
festă un interes deosebit oentru man, candidate de partid, din le întreprinderii, iar pe de altă perfosfat la hectar. Să- să poată realiza această produc­
ca ¦viitorii membri de partid să secţia de croi, nu-şi îndeplinesc parte ea are un puternic rol e- mînta, înainte de a fi bă­ Ferma de vaci va creşte în ţie, vom aplica regulile agro­ Succese
se înarmeze, încă în timpul sta­ sarcinile de pian pentru că nu ducativ, întărind simţul de răs­ anul 1959 cu încă 65 capete, tehnice cerute şi vom ingrăşa
giului de candidat, cu cunoaşte­ folosesc din plin timpul de lu­ pundere al candidaţilor, pentru culturile de sfeclă cu îngrăşă­ 3a întreprinderea
rea principalelor sarcini ce revin cru. Membrii biroului au stat de ajunglnd ca la sfirşitul anului minte. chimice pe faze de vege­ de explorări „Ardealul
comuniştilor. In acest scop, bi­ vorbă cu ele, apoi tovarăşele tot ce se întîmplă în jurul lor. să numere 154 capete vaci. Pro­ taţie. Voi organiza totodată în
roul foloseşte măi multe forme Ana Bîrs şi Ana Moldovan, ducţia de lapte pe cap de vacă acest an şi cîmpuri de experien­ Pentru realizarea sarcinilor trasate
Organizaţia de bază trebuie furajată va creşte la 3.000 litri ţă pe care să se obţină producţii
anual. record de sfeclă de zahăr, car­
să lărgească sfera acţiunilor me­ tofi şi porumb cu scopul de a
Va spori simţitor şi numărul
păsărilor, iar producţia de ouă

de antrenare a' candidaţilor în membre de partid din aceeaşi nite să contribuie la creşterea gată în pămînt, a fost bi­ va creşte de la 23.000 bucăţi, ne da seama de cele mal potri­ de Conferinţa regională de partid,

diverse munci, înainte de toate, secţie, au primit sarcina să se şi educarea comunistă a candi­ ne curăţită şi i s-a făcut cît a fost planificai în anul tre­ vite reguli agrotehnice ce se cer muncitorii, inginerii şi tehnici-mi de
spre exemplu, toţi candidaţii de ocupe mai mult de cele două daţilor de partid. Trebuie să ţi­ la întreprinderea de explorări „Ardea­
partid, au fost încadraţi în în­ candidate, ajutîndu-le să lichi­ nă mai multe conferinţe pe dife­ proba de germinaţie. Tra­ cut, la peste 600.000 bucăţi in a fi aplicate in condiţiile de cli­ lul“ din Alba lulia, antrenaţi în în­
văţăm intui politic pentru studie- deze cu lipsurile ce le au în fo- rite teme, să se organizeze re­ trecerea socialistă şi-au intensificat e-'
'osfrea timpului de lucru. Meto­ cenzii, excursii la locuri istori­ tarea seminţelor s-a făcut t acest an. mă şi de sol ale gospodăriei forturile pentru realizarea sarcinilor de
Dm activitatea da s-a dovedit a fi bună. Ea a ce etc. Folosind forme multe şi plan.
bibliotecii raionale cît mai variate în munca de edu­ cu germisan, iar semăna- t Producţia de struguri va creş­ noastre.
dat rezultate bune în sensul că care a candidaţilor de partid, or­ Astfel, printr-o mal bună organizare
Sebeş ganizaţia de bază de 1a între­ tul s-a făcut cu maşina, la * te şi ea cu peste 3 la sută faţă Asemenea angajamente şi-au a muncii şi folosind raţional utilajele,
cele două tinere candidate au prinderea „Ardeleana“ se va a- loate şantierele de explorări prin ga­
In luna ianuarie, biblioteca chita cu cinste de una din cele adîncimea de 5-6 cm., din- j de cea realizată în anul trecut luat şi alţi muncitori din G.A.S. lerii din. regiune şi-au depăşit cu 12-4!î
raională din Sebeş a înscris un început să muncească tot mai mai importante sarcini. la sută planul de producţie pe luna
număr de 500 citilori, care au du-se o cantitate de 160 ‘ Toate acestea sînt preveder Apold cu prilejul discutării pla­ ianuarie.
citit 2.147 cărţi. Printre citito­ bine. Astăzi ele se numără prin­ A. CERBU
rii cei mai activi se numără ţă­ kg. la ha. * de plan. Ele urmează să fie rea nului de producţie. Muncitorii Pe întreprindere, planul de producţie
ranul muncitor loan Dumitrea- tre muncitoarele secţiei de croit la explorările prin galerii a fost depă­
să, eleva loaniţa DumUreasă, Peste iarnă, s-au desfun- î lîzate. Există Insă condiţii pen din sectorul viticol s-au angajat şit în luna ianuarie cu 42,5 la sută.
pensionarul loan Paştiu şi func­ care îşi depăşesc cu regularitate
ţionara Karnlina Lederhilger. dat şanţurile de scurgerea \ tru a fi realizate în bune condi să realizeze în medie cu cel pu­ S-au evidenţiat minerii Ion Danciu,
normele şi realizează economii Ion Sristea şi losif Macra, ajutorul de
La cele 19 cercuri de citit din de materiale. apei, pentru ca să nu stag- $ Huni şi chiar depăşite, De fapt ţin 300 kg. struguri la ha. pes­ miner Serafim Malea şi alţii.
oraşul Sebeş — organizate în
colaborare cu comisia de femei neze pe semănături. Jme- j şedinţa pentru prelucrarea pla­ te prevederile planului, cei din -o -

diat ce a început vegeta- j nului de producţie pe anul 1959, sectorul mecanic să reducă pre­

îm i (ia s-a făcut grâpatul. Tot ţ care a avut loc nu de mult, şi ţul de cost pe hantru cu 3 la

în acelaşi timp s-a dat şi la care au participat toate ca­ sută faţă de cel planificat şi să

Pentru înfăptuirea sarcinilor o cantitate de 100 kg. azo­ drele de conducere ale G.A.S., realizeze economii la carburanţi
trasate de Conferinţa regională
tat de amoniu ta hectar. şefii de secţii, brigadierii, şefii şi lubrefianţi de 2 la sută.
de partid
In continuare s-a executat ţ de echipe, responsabilii de fer­ O problemă mult discutată în

plivitul de două ori. Cind i me, ingineri şi tehnicieni, mun­ şedinţa de prelucrare a planului

plantele au fost înflorite, | citori fruntaşi etc., a confirmat de producţie a fost asigurarea

şi cu sprijinul unor cadre di­ s-a mai dat încă o cânii- * acest lucru, păşunilor corespunzătoare pen­
tate de 100 kg. superfosfat * Muncitorii au primit cu mul­ tru turma de oi. Turma gospo­
dactice — se prelucrează, prin­ Comitetul de întreprindere al sectorul I A. Ladislau Kvas, Va­ dăriei va creşte în acest an la Brigăzile de tineret
tre altele, materiale privind tran­ minei Lupeni, ' sub îndrumarea sile Bobinceac de la sectorul 1 care să ajute la coacere. , tă satisfacţie cifrele de plan şi peste 2-000 pi, adulţg^ln şfar.ă
sformarea socialistă a agricul­ comitetului de partid, a luşt. o B; a Iui, Niculaie^ Onişor de la Toate acestea au făcut ca j s-au angajat în unanimitate să de aceasta, se va mări cu 1.000 Nu de mult, la exploatarea minieră
turii. Astfel, \n cercul de citii de- serie de măsuri menite să ducă sectorul III şi altele. Toate s-au . la recoltare să stringem o ‘ miei ce se vor naşte. La un a- YefÎucj'a avut' ioc consfătuirea brigă-
.pe. strada Andrei Prott, condus la îndeplinirea cît mai grabnică angajat să producă între 150— le realizeze şi chiar să le de­ semenea număr de oi trebuie a- ziior de tineret, pentru analiza rezulta­
de tov. Plorica Vanla, s-au pre­ a sarcinilor trasate de Conferin­ păşească. In discuţiile purtate sigurntă păşunea necesară. Or, telor obţinute în trimestrul IV al anu­
lucrat Statutul întovărăşirii a- ţa regională de partid. 1.000 kg. cărbune cocsificabi! producţie de 3.240 kg. la cu prilejul dezbaterii planului lui 1958.
gricole, Statutul G.A.C. etc. A- peste plan de fiecare om, în fie­ hectar. de producţie, au fost scoase la
semenea exemple se pot da şi In primul rînd ne-am orientat care zi. Majoritatea lor au oh Cele 14 brigăzi utemiste nu conlri-
din cercurile de citii de ne stră­ spre introducerea iniţiativelor Ing. OCTAVIAN BONA Şezătoare literară buit din plin ia realizarea ’danului, pe
zile Horea. Ştefan cel Mare, Că­ noi, cum este şi aceea a mine­ ţinut pînă în prezent importan directorul G.A.S. Sîntă- perioada amintită, în proporţie de 116,08
rilor de la Aninoasa. Pentru ur­ te depăşiri de plan. Zilele acestea elevii claselor a Fragmentele „Şcoala din Hu- la sută, precum şi la obţinerea econo­
lăraşi. mărirea zilnică a realizărilor măria-Orlea Vl-a A şi B de la Şcoala medie muleşti“ şi „La scăldat", din miei de 278.000 lei la preţul de cost.
fiecărei brigăzi, au fost întocmite La sectorul IV A au luat fiin­ „Dr. Petru Groza" clin Deva, au „Amintiri din copilărie", împreu­ Drapelul de brigadă fruntaşă a fost
Pentru o fustă orientare a grafice simple, pe înţelesul tu­ ţă două brigăzi de muncă patrio • » - -a • prezentat, in faţa corpului didac­ nă cu celelalte puncte cuprinse înmînat brigăzii conduse de tovarăşul
lecturilor în cercurile de citit, bi­ turor muncitorilor. Aceste reali­ tic, a părinţilor şi elevilor din în programul şezătorii, au fost loar. Popa. care şi a depăşit planul
blioteca raională a întocmit pla­ tică conduse de Chiţu Diana şi în turneu celelalte clase, n reuşită şezătoa­ primite cu multă căldură de În­ de producţie eu 4,5 1a sută, dînd tot­
nuri de lectură pentru fiecare zări zilnice sînt urmărite de că­ re literară închinată marelui po­ treaga asistenţă, interpreţii, po­ odată şl cel mai mare număr de tineri
cerc de citit in parte, ne pe­ tre comitetele de secţii, cerînd Constantin Ocneanu, care au Duminică, 1 februarie, forma­ vestitor ion Creangă. Cu aceas­ calificaţi.
rioada de la 20 ianuarie la 30 sprijinul conducerii sectoarelor luat hotărîrea de a nu părăs: . ţia artistică a căminului cultural tă ocazie au fost prezentate as­ vestitorii şi artiştii claselor a
martie a.c, Pe baza acestor pla­ acolo unde se simte nevoia. pecte din viaţa şi activitatea Rezultate bune au mai obţinut şi bri­
nuri şi a caietelor de evidenţă, schimbul pînă ce nu-şi vor fr „Steagul păcii“ din comuna scriitorului, s-a citit povestea Vl-a A şi B, dovedind şi cu a- găzile conduse de Nicolae Gostinaş,
care sînt complectate la zi de Ga urmare, iniţiativa mineri­ „Fata babei şi fata moşneagu­ de la sectorul III Pădurea, şi Sirtiion
către fiecare cerc, se dă posibi­ îndeplinit planul. Crişcior, raionul Brad, a prezen­ lui" şi a fost. interpretată sce­ ceastă ocazie că s-au pregătit cu Cihernian, de la ateiieru! mecanic.
lor de la Aninoasa a fost îm­ neta „Moş Ion Roată şi Unirea
Prin munca voluntară a tine tat un frumos program artistic sîrguinţă pentru reuşita şezătorii IOAN FETIG
litatea orientării juste în ceea brăţişată pînă îr prezent de 47 rilor de ia sectorul IX eleclro pe scena căminului cultural din Corul celor două clase a cîntai corespondent
mecanic au fost curăţate de căr comuna l.uncoiu de Jos. Re­ apoi „Pupăza din tei". literare.
ce priveşte prelucrarea materia­ brigăzi de ia mina Lupeni. Prin­ bune îngheţat peste 2.500 vago pertoriul a cuprins cîntece popu­
lelor viitoare ale cercurilor de nete. lare, dansuri populare şi piesa ELEONORA TTNCU
citit. tre acestea se numără şi cele „Un pas necugetat“, regizată de
CAROI. A1.B profesoara Cornelia Pleşa. şi TANIA RADU
P. RĂDĂCINĂ | conduse de : Vasile Feher. loan secretarul Comitetului de între­
Programul s-a bucurat de pioniere
corespondentă Cotroază, Alexandru Fosto de Ia prindere al minei Lupeni mult succes.

Cine e m ai ciştigat In anul 1958 colectivistul tovarăşul Nistorescu, au fost e- deduce lesne, cine e mai c.îşti* din veniturile în bani şi natură
Aron Crişan a muncit cu aceeaşi
rîvnă, căutînd să nu absenteze valuate la cca. 750 lei. g a t : colectivistul sau ţăranul in­ ale tovarăşului Nistorescu.
de la lucru. Cînd Ana, soţia sa,
lipsea, avînd treburi urgente pe- Din tabelul de mai jos se poate dividual cu 5,99 hectare teren. I Din veniturile obţinute,în a-
acasă, o înlocuia tatăl său, Ni­
An de an, colectiviştii din Pri- floarea-soarelui, 19 kg. furaje, Crişan şi cum a procedat el ca colae Jurj. Aşa a reuşit să to­ VENITURI E ANUL 1958 nui trecut, tovarăşul Nistorescu
e caz au obţinut recolte tot mai 100 gr. brînză ielemea şi 2" lei. să-şi poată întreţine familia în talizeze 581 zile-muncă. Pentru a cumpărat haine pentru el, pen­
aceste zile a dus acasă mm
bogate, ca rezultat al muncii lor Valoarea totală a unei ziie- condiţii optime şi totodată să-şi multe produse şi bani decît ţă ­ ARON CRIŞAN IOAN NISTORESCU tru soţie şi fiica sa, Steluţa, stu­
ranul cu gospodărie individuală colectivist G.A.C, Prlca? dentă la Institutul pedagogic
harnice, al lucrării pămîntului muncă, evaluînd produsele la cumpere şi casă ? toan Nistorescu — tot din satul ţăran din Pricaz cu „Maxim Gorki“ din Bucureşti.
Pricaz — care posedă ~,99 ha. 581 zile-muncă gospodărie individuala
cu mijloace mecanizate şi ai a- preţuri de stat, s-a ridicat, în Pînă în anu! 1953, cînd s-a teren şi-l munceşte împreună Colectivistul Crişan trăieşte
cu soţia. 5,99 ha. ieren însă o viaţă mult mai îmbelşu­
plicării regulilor agrotehnice anul 1958, ia 51 lei. înscris în G.A.C. „21 Decem­
înaintate. Anul trecut, de exem­ Printre cei care au efectuat brie“ din PriGaz, tov. Aron Cri­ Şi ţăranul individual Toan PRODUSUL
plu, cu toate că a fost secetă, şan poseda circa 2,75 ha. teren, Nistorescu şi-a muncit cu rîvnă
ei au recoltat, în med'e !a hec­ mai multe zile-muncă în anul îşi muncea pămîntul împreună pămîntul. El a cultivat în anul Cantltalea Valoarea Cantitatea Valoarea gată decît ţăranul cu gospodărie
tar, 1.400 kg. grîu, 3.900 kg. 1958 sînt colectiviştii loan Jurj, cu soţia şi-şi întreţinea familia 1958, 1,64 ha. cu grîu, 1,64 ha. de produse produseloi ¦te produse individuală loan Nistorescu.
porumb, 1.550 kg. floarea-soare- loan Mihaî, Aron Crişan şi al­ mulţumitor. Totuşi, veniturile cu porumb, 1,6^ ha. cu fîn-tri* produsele Pentru hrana familiei, el a tăiat
lui şî peste 18.000 kg. cartofi. ţii. Merită subliniat faptul că, foi, 0,28 ha. cu ovăz, 0,16 h’a. obţinute Lei obţinute Lei în toamnă un porc de peste 180
muncind singur în gospodărie obţinute nu i-au permis să-şi cu sfeclă furajeră şi 0,16 ha. cu Kg.
cartofi. kr.
cumpere casă. Văzînd că mulţi
Din restul suprafeţei de teren Grîu 2.033,5 1.570 kg. şi a cumnărat alţi trei porci
ce o posedă, tovarăşul Nistores- Porumb 4.067 şi 3 purcei, 6 gîşte, 9 raţe şi 6
— 3.152 — găini. Şi-a cumpărat de aseme­
eu a avut 0,16 ha, fînete, 0,15
Recolta obţinută de colecti­ colectivistul loan Şerban a e- ţărani muncitori păşeso cu în­ Cartofi 2.324 — 1.500 ... nea haine, lui, celor doi copii,
vişti a fost mult superioară faţă fectuat 309 zile-muncă. credere pe calea arătată de par­ ha. grădină. 0,08 ha. livadă şl Orz 1.162 soţiei şî socrului. Are şi ceva
de cea obţinută de ţăranii cu tid, şi-şi făuresc o viaţă nouă, -- ¦
gospodării individuale din sat. a- Din veniturile mari, obţinute îmbelşugată, a intrat în gospo­ 0,0o ha. terenuri neproductive.
tît din punct de vedere cantita­ în urma muncii ior harnice, co­ dăria colectivă. In anul 1953 Ovăz —— 150 ... bani puşi deoparte. Tot din ve­
lectiviştii din Pricaz trăiesc din Veniturile obţinute de pe urma
Furaje 11.039 — 5.720 — niturile obţinute anul trecut în
acestor terenuri au fost mici, 197,2 ,, G.A.G., colectivului Crişan în­
tiv cît şi calitativ. Colectiviştii ce în ce mai bine, se îmbracă şi-a înscris una din cele două Floarea-soareiui 58,1 — treţine băiatul cel mare, Viorel,
concentrarea forţelor de muncă Brînză telemea — ia şcoală în Orăştie.
Valoarea totală —
fiind măi accentuată la terenu­
au smuls pămîntului, în medie mai bine, îşi cumpără mobilă, a- vaci, pămîntul şi atelajele agri­ a produselor — 14.917,81 — 8.674.10 Văzînd practic avantajele co­
rile cultivate cu cereale. Venituri în bani 13.363 — 750 lectiviştilor, tovarăşii! Nistorescu
la hectar cu peste 400 kg. grîu, parate de radio ş.a. Unii îşi cum­ cole în G.A.C, „21 Decembrie“. este decis să-şi înainteze cere­
Gîţiva litri de lapte obţinuţi Total venit anual —- 28.280,81 — 9.424,10 rea' pentru a intră' în gospodăria
1.750 kg. porumb ştiuleţi, 8.000 pără satî îşi construiesc case In gospodărie a participat în Cheltuieli de
kg. cartofi şi 600 kg. floarea- noi. Astfel în anul trecut, colec­ mod regulat la lucru şl a mun­ de la unica vacă productivă,

soarelui, mai mult decît ţăra­ tivistul loan Mihaî şi-a construit cit cu tragere de inimă, alături vîndut pe piaţă, precum şi zar­ producţie î. _ w 2.805 colectivă. De altfel, nu e singu­
Venit net 28,280,81 WT- ¦ 6.619.10 rul. Numai în ultimele zile zeci
nii individuali. o casă nouă. Şi odată cu el, alţi de soţia sa Ana. zavaturile şi fructele obţinute de

Superioare au fost şi venitu­ vreo 9 colectivişti. Din veniturile de pe 2 ani şi-a de ţărani muncitori din satul

rile colectiviştilor faţă de cele Colectiviştii loan- Dutca şi agonisit o sumă frumuşică. Şase In perioadele de virf ale mun­ re a muncii acestor rudenii, pro­ Pricaz au înaintat cereri de în­
cilor agricole, tovarăşul Nisfo- dusele şi banii daţi cîurdarilor scriere în G.A.C. „21 Decem­
ale ţăranilor individuali. Pentru Aron Crişan şi-au cumpărat case mii de iei a împrumutat de la rescu a fost ajutat şi de către satului care au îngrijit de cei brie“. Printre aceştia se numără

o zi-muncă efectuată în gospo­ într-un timp relativ scurt di pă Banca agricolă şi şi-a cumpărat

dărie, colectiviştii au pri:~it înscrierea tor în gospodăria co­ o casă în anul 1955. In alţi doi unele rudenii, ca Alexandru doi boi, o vacă şi o junincă, cit loan Maglaş, Petre Voina, Aron

3,500 kg. grîu, 7 kg. porumb', lectivă. ani a restituit împrumutul fără Stîrc. Produsele si banii daţi de şi 'săminla folosită, nu au fost Hang, Trif Bode'ă si altff.

2 kg. orz, 4 kg. cartofi, 340 gr. Cine este colectivistul Aron să se resimtă. tovarăşul Nistorescu ca retribui­ scăzute (în tabelul de mai sus) EUGEN BERGHIAN