Page 3 - 1959-02
P. 3
Nr. 1280 DRU MH I SOCIALISMULUI 3
A<waattuk- ..f-
V IA Ţ A D E P A R TID Pregătiri intense iriE É L IE M ^M lE E X T E R N E
Tineretul cehoslovac PSHIISII li M i l l
ntpMiiTü experimentări
participă activ
lâsiplconcrete- rezultatebune ic finisuri şi oirâxnrl moríalepentru campania
de primăvară ia pregătirile în vederea
celui de al Vll-tea
In ultima adunare generală, şi-a îndeplinit sarcina : linia fe blema celui de-al 4-iea abataj A A A A /' festival mondial LONDRA 31 (Agerpres). — nit neliniştea in localităţile în
comuniştii din sectorul II al mi rată spre stratul V a fost repa rămas în urmă, prin întărirea
nei Petrila au analizat posibili rată, astfel transportul se desfă brigăzii minerului Nicolae Ham- Pregătirea desfăşurării PRAGA 31 — Coresponden TASS anunţă : Vestea că staţia vecinate. Grupul de membri la
tăţile de îndeplinire a sarcinilor şoară acum în bune condiţiuni. cu succes a lucrărilor din tul Ager preş anunţă : Uniunea
de plan pe primul trimestru al po. campania agricolă de pri Tineretului Cehoslovac participă experimentală de apărare prin burişti şi consiliul districtului
anului în curs. înainte de a tre Al doilea punct din plan con Pe lîngă măsurile tehnico-or măvară, a preocupat din activ la pregătirile în vederea
ce însă la discutarea măsurilor ţine sarcina aprovizionării tutu timp conducerile gospodă celui de-al VlI-lea Festival Mon mijloace chimice din Pokton sătesc din Amesbury (comitatul
tehnico-organizatorice şi politice ror locurilor de muncă cu aer ganizatorice luate de conducerea riilor agricole colective din dial al Tineretului şi Studen (comitatul Wiltshire) a centru Wiltshire) au cerut să se pună
ce urmează să fie luate încă de comprimat. sectorului, biroul organizaţiei dc raionul Orâştie. Din toam ţilor, care va avea loc la Viena. lui guvernamental de cercetări capăt activităţii acestei staţii
pe acum, ei au tăcut bilanţul bază a luat şi unele măsuri po nă acestea au luat măsu microbiologice ce produce viru- care ameninţă să infecteze sis
activităţii din anul trecut pentru Biroul organizaţiei de bază a litice. Una din acestea este repa rile necesare pentru repa Pentru a contribui la rezol temul local de aprovizionare cu
realizarea planului. Bilanţul a primit în mai multe rînduri re tizarea de sarcini concrete fiecă rarea uneltelor şi maşini varea necesităţilor de cazare a
scos în evidenţă faptul că in în clamaţii din partea minerilor rui membru şi candidat de par lor agricole, pentru Îngră- numeroşilor participanţi la fes suri şi otrăvuri mortale a stîr- apă.
trecerea socialistă, colectivul sec tid. Sarcinile sînt repartizate în şarea pămintului ca gunoi
torului II a dat anul trecut pa cum că şeful mecanic al sectoru aşa fel încît activitatea de p a r de grajd, repararea răsad =m=
triei peste 30.000 tone de cărbu lui nu trage la răspundere pe tid să se simtă în toate direcţi niţelor, executarea gropilor
ne în afara sarcinilor de plan, montorii de tuburi pentru lipsa ile. Lucrul acesta a devenit po pentru pomi, condiţiona Cu prilejui zilei de 8 M artie
fiind primul colectiv din Valea de grijă în executarea lucrărilor rea seminţelor etc.
