Page 28 - 1959-02
P. 28
Fa g. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1286
BESnflBI
IEZOLUŢIA celu i de-al X X l-lea YIEILE(li.lfliA\M IIF « T IE IffiM IE
C ongres a l P. C. U. 8 . M E S A JU L
adresal deN.S.Hruşciov conducerii
Partidului socialist Italian
(Urmare din pag. I-a) lucru de 35 ore, cu două zile libere pe flota, care stau de strajă cuceririlor so tele Unite spre dominaţia mondială. leninismului. In rezoluţie se subliniază MOSCOVA 7 (Agerpres). — monstrează rezultatele Congre
săptămînă şi ziua de lucru de 6-7 ore. cialiste şi muncii paşnice a poporului După cum arată experienţa ultimilor că revizionismul a suferit o înfrîn- TASS transmite : Nikîta Hruş- sului al XXl-lea, urmînd neabă
ală dezvoltării industriei şi, mai ales, sovietic. ani, agresiunea imperialistă ameninţă gere zdrobitoare pe plan ideologic şl ciov, prim-secrefcar al G. C. al tut linia Congresului al XX-lea,
a industriei grele, Congresul consideră Relevînd uriaşele realizări ale ştiinţei popoarele din cele mai diferite regiuni politic. P.C.U.S., a trimis lui P retro va- lupta şi de acuni înainte în
necesar să prevadă în planul septenal sovietice în toate domeniile cunoştinţe Trebuie întărite organele securităţii ale lumii. Nenoi următorul mesaj de răs mod consecvent pentru cauza
creşterea producţiei industriale globale lor şi mai cu seamă în domeniul fizicii de stat, ai căror tăiş este îndrep Programul revizionist al Uniunii puns adresat Comitetului Cen construirii comunismului în ţara
cu aproximativ 80 ia sută, din care la nucleare şi al energeticii atomice, al tat în primul rînd împotriva agenturii Orientării agresive a puterilor occi tral al Partidului socialist ita noastră, pentru pace şi securita
grupa „A" (producţia mijloacelor de aviaţiei reactive şi al tehnicii rachete strecurate de statele imperialiste. In dentale 1 se opune orientarea paşnică Comuniştilor din Iugoslavia a fost lian : tea tuturor popoarelor.
producţie) cu 85-88 la sută, iar la gru- lor, Congresul consideră necesar ca în rezoluţie se arată că funcţiile de apă a Uniunii Sovietice şl a tuturor sta condamnat în unanmltate de toate
pa „B“ (producţia bunurilor de con decursul septenalulul să se dezvolte şi rare a patriei socialiste, exercitate în telor socialiste, sprijinită de popoarele partidele marxist-leniniste. Teoria şi „Exprimăm tovarăşilor socia Exprimăm speranţa că socia
sum) — cu 62-65 la sută. In cursul mal rapid toate ramurile ştiinţei, să se prezent de către stat, vor putea dispare iubitoare de pace. Datorită poziţiei practica conducerii iugoslave, se spu lişti italieni şi dv. personal mul liştii italieni vor aduce contribu
septenaluhli se prevede o creştere anu facă importante cercetări teoretice care abia atunci cînd va fi înlăturată pe ferme a ţărilor lagărului socialist şi a ne în rezoluţie, reprezintă o îndepăr ţumiri pentru salutul şi urările ţia cuvenită la rezolvarea celei
ală medie a producţiei globale a in să asigure progresul tehnico-ştiinţific deplin primejdia unui atac din partea statelor iubitoare de pace din Orient, tare de poziţiile clasei muncitoare, de de succes adresate Congresului mai importante sarcini a prezent
dustriei în ansamblu de aproximativ continuu. Forţele ştiinţifice şi fondurile imperialiştilor. principiile solidarităţii proletare inter al XXl-lea al Partidului Comu tul ui — lupta pentru cauza pă
8,6 la sută : la grupa „A“ — 9,3 Ia trebuie să fie concentrate în principa în ultimii ani s-au putut înăbuşi în naţionale. Concepţiile şi politica con
sută iar la grupa „B“ — aproximativ lele sectoare cu importanţă practică şi înfăptuirea planului septenal va în germene focare de război din Orientul ducătorilor Uniunii Comuniştilor din nist al Uniunii Sovietice. cii, democraţiei şi progresului
7,3 la sută. teoretică. tări şi mai mult poziţiile Uniunii So Apropiat, Orientul Mijlociu şl Extre Iugoslavia pun în primejdie cuceri
vietice şi ale lagărului mondial so mul Orient şi au putut fi zădărnicite rile revoluţiei populare şi ale socia Partidul nostru, după cum de social“.
Pe baza înaltului nivel de dezvoltare In stabilirea sarcinilor construcţiei cialist ca bastion puternic al păcii şi şi alte planuri ale imperialiştilor. lismului în Iugoslavia.
a industriei grele şi a avîntului con comuniste în actuala etapă, Congresul progresului, va duce la creşterea con Sosirea tov. A. Vijoli la Pekin
tinuu al agriculturii, Congresul con porneşte de la faptul că Uniunea So tinuă a forţelor păcii şi la slăbirea Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. a Comuniştii sovietici, întregul popor
sideră necesar să prevadă o creştere vietică a intrat într-o nouă perioadă forţelor războiului. aprobat în unanimitate politica exter sovietic, se spune în rezoluţie, sînt ani PEKIN 7 (Agerpres). - To Republicii Populare Chineze,
considerabilă a producţiei bunurilor de istorică a dezvoltării sale. In U.R.S.S. nă leninistă de pace a guvernului so maţi de sentimente prieteneşti faţă de varăşul Aurel Vijoli, ministrul unde va duce tratative în vede
larg consum, pentru ca în cursul sep- socialismul a repurtat o victorie deplină Planul septenal deschide o nouă e- vietic. Sînt oportune şi juste, se spune popoarele frăţeşti ale Iugoslaviei, faţă de Finanţe al Republicii Popu rea semnării unui acord privind
tenalulul să se satisfacă din belşug şi definitivă. In rezoluţie se subliniază tapă în întrecerea economică dintre în rezoluţie, aoţiunile întreprinse in de comuniştii iugoslavi. lare Romîne, a sosit în capitala relaţiile linanciare dintre cele
nevoile populaţiei în ceea ce priveşte că în prezent există două sisteme so socialism şi capitalism. Ca urmare a ultima vreme de Uniunea Sovietică două ţări.
ţesăturile, îmbrăcămintea, încălţămin ciale mondiale: capitalismul, care şi-a înfăptuirii lui, Uniunea Sovietică va avînd ca scop rezolvarea paşnică a U.R.S.S. va căuta şi pe viitor să co
tea şl alté mărfuri. trăit traiul, şi socialismul, plin de o depăşi principala putere capitalistă, problemei germane, realizarea unor a- laboreze cu Iugoslavia în toate pro Declarafia secretarului C a se i Albe
forţă vitală mereu crescîndă şi bucu- S.U.A., în ceea ce priveşte producţia corduri cu privire la încetarea expe blemele luptei împotriva imperialismu
In domeniul agriculturii, sarcina fun rîndu-se de simpatia oamenilor muncii absolută a unor produse de cea mai rienţelor cu arma nucleară şi interzi lui, pentru pace, în care poziţiile noas NEW YORK 7 (Agerpres).— Hruşciov la şedinţa de închidere
damentală este atingerea unui nivei din toate ţările. Nu există forţe în mare importanţă, iar în ceea ce priveş cerea ei totală, cu privire la dezarma tre vor coincide. TASS transm ite: Agenţia Asso a Congresului al XXI-lea al
de producţie care să permită deplina lume care să fie în stare să restaureze te altele se va apropia de actualul re, la încetarea războiului rece, la ciated Press anunţă din Thom- P.C.U.S.
satisfacere a nevoilor populaţiei în ceea capitalismul în Uniunea Sovietică, să nivel al producţiei industriale din a- convocarea unei conferinţe a şefilor de In rezoluţie se arată că, continuînd rsville (statul Georgia) că se
ce priveşte' alimentele, şi ale industriei învingă lagărul socialist. ceastă ţară. Pînă atunci producţia ce guverne. Congresul a însărcinat Comi demascarea revizionismului ca princi cretarul Casei Albe pentru pro „De cind deţine postul său,
în ceea ce priveşte materiile prime şi lor mai importante produse agricole tetul Central al P.C.U.S. şi guvernul pal pericol în mişcarea comunistă în blemele presei, Hagerty, a făcut se spune în declaraţia Casei Albe,
asigurarea tuturor celorlalte necesităţi Poporul sovietic, sub conducerea par în ansamblu şi pe cap de locuitor va sovietic să lupte şi de acum înainte actualele condiţii, nu trebuie slăbită o declaraţie in legătură cu posi preşedintele Eisenhower a ară'
ale statului în ceea ce priveşte producţia tidului, a realizat în toate domeniile depăşi actualul nivel din S.U.A. După cu consecvenţă pentru înfăptuirea a- lupta împotriva dogmatismului şi sec bilitatea unei călătorii a preşe tat întotdeauna limpede că este
agricolă. Se prevede sporirea generală vieţii economice şi social-politice victorii aceea va fi nevoie de aproximativ cestor propuneri, precum şi a altor tarismului care îngreunează aplicarea dintelui’ Eisenhower în Uniunea dispus să plece in orice parte a
a productiéi globale a agriculturii cu ale socialismului care fac cu putinţă cinci ani pentru a ajunge din urmă propuneri îndreptate spre asigurarea creatoare a teoriei marxist-leniniste, Sovietică. globului păimîntesc dacă o ase
70 Ia şîjtă, Cinla principală în agricul înfăptuirea practică a sarcinilor creării şi pentru a depăşi S.U.A. în ceea ce păcii şi securităţii popoarelor. duc la ruperea de mase. menea vizită va servi cauzei pă
tură continuă să fie mărirea pe toate bazei tehnice materiale a societăţii co priveşte producţia industrială pe cap Hagerty a declarat că „în pre cii.
căile a producţiei de cereale, care tre muniste şi trecerii planice la comunism. de locuitor. Astfel, în acea perioadă, Călăuzindu-se după principiul leni Delegaţii la Congresul al XXl-lea al
buie să fié sporită pînă la 10-11 mili sau poate şi mai curînd, Uniunea So nist al coexistenţei paşnice, Uniunea P.C.U.S. remarcă în rezoluţie că Parti zent preşedintele nu are planuri Dacă desfăşurarea evenimente
arde de puduri. (10 miliarde de puduri Odată cu creşterea forţelor de pro vietică se va situa pe primul loc în Sovietică va depune eforturi susţinute dul Comunist al Uniunii Sovietice a in legătură cu o astfel de vizită.
reprezintă circa 164 milioane tone: II ducţie, se spune în rezoluţie, trebuie lume atît în ceea ce priveşte volumul pentru o colaborare multilaterală cu venit la Congres mai strîns unit ca De fapt el n-a primit nici o in lor va arăta că o vizită în Uni
miliarde puduri reprezintă circa 180 mi să se perfecţioneze şi relaţiile sociale absolut al producţiei, cît şi în ceea toate statele. oricînd, în stare să soluţioneze cu suc vitaţie, in afară de ceea ce s-a
lioane tone. N.R.y. socialiste bazate pe principiile colabo ce priveşte producţia pe cap de locui ces noile sarcini grandioase. întreaga spus in informaţiile cu privire la unea Sovietică sau in altă parte
rării tovărăşeşti, prieteniei şi într-aju- tor. Aceasta va fi o victorie de im In rezoluţie se arată că trecerea experienţă a luptei pentru victoria so invitaţia neaşteptată, făcută in
In rezoluţie se arată că introducerea torării. portanţă istorică mondială a socialis burgheziei reacţionare la dictatura cialismului şi comunismului arată că în cuvintarea politică a lui N. S. va servi acestei cauze, această
largă a tehnicii noi, a mecanizării mului în întrecerea paşnică cu capi făţişă constituie un indiciu al slăbi procesul construirii societăţii comunis
complexe şi automatizării proceselor de Pe măsura progresului tehnic al tu talismul. ciunii ei, al incapacităţii ei de a-şi te creşte iot mai mult rolul partidului problemă, fără îndoială, va fi
producţie, specializarea şi cooperarea turor ramurilor economiei şi a legării menţine dominaţia prin metode parla ca avangardă încercată a poporului
în toate ramurile economiei naţionale iot mai strînse a învăţămîntului de pro In rezoluţie se spune că criza gene mentare. Popoarele trebuie să fie vi şi formă supremă a organizării sociale. examinată“.
constituie condiţii hotărîtoare pentru ducţie, se vor şterge deosebirile esen rală a capitalismului continuă să se gilente, gata oricînd să riposteze ofen
îndeplinirea cu succes a planului sep ţiale dintre munca intelectuală şi cea accentueze ca urmare a creşterii for sivei reacţiunii şi primejdiei reînvierii Congresul consideră că în înfăptu Criza de guvern din Italia
tenal şi crearea bazei tehnice materiale fizică. Reducerea zilei de lucru şi îm ţelor socialismului, a destrămării sis fascismului. Trebuie să se aibă în ve irea planului septenal un rol primor
a comunismului. Se trasează sarcina ca bunătăţirea continuă1* a condiţiilor de temului colonial şi a ascuţirii contra dere că fascismul poate reînvia în for dial revine cadrelor de partid şi de ROMA 7 (Agerpres). — Pre din unele puncte de vedere, este
în cursul septenalulul să se lichideze muncă pe baza mecanizării complexe dicţiilor sociale interne. Nici cursa me noi, nu numai în cele vechi care stat. Trebuie îmbunătăţită repartizarea şedintele Republicii Italia, Gron- totuşi o etapă necesară a înfrin-
munca manuală grea pe baza mecani şi ' automatizării producţiei trebuie să înarmărilor nici celelalte acţiuni între s-au compromis în ochii popoarelor, şi educarea cadrelor, promovîndu-se în
zării complexe a proceselor de produc contribuie Ia transformarea muncii în prinse de statele capitaliste nu pot în Unitatea forţelor democratice şi în pri munci de conducere oameni pregătiţi, chi, a început în seara zilei de gerii lagărului reacţionar, o eta
ţie în industrie, agricultură, construcţii tr-o necesitate vitală a omului evoluat lătura cauza crizelor. Contradicţiile mul rînd a clasei muncitoare consti principiali, cu simţul noului. Trebuie 5 februarie şi a încheiat la 6
şi transporturi. sub toate aspectele. capitalismului continuă să se acumu tuie obstacolul cel mai de nădejde în promovate cu mai mult curaj cadrele februarie noile consultări cu li pă în cursul căreia se vor putea
leze pregătind noi zguduiri. calea pericolului fascist. tinere şl trebuie să li se dea posibili derii politici in scopul rezolvă elibera adevăratele torţe popu
Volumul investiţiilor de stat va creş Forma cooperatist-colhoznică a rela tatea de a-şi manifesta aptitudinile în rii crizei guvernamentale. lare şi toţi vor vedea clar nece
te cu 80 la sută în comparaţie cu ulti ţiilor de producţie se spune în rezo Ca urmare a îndeplinirii şi depă Congresul constată că înaintarea cu munca practică. sitatea unei noi repartizări a
mii şapte ani, totalizînd aproximativ luţie, slujeşte şi poate sluji încă timp şirii planului septenal, precum şi a succes a Uniunii Sovietice pe oalea Potrivit relatărilor presei pro forţelor politice şi unei noi ma
1940-1970 miliarde de ruble,’ ceea ce îndelungat la dezvoltarea forţelor de ritmului rapid de dezvoltare a econo comunismului, victoriile tuturor ţărilor Congresul consideră că în actuala gresiste, evenimentele din ulti jorităţi“.
echivalează aproape cu investiţiile fă producţie în agricultură.'în cursul "con miei ţărilor de democraţie populară, socialiste, lupta consecventă pentru etapă de dezvoltare a societăţii creşte
cute în economia naţională în toţi anii strucţiei comuniste se va ridica nivelul sistemul socialist mondial va produce, pace deschid perspective favorabile şi mai mult rolul sovietelor de deputaţi mele zile din Italia arată tot Conducerea partidului socia
puterii sovietice. In rezoluţie se atrage de socializare a producţiei colhoznice, potrivit calculelor economiştilor, tnai pentru realizarea unităţii de acţiune a âi oamenilor muncii, care trebuiă şă se mai evident că partidul demo- list italian a publicat o declara
atenţia asupra necesităţii unei reparti va avea loc o apropiere a proprietăţii bine de jumătate din întreaga produc clasei muncitoare, atit pe plan interna ocupe zi de zi cu problemele economiei crat-creştin, în sinul căruia e- ţie în care subliniază: „Faptul
zări juste a forţelor de producţie pen cooperatist-colhoznice de proprietatea ţie industrială mondială. Prin aceasta ţional cît şi pe plan naţional. Trebuie naţionale, să se preocupe de ridicarea xistă diferite curente, păreri şi
tru a se obţine maximum de economie întregului popor, ştergerea hotarelor se va asigura superioritatea sistemului să sperăm că masele largi de munci bunăstării şi nivelului cultural al oame că partidul democrat-creştin nu
de muncă socială şi de cîştig de timp. dintre ele. Contopirea acestor două for mondial al socialismului asupra siste tori social-democraţi şi organizaţiile nilor muncii. Sovietele trebuie să tindă
Se subliniază necesitatea dezvoltării me de proprietate se va produce în mului mondial al capitalismului în do lor din ţările capitaliste vor păşi ală spre lărgirea continuă a democraţiei interese contradictorii şi se ma a putut să prezinte preşedintelui
continue a economiei regiunilor, răsări viitor nu ca urmare a restringerii pro meniul producţiei materiale — sfera turi de celelalte detaşamente ale clasei socialiste. nifestă rivalităţi între lideri, nu republicii suficiente elemente
tene ale ţării care dispun de imense prietăţii cooperatist-colhoznice, ci prin hotărîtoare a activităţii umane. muncitoare şi de păturile largi demo
resurse naturale. ridicarea nivelului ei de socializare cratice pentru a bara calea fascismu In rezoluţie se menţionează necesi poate da ţării un guvern stabil. pentru formarea unui guvern,
pînă la nivelul de proprietate a între Odată cu creşterea şi întărirea con lui şi războiului. tatea introducerii unor modificări şi Ziarul „Unita“ scrie că „so care să se deosebească de gu
In planul septenal se prevede o gului popor, cu ajutorul şi sprijinul sta tinuă a sistemului mondial al socia complectări în Constituţia U.R.S.S.,
creştere uriaşă a economiei tuturor re tului socialist. lismului, se vor dezvolta cu succes şi Congresul constată cu satisfacţie că, întrucît de la adoptarea el s-au produs luţionarea adevărată şi pozitivă vernul precedent, subliniază cît
publicilor unionale. toate ţările socialiste. Linia generală după consfătuirile din noiembrie 1957 schimbări importante în viaţa politică
In rezoluţie se subliniază că, în con a dezvoltării economice şi culturale a ale reprezentanţilor partidelor comu şi economică a Uniunii Sovietice, s-a a crizei poate avea loc numai pe de adincă este criza, in care a
Congresul P.C.U.S. arată că In con diţiile actuale ale construcţiei comunis tuturor statelor socialiste se nivelează. niste şi muncitoreşti, s-a întărit unita schimbat şi situaţia internaţională.
diţiile actuale, cînd au fost obţinute te, la baza repartiţiei bunurilor mate Se apropie timpul cînd aceste ţări, ca tea rîndurilor partidelor comuniste şi noi baze politice şi pe programe ajuns partidul democrat-creştin“.
mari succese în dezvoltarea industriei riale continuă să stea principiul călă şi Uniunea Sovietică, vor construi so ale întregii mişcări comuniste interna In rezoluţie se subliniază de aseme ?
şi agriculturii, există toate premisele uzitor : de la fiecare după capacităţi, cietatea comunistă. Uniunea Sovietică ţionale pe baza ideologică a marxism- nea rolul important al sindicatelor şi noi“. „Nici burghezia, nici par
pentru ca în viitorul cel mai apropiat fiecăruia după muncă. Trecerea la re consideră că una dintre cele mai im Comsomolului în realizarea programu
poporul sovietic să trăiască şi mai bine, partiţia după necesităţi se va realiza portante sarcini ale ei este de a con lui construcţiei comuniste. tidul. democrat-creştin, scrie în ROMA 7 (Agerpres). — Pre
să-şi satisfacă într-o măsură mal depli treptat pe măsura dezvoltării forţelor tribui şi pe viitor ia întărirea unităţii
nă nevoile materiale şi spirituale. In de producţie, cînd vor exista din bel ţărilor socialiste, la dezvoltarea unor continuare ziarul, nu pot scăpa şedintele Republicii Italiene,
planul septenal se prevede creşterea şug toate bunurile de consum necesare strînse legături economice şi culturale
venitului naţional cu 62-65 la sută şi şi cînd toţi oamenii vor munci cu toa între ele, la o şi mai strînsă unire a de criză, dacă nu vor renunţa Gronchi, a însărcinat la 6 fe
sporirea volumului consumului popular tă capacitatea lor de bună voie şi in familiei frăţeşti a popoarelor libere,
cu 60-63 la sută. Pînă la sftrşitiit septe- dependent de cantitatea de bunuri ma pe baza măreţelor idei ale marxism- la metodele lor învechite şi nu bruarie pe Antonio Segni, frun
nalutui veniturile reale ale munci teriale primite, conştienţi că acest lu leninismului, pe baza principiilor in
torilor şi funcţionarilor, calcula cru este necesar societăţii. ternaţionalismului proletar. vor ţine seama de mişcarea taş al partidului democrat-creş
te pe cap de lucrător, trebuie să crească
în medie cu 40 la sută, iar veniturile Chiar şi în prezent în societatea so Congresul al XXl-lea al P.C.U.S. populară în ansamblul ei. tin, cu formarea noului guvern
reale ale colhoznicilor cu cel puţin 40 vietică, o parte însemnată şi mereu consideră că înfăptuirea planului sep
la sută. Se prevede sporirea conside crescîndă a bunurilor materiale şi cul tenal, precum şi a planurilor celor Iată de ce această criză, atît al Italiei. Segni a acceptat pro
rabilă a salariilor muncitorilor şi func turale este repartizată gratuit sub lalte ţări socialiste va crea condiţii şi
ţionarilor cu salarii mici, sporirea cu formă de pensii, burse, fonduri pentru mai prielnice pentru soluţionarea pro Noutăţi ale industriei poloneze de serioasă şi chiar primejdioasă punerea preşedintelui Republicii.
antumului minim al pensiilor de bătrî- construcţia şi întreţinerea şcolilor, spi blemei fundamentale a contemporanei
neţe, îmbunătăţirea simţitoare a deser talelor şi altor instituţii de cultură. tăţii — menţinerea păcii generale. Con ----------- .'T-_:5S3 -----------
virii’ curente a populaţiei, reducerea Această parte a fondului social de con cluzia Congresului al XX-lea al parti
preţurilor la produsele întreprinderilor sum va creşte tot mai mult, ceea ce dului, că nu există o inevitabilitate fa constructoare de maşini Ollenhauer cere puterilor occidentale
de alimentaţie publică. In cursul sep- constituie o premisă importantă pentru tală a războiului, s-a adeverit întru-
tenalului trebuie să se construiască în trecerea treptată la principiul comunist totul. Acum există forţe uriaşe capa VARŞOVIA 7 Corespondentul realiza o macara uriaşă care va să adopte o atitudine realistă
oraşe şi aşezările muncitoreşti aproxi bile să apere pacea. O agresiune a Agerpres transmite : Industria transporta încărcături pe o rază în problema germană
mativ 15.000.000 de locuinţe, iar la sate al repartiţiei. statelor imperialiste împotriva lagăru
aproximativ 7.000.000 de case. Rezolu Congresul constată că principala di lui socialist nu poate avea decît un poloneză, constructoare de ma de 20 m. Asemenea macarale vor BONN 7 (Agerpres). — TASS. El şi-a exprimat părerea că da
ţia prevede ca în anii următori să se singur deznodămînt — pieirea capita că puterile occidentale vor con
desfiinţeze impozitele percepute de la recţie în dezvoltarea orînduirii de stat lismului. şini produce anul acesta o se deservi In special porturile po Presa anunţă că, luînd cuvântul tinua să-şi menţină vechile po
socialiste constă în lărgirea prin toate rie de noutăţi tehnice. Astfel, loneze. Uzina din Gliwice va la 5 februarie, in oraşul Berg- ziţii faţă de aceste probleme şi
populaţie. mijloacele a democraţiei, antrenarea In rezoluţie se subliniază că noile întreprinderile „Egoda“ vor con construi o pompă modernă cu newstadt, Ollenhauer, preşedin nu vor dori să prezinte propuneri
In rezoluţie se prevede reducerea tuturor cetăţenilor la conducerea con succese ale ţărilor lagărului socialist strui două mari prese hidraulice un debit de 250 m.c. apă pe tele P.S.D.G., s-a pronunţat din proprii, aceasta va lipsi de sens
vor duce la creşterea şi întărirea for — una de 1.000 tone, iar alta-de oră, precum şi o serie de noi ti nou pentru studierea de către orice tratative cu Uniunea So
duratei zilei de lucru şi a numărului strucţiei economice şi culturale, la con ţelor iubitoare de pace din 'lumea în d.000 tone. Uzina constructoare puri de turbine, cazane, agregate puterile occidentale şi guvernul
zilelor lucrătoare ale săptămînii. In a- ducerea tuturor treburilor obşteşti. Mul treagă şi, încă înainte de viotoria de de maşini din Minsk-Mazowiec- şi motoare Diesel necesare şan R. F. Germane a planurilor vietică.
nul 1960 se va desăvîrşi trecerea mun te din funcţiile exercitate în prezent de plină a socialismului pe pămînt, în ki, în apropiere de Varşovia, va tierelor navale poloneze. destinderii Încordării in Europa,
citorilor şi funcţionarilor la ziua de lu organele de stat trebuie să treacă trep condiţiile existenţei capitalismului în- inclusiv a problemei retragerii Liderul P.S.D.G. s-a pronun
cru de 7 ore, iar a muncitorilor din tat în competenţa organizaţiilor ob tr-o parte a lumii, se v.a ivi posibili m ------------------- trupelor străine din Germania
principalele profesiuni dintr-o serie de şteşti. Aceasta va lărgi şi va întări tatea reală de a se exclude războiul şi a planului de creare a unei ţat de asemenea pentru rezol
ramuri - la ziua de lucru de 6 ore. baza politică a societăţii socialiste, va mondial din viaţa societăţii umane. Realizări ale oamenilor de ştiinţă zone denuclearizate în Europa.
In 1962 trebuie să fie înfăptuită trece asigura dezvoltarea continuă a demo varea pe etape a problemei ger-
rea muncitorilor şi funcţionarilor cu craţiei socialiste. In prezent există însă, după cum se cehoslovaci
ziua de lucru de 7 orc la săptămîna de subliniază în rezoluţie, posibilitatea dez mane. ! .
lucru de 40 ore. Incepînd din 1964, se Statul socialist este chemat să înde lănţuirii unui război de către imperia PRAQA 7 Corespondentul A- tează materiile radioactive pe
prevede ca lucrătorii care muncesc în plinească sarcini excepţional de impor lism şi primejdia războiului nu trebuie gerpres transmite : In R. Ceho cobai. ------------------------ ?HJ----------------------------
subteran şi cei care efectuează munci tante în domeniul apărării păcii, în do să fie subapreciată. Principala sursă a slovacă un grup de cercetători
dăunătoare sănătăţii să treacă treptat meniul apărării ţării de primejdia unui primejdiei de război continuă să ră- din industria sticiei au pus la O inovaţie valoroasă este a- Tratativele iui Dulles la Paris
la săptămîna de lucru de 30 de ore, iar atac armat din partea puterilor impe mînă orientarea agresivă a imperialis punct procesul de fabricare a paraitul de distilat apa, cu un
toţi ceilalţi lucrători la săptămîna de rialiste. Atîta timp cît există lagărul mului american care oglindeşte tendin sticlei izolante împotriva radia randament de 100 litri pe oră. PARIS 7 (Agerpres). — In taine, comentatorul ziarului „Le
imperialist agresiv, statul sovietic este ţa monopolurilor capitaliste din . Sta ţiilor materiilor radioactive. Re
obligat să întărească şi să perfecţione cent, din această sticlă au fost O altă realizare sînt conduc dimineaţa zilei de 6 februarie au Monde“, prin vizita sa în Euro
ze glorioasele forţe armate, armata şi confecţionate cutii speciale pen început tratativele diplomatice
tru institutele care experimen- tele de sticlă rezistentă folosite franco-americane. Secretarul de pa secretarul de stat al S.U.A.
stat Dufles, care a sosit la 5 fe
la fabrica de prelucrarea lap bruarie la Paris, a avut o între a urmărit, „să se convingă mai
telui din Sedlcany. vedere cu Couve De Murville,
ministrul Afacerilor Externe al degrabă de fermitatea englezilor
Persecufiile antidemocratice din Germania occidentală Franţei.
şi să risipească îngrijorarea can
BfîRLIN 7 (Agerpres). — In Ger acordat ajutor în pregătirile în vede Observatorii ziarelor pariziene
mania occidentală continuă persecuta rea alegerilor pentru Langtagul lan socotesc că principala temă de celarului Adenauer, decit să
rea persoanelor cunoscute pentru ve dului Renania de Nord-Vestfalia din discuţie in cadrul acestor între promoveze idei noi“. Caracteri-
derile lor democratice şi a celor care vara anului trecut. 7 candidaţi inde vederi este problema germană. zînd poziţia puterilor occiden
se pronunţă împotriva înarmării ato pendenţi au fost trimişi deja în jude tale, Fontaine subliniază că ele
mice a R. F. Germane, pentru trata cată pe motiv că ar fi contribuit la După cum arată agenţia Fran „îşi menţin ca şi înainte princi
tive între cele două state germane. crearea „unei organizaţii anticonstitu ce Presse, care se referă la o palele principii promovate în a-
După cum transmite agenţia ADN, ţionale". Unul din aceştia — editorul sursă autorizată, tratativele din nul 1955, şi totul se reduce la
procurorul de pe lingă Tribunalul lan KarI Schabrod este, de asemenea, a- tre Dulles şi Couve De Murville aceea ca să exprime aceste prin
dului din Düsseldorf intenţionează să cuzat că ar fi activat în Partidul Co cipii prin formulări noi, care să
trimită în judecată 40 de candidaţi in munist din Germania după interzice „au permis să se observe că în le facă mai atrăgătoare in ochii
dependenţi şi alte presoane care le-au rea lui în R. F. Germană. tre poziţiile Franţei şi S.U.A. nu Uniunii Sovietice“.
există nici o deosebire radicală“.
In cursul zilei de vineri a a-
După părerea lui Andre Fon- vut loc întrevederea dintre Dul-
fes şi De Gaulle.
fivjni şi admini.Ura|ia ziarului str. 6 Martie tu. 9, lelefon: 188j 189:75. Taxa plătită in iimuv.-a: rotitorul aprobăm Direcţiunii Genera:« FI IR nr 2:10.320 dm0 noiembrie 1949. —Tiparul: întreprinderea Poli^ralîcâ * MAI" —Deva.