'Jiului care şi-a îndeplinit planul de montare a tuburilor de aer sibil mai ales după o justă repar tival, Cehoslovacia a arătat că Apelul F.DJ.F. adresai femeilor din întreaga lume
anual la extracţia de cărbune : comprimat pînă la limita admi tizare a comuniştilor în sector. S-au reparat toate este gata să amenajeze la Vie
încă la 30 octombrie. să. Din această cauză, brigăzile Astăzi nu există nici un loc de maşinile şi uneltele
întîmpină greutăţi la operaţia ds muncă fără cel puţin un membru na un sat de corturi care să BERLIN 31 (Agerpres). — Martie. Femeile din întreaga
Minerii şi tehnicienii acestui batere a găurilor. sau candidat de partid. Biroul agricole poată găzdui 3.000 de persoane. ADN an u n ţă: Federaţia Demo
sector au început anul 1959 sub organizaţiei de bază are un ta lume sînt chemate să-şi consa
Pentru a înlătura acest nea Reparajiile au început 1- In ceea ce priveşte delegaţia re crată Internaţională a Femeilor cre toate forţele menţinerii pă
semnul aceluiaşi avînt. Este su juns, biroul a dat sarcină mais bel cuprinzînd numele comunişti mediat ce colectiviştii au prezentativă a tineretului ceho a adresat femeilor din întreaga cii. „Noi, femeile, se spune in
ficient de amintit că primele trului mecanic Ioan Bertoti, can lor, iar in dreptul lor sini însori terminat lucrările din cam slovac s-a hdtărît ca în timpul
două decade ale lunii ianuarie didat de partid, de a se ocupa se sarcinile ce revin fiecăruia pania de toamnă. Aşa se lume un apel cu prilejul Zilei apel, vom confirma de ziua in
ei le-au încheiat dînd nu mai Iată numai cîteva exemple: tov şederii ei la Viena să fie cazată internaţionale a femeii- — 8 ternaţională a femeii că ferici
mai îndeaproape de felul cum se Ioan Artz a primit sarcina de a pe vase fluviale cehoslovace. rea copiilor noştri, securitatea
fac montările de tuburi la locu veghea la îmbunătăţirea calităţii
rile de muncă. Maistrul Bertoti familiilor noastre şi înfăptuirea
Pekinul devine deplină a drepturilor noastre,
precum şi o viaţă mai bună pen
şi mai frumos tru toţi constituie o dorinţă fier
binte a noastră. Principala pie
puţin de 1.300 tone cărbune pes a stat de vorbă cu toţi montorii cărbunelui în brigada minerului face că gospodăriile agri PEKIN 31 (Agerpres). — La parat. Actualul Pekin este un dică în calea spre îndeplinirea
te planul la zi. din sector, determinîndu-i să-şi Nicolae Hampo, convingîndu-'şi cole colective din acest ra 31 ianuarie se împlinesc 10 an important centru industria! şi acestor juste revendicări este
facă datoria îp mod conştiincios. ortacii să aleagă cu grijă şistul ion au reparat 50 de plu de la eliberarea capitalei Repu cultural care dă republicii oţel cursa înarmărilor şi, in primul
In aceste condiţii este fireso Drept urmare este faptul că din cărbune. Tov. Ioan Buliga, guri, 35 grape, 15 semă blioii Populare Chineze, Pekin şi fontă, utilaj industrial şi a- rînd cursa înarmării atomice.
ca membrii şi candidaţii de par lipsurile în această direcţie sînt preşedintele comitetului sindical nători şi alte maşini mari. La 31 ianuarie 1949 ostaşii vie parate de precizie, maşini elec
tid să-şi îndrepte atenţia spre pe cale de-a fi lichidate. de secţie, are sarcina de a se torioasei armate populare de eli tronice de calculat şi televi De aceea, încetarea neîntîrziată
continuarea şi susţinerea ritmu ocupa de ţinerea la timp a con O cantitate berare din China au izgonit de zoare. a experienţelor cu arma nuclea
Comuniştii au constatat că în sfătuirilor de producţie pe grupe însemnată ră, interzicerea armei atomice
lui impetuos al întrecerii pentru stratul V există 4 -abataje ră şi dezarmarea sînt cerinţele
sporirea producţiei de cărbune.
De aceea n-au fost necesare mul mase în urmă, ceea ce în viitor sindicale. de îngrăşăminte finitiv din Pekin trupele cian In aceşti 10 ani la Pekin s-au noastre imperioase“.
te discuţii şi planul de măsuri a ar putea provoca greutăţi în ex s-a transportat kaişisie. Au trecut numai 10 ani deschis peste 10 noi institute In încheiere, Federaţia Demo
fost elaborat. La recomandarea ploatare. Pentru a preveni acest Asemenea sarcini au toţi co de la eliberarea oraşului totuşi de învăţămînt superior, diferite
biroului organizaţiei de bază, lucru, ei au recomandat condu muniştii. De aceea nu este în- la cîmp schimbările care s-au produs la institute de cercetări ştiinţifice, crată Internaţională a Femeilor
şeful sectorului — ing. Emil cerii sectorului ca în aceste lo tîmplător că minerii, inginer iii şi Pekin în această perioadă sînt un mare număr de şcoli medii cheamă toate femeile să-şi ex
Muru — a prezentat un proiect curi de muncă să plaseze bri şi elementare. prime dorinţa de pace în faţa
'de plan cuprinzînd principalele găzi mai bune, care, bine apro tehnicienii din sectorul II obh'n uriaşe. Este suficient să spu parlamentelor, guvernelor şi Or
măsuri tehnico-organizatorice. vizionate cu vagonete goale şi Pekinul, capitala R. P. Chi ganizaţiei Naţiunilor Unite.
El a fost discutat, complectat şi materiale necesare, să poată rea rezultate însemnate în lupta pen Gospodăriile agricole co nem că în anii puterii populare, neze, pulsează de viaţă.
adoptat în unanimitate, devenind liza o exploatare mai rapidă,
un plan de măsuri. Important pentru a ajunge din urmă cele tru continua sporire a producţiei lective din raionul Orâştie
este faptul că planul cuprinde lalte locuri de muncă, asigurînd
principalele măsuri ce trebuie astfel o exploatare raţională a de cărbune. Ei simt la tot pasu> au acordat întreaga aten in ce priveşte întinderea lui, ora
luate în vederea lichidării unor stratului. şul s-a mărit de aproape două
lipsuri ce mai există. Unul din îndemnul mobilizator şi exemplul ţie încorporării în sol a -HSU
cele 3 puncte stabilite în plan se Şi această recomandare este ori.
referă la aprovizionarea mai în Gurs de realizare. Pînă aGum, însufleţitor al organizaţiei de anei cantităţi cit mai mari M ifm gurî de prefesf m R.D. Vietnam
bună a brigăzilor de pe stratul brigada comunistului Gheorghe
Michiev a fost plasată în două partid, al comuniştilor. de gunoi de grajd, pe te Vechile sale cartiere sînt de
V cu vagonete şi lemn prin pu din aceste numere. Brigada mi nerecunoscut. Au apărut noi car
nerea la punct a liniei ferate. nerului Ioan Toth a fost plasată, Organizaţia de bază din sec renurile destinate culturi monsfryoasel crim e
Sarcina luării măsurilor în ve torul II al minei PetrEa consti lor de primăvară. OoŞpo tiere cu şosele largi, linii de au
derea reparării liniei ferate a de asemenea, într-unul din cele tuie un exemplu demn de urmat daria colectivă din Beria a auforifafSior sud-vsefnameze
fost repartizată ajutorului şef de 4 abataje râmase în urmă, fiind în ceea ce priveşte organizarea a transportat de exemplu, tobuse şi troleibuse. Au fost a-
sector — ing. Liviu Felea. însă întărită cu doi membri de 300 tone gunoi de grajd la
partid: Ioan Găşuleanu şi Gheor muncii repartizarea sarcinilor şi cîmp, G.A.C. Mărtineşti menajate sute de parcuri şi gră HANOI 31 (Agerpres). — Du ne că comisiei internaţio
Au' trecut doar cîteva zile de ghe Vîjdea. La începutul lunii antrenarea tuturor comuniştilor 150 tone, G.A.G. Jeledinţi dini publice. Pretutindeni în pă cum transmite agenţia viet nale pentru supravegherea
la adunare şi inginerul Felea februarie va fi rezolvată şi pro- şi a celorlalţi oameni ai muncii 350 tone, G.A.C. Şibot 600 oraş sînt şantiere de construc nameză de informaţii, în ulti armistiţiului i-au fost trimise
tone, G.A.C. Spini 400 ţii, se asfaltează străzi, se în mele 10 zile aproximativ două peste 10.000 de petiţii şi scrisori
la luptă pentru înfăptuirea lor. tone, G.A.C. Turdaş 800 tind cabluri electrice şi telefoni milioane de locuitori din Viet individuale şi colective care cer
Este bine ca exemplul acestei tone: Suprafaţa îngrăşată namul de nord au participat la să se efectueze o anchetă la lo
organizaţii să fie generalizat. este de peste 200 hectare. ce, se montează conducte de ga mitingurile şi demonstraţiile de cul monstruosului asasinat in
Comitetul de partid de la mina Suprafeţele îngrăşate vor ze naturale şi de apă. Numai în protest împotriva asasinării a masă săvîrşit de clica guverna
Petrila poate si trebuie să facă fi cultivate de cele mai anul care a trecut suprafaţa ca 1000 de compatrioţi otrăviţi de mentală din Vietnamul de sud.
selor şi clădirilor construite, in autorităţile sud-vietnameze in
acest lucru. clusiv a teatrelor, cluburilor, şco lagărul de concentrare de la Fu In petiţii şi scrisori se cere
ca autorităţile sud-vietnameze
h. CERBU.,;...... gospodării cu sfeclă ^ lilor a sporit cu 4,5 milioane Loy. să înceteze persecuţiile şi repre
y i • •:> •• • r de zahăr 'şi floarea-soare-,- i metri pătraţi. - u In comunicatul Comitetului siunile duse împotriva foştilor
> lui. Vechiul 'Pekin era în general
renumit ca oraş consumator. In
Formaţii artistice pe scena căminului cultural Lucrările din sectorul dustria lui o constituiau numai central al mişcării de protest participanţi la mişcarea de re
din satul Chergheş legumicol întreprinderile mioi, meşteşugă împotriva masacrului in ma zistenţă, a luptătorilor pentru
reşti, precum şi atelierele de re- , să de la Fu Loy se spu pace şi unificare naţională.
se desfăşoară intens
»«•»•••» 1
In ziua de 25 ianuarie a avut din Cozia, Cîrjiţi, Popeşti şi Ail- riş din Cozia. Mult aplaudat a Chiar de la începutul lu VEŞTI DIN REPUBLICA POPULARA UNGARA
Ioc pe scena căminului cultural maşu Sec. fost fluieraşul Liviu Stoica din nii G.A.C. din raionul Orâş
din satul Chergheş, raionul Ilia, Almaşu Sec cit şi taragotistul tie au început reparatul ră Bilanţul unui an rodnic
întrecerea formaţiilor artistice La sfîrşitul concursului, echi Dorin Păt-rău din Popeşti, apoi sadniţelor. Cu mare grijă
de amatori din satele comunei pa de dansuri din Cîrjiţi a ocu acordeonistul Pavel Snapt din colectiviştii au revizuit tot Anul trecut, cooperativele agricole de Dintre culturile furajere care se cul şi dezvoltarea sectorului zootehnic.
pat locul I urmată de dansato Cîrjiţi. Taraful din Cozia — for inventarul mărunt şi au producţie din R. P. Ungară au recol tivă în R. P. Ungară cel mai preţios lată cîteva cifre. Anul trecut şepte-
La concurs ar fi trebuit să se rii din Goz-ia. Tot pe locul I s-a mat din 6 tineri, toţi sub 20 de făcut dezinfectarea lui. tat cu peste 180 kg. grîu la iugăr (un nutreţ grosier se obţine din locernă,
prezinte şi formaţiile artistice clasificat şi corul din Cîrjiţi. ani, şi-a cîştigat dreptul de-a Pînă in prezent, gospodă iugăr=5.755 metri pătraţi, adică ceva trifoi roşu şi sparcetă. Sfecla de za lul de vite cornute mari din coopera
ale căminelor culturale de pe Dintre soliştii vocali o impresie merge împreună cu ceilalţi frun ria agricolă colectivă Be- mai mult de jumătate de hectar), mai hăr este cea mai avantajoasă cultură tivele de producţie a crescut cu peste
raza comunei Fil-imon Sîrbu, dar deosebită a lăsat tînărul Titus taşi la concursul din faza ra riu a amenajat suprafaţa mult decît ţăranii cu gospodării indi tehnică. 40 Ia sută. Creşterea septetului de por
nici una din echipele invitate Bera din Popeşti, apoi solistele ională. de 60 m. p. răsadniţă, viduale. In ce priveşte recolta de se cine atinge aproape aceeaşi cifră, şep-
la concurs nu a fost prezentă, Marfa Şerban din Almaşu Sec cară, care este a doua cultură cereali In anul 1958 cooperativele au culti telul de ovine a sporit şi mai mult.
deşi artiştii amatori din Cîrjiţi şi Mieluţa Trif din Cîrjiţi, ocu- După terminarea concursului, G.A.C. Geoagiu 130 m. p., eră importantă, cooperativele au strîns vat aceste plante pe suprafeţe mult Fermele de vaci ale cooperativelor au
au fost de mai multe ori la Fi- pîrtd locul I. S-au mai eviden tarafurile căminelor culturale din în medie cu 150 kg. mai mult 1a iu- mai întinse decît ţăranii individuali. obţinut în 1957 de la fiecare vacă a-
limon Sîrbu. ţiat şi solistele Ma-ria Stoica din G.A.G. Mărtineşti 100 m. găr decît ţăranii individuali. Astfc-l cooperativele au cultivat sfecla proape 2.000 kg. lapte. Anul trecut fie
Almaşu Sec şi Margheti Jude Cîrjiţi şi Cozia au distrat pu de zahăr pe 3,3 la sută din totalul care vacă a dat în medie cu 500 litri
La concursul din Chergheş din Popeşti. Au plăcut mult şi p., G.A.C. Pricaz şi Tur Acelaşi rezultat s-a obţinut şi ia ce suprafeţelor arabile, iar ţăranii indivi lapte mai mult. Numărul cooperative
au fost prezente formaţiile ar cîntecele solistelor Doina Mariş, blicul pină noaptea tîrziu. lelalte culturi agricole. Utilizarea pe duali pe numai 1,8 la sută din supra lor agricole de producţie din Ungaria
tistice ale căminelor culturale Aurelia Almăşan şi Sofica M/a- daş 220 m. p. şi G.A.G. scară largă a maşinilor agricole, care feţele lor. a crescut într-un slhgur an cu peste
LEONTIN LAZAR
Şibot 250 m. p.
corespondeni
în anul 1958 a luat o amploare fără Sînt multe exemple asemănătoare 300, iar numărul membrilor a crescut
precedent, nu numai că a uşurat mun care demonstrează că cooperativele îşi cu peste 20.000.
La cuptorul prim-topitorului Jescu ca, dar a dovedit în acelaşi timp că conduc gospodăria mai bine şi mai In acelaşi finlp suprafaţa lucrată de
lucrările pol fi efectuate mai repede şi chibzuit decît ţăranii individuali. cooperative a crescut cu 200.000 de
la timpul cel mai potrivit. iugăre.
De asemenea merită toată atenţia
(Urmare din pag. l-a) aceleaşi mişcări, mecanice parcă, a- După terminarea încărcării fac In Luă din cui graficul cu realizarea O mare întreprindere pentru construirea
runcă, lopată după lopată, dolomită cel mai scurt timp pragurile false ale normelor şi-mi arătă cîteva zile de
Intre timp apăru maistrul Vaier Lă- in cuptorul nesătul. Te miri cum na cuptorului. 45 minute durează încălzi adevărat record. Norma fusese depă centralelor electrice
buneţ. se încurcă. rea şi apoi introduc !O’da lichidă. şită ca 38—40 şi chiar 63 la sută.
Uşile să fie ţinute cîi mai puţin des Pînă la eliberarea ţării, gradul de decît s-a făcut în cei 25 de ani dintre rile de lărgire a centralei electrice
— Cum stai, Jescule ? Răsfoiesc notiţele. Umplusem vreo chise. Urmează topirea, afinarea, — Asta însă n-o să dureze mult electrificare al Ungariei era extrem de cele două războaie mondiale. Astfel Uan din R. P. Chineză, se nune la
5 pagini. dezoxidarea şi la urmă evacuarea. — continuă el. Pînă ne punem la scăzut faţă de celelalte ţări europene. s-au construit centrala electrică de la punct producţia de utilaj electric mi
— Căldură şi zgură...? vunct cu exploatarea. Construirea primei mari centrale elec înota cu o puternică uzină pentru ob nier etc.
— Căldură am. „Şarja rapidă o începem de cam Toate acestea făcute cu cap, ra trice din Ungaria — la Kelenfotd, o ţinerea aluminiului, utilaj electric pen-
— Zgură atunci. intrăm în schim b: cu o jumătate de ţional, conform cerinţelor tehnologice. Despre el na-i place să vorbeas suburbie a Budapestei — a început în tru marele centru siderurgic Sziălinvă- Proiectanţii întreprinderii VERTESZ
îşi ia mănuşile şi fuge către cup oră înainte. Fiecare membru al bri Aici de fapt am epuizat şi însemnă că. Preferă să-şi evidenţieze băieţii. anul 1910. Acest complex s-a lărgit ros, pentru termocentrala de la Borsod au construit din condensatori şl bobi
tor. Lingura cu coadă lungă tiu pare găzii ştie ce are de făcut. Analizăm rile. Adică nu. Mai am în carnet o continuu şi în ajunul celui de-al doilea care alimentează cu curent judeţele din ne o adevărată reţea de distribuire în
prea grea in miinile lui. După ce o deficienţele. Presupunem că la ora schiţă scrisă de Jescu — are un scris — Băcilă, Turcitu, Oros, sînt cei război mondial a ajuns la 150 mega nordul Ungariei. De asemenea s-au miniatură, care permite reproducerea
scoate plină din cuptor o deşartă in 7 şarja e in perioada afinării. Pre foarte frumos — cu defalcarea orară mai buni. waţi. Cea de-a doua centrală electrică construit centrala electrică Tiszalok de tuturor circuitelor şi conectărilor reţe
forma dinainte pregătită. Scinieile par gătim materialele pentru ajustare”. a tuturor perioadelor. A elaborat şar a fost construită la Banhida, care pro pe Tisa, precum şi o serie întreagă lei electrice republicane. Această re
nişte licurici neastimpăraţi. Atît doar ja — pe hîriie — în 5 ore şi 50 de Abia aflu că a făcut şcoala pro ducea 60-80 megawaţi. In preajma ce de substaţii ale reţelei republicane da ţea în miniatură permite efectuarea de
că frig. Ortacul juge strecUrindu.se Şi notiţele cu multe prescurtări minute. fesională siderurgică (un an doar) la lui de-al doilea război mondial a în 120 kilovolţl. După cel de-al doilea diferite măsurători cu aiutorul unor
printre macaralele de şarjare, movi continuă. Continuă şi lescu ajustarea Iţcani, pentru ca în '50 să vină la ceput construirea termocentralei din re război mondial Ungaria producea instalaţii automate moderne.
lele de dolomilă, oameni, către for cuptorului. — Gata şi ajustarea. Hunedoara. Termină aici şcoala, e giunea munţilor Matra cu o putere 1.390 milioane kW anual; în 1958 pro
jă. O altă probă. Im îrte butonul. Uşa cuptorului co repartizat Ia cţelărie, învaţă meseria proiectată de 90 megawaţi. Războiul ducţia de energie electrică a crescut In prezent se construieşte un nou cen
— începem ajustarea, fraţilor l — Durează mult ajustarea. N-are cu veteranul Andruţ Gheorghe, lu a întrerupt însă aceste lucrări. la 5.928 milioane kW. tru al întreprinderii VERTESZ care va
strigă către băieţi. macara. Continui recapitularea în- boară. crează cu IMbuneţ, ca topiior, apoi include clădiri administrative, săli do
Trebuie să strigi tare ca să poţi semnărilor. Aşa... Vasăzică încep a- — Oare rui-l prea puţin 6 ore? — prim-topilor, apoi armata, unde înva Conducătorii economiei naţionale pla In ultimii ani întreprinderea VER- studii, cabinete de proiectări, aleliere
fi a u zit; mai ales tind dincolo, la justarea încă din perioada afinării. ţă meseria de şofer şi în mai 1958, nificate a R. P. Ungare au înţeles că TESZ a executat diferite lucrări şi pen şi depozite. De asemenea vor fi con
electric, electrozii îşi fac drum in Prin asta scurtează durata şarjei cu întreb eu. sarcina electrificării ţării nu poate fi tru alte ţări socialiste. In Bulgaria a
masa încărcături}. Sau să fluieri. Şi 10—15 minute. In perioada evacuării vine din nou la combinai. E înca rezolvată fără dezvoltarea coordonată construit hidrocentralele de la Petro- struite o sală de spectacole cu 600 de
fluieră lescu grozav de tare. controlează părţile cuptorului rămase — Pe hirtie-i mai uşor, intr-adevăr, şi dirijată a industriei. In anul 1951 han şi Beli Iskăr, în R.P.D. Coreeană locuri, un combinat sportiv, o baie pu
nesupraveghiate (pereţii şi capetele) însă am elaborat nu o dată şarje în drat prirn-topitor la cuptorul 5. a avut loc comasarea a trei niari în trei instalaţii electrice de control şi blică etc.
Pune mina pe lopată, o înfige in şi trec de urgenţă la repararea lor. timpul ăsta. Principalul e să avem 'Are cea mai bună brigadă de la treprinderi (Ganz, Siemens şi AEG) distribuire pentru întreprinderile indus
mormanul de dolomită, ciţiva paşi, de toate. Şi mai e ceva. Dacă acum într-o singură unitate. Aceasta este în triale, în ţara noastră o centrală pen in munţii Pitiş s-a construit o fru-
un balans uşor şi cu o smucitură, Apoi ajustează faerele (stupii din. ciţiva ani nu luptam decît pentru cuptor. Lucrează după un plan de treprinderea pentru proiectarea, constru tru alimentarea unei fabrici de produse moaşă casă de odihnă unde construc
de parcă ar vrea să arunce şi lopata tre uşi). După ce oţelul a !ost eva cantitate, azi avem şi preţul de cost irea şi montarea centralelor electrice, sodice ş.a. torii centralelor electrice îşi petrec con
in cuptor, dolomită se pierde în vil- cuat, închid şticul şi încep încărca şi calitatea. Ne cunoşti angajamen muncă — al brigăzii — în care e sau prescurtat în limba maghiară cediu!. Copiii lor îşi petrec vacanţa
vătaia flăcărilor. Urmează un altul, rea. La încărcare, pentru a mal ciupi tele, nu ? VERTESZ. In prezent întreprinderea VERTESZ pe malul lacului Balaton.
cîteva minute sau chiar zeci de mi prevăzut cu cit să-şi depăşească sar construieşte o hidrocentrală la El-Ta-
apoi altul şi tot aşa. Sînt 9 de toti. nute, urmăresc ca ea să decurgă cit — Da. In cei 8 ani de existenţă, întreprin bin din provincia egipteană a Repu Lucrătorii întreprinderii VERTESZ
mai rapid. Intii fierul uşor, apoi — In prezent treaba merge bini- cinile de plan, ca cit să reducă pre derea VERTESZ a realizat mai mulj blicii Arabe Unite. In acelaşi ilrnp în sînt mîndri de succesele realizate pînă
In şir indian, unul după altul, la ' şor. Anumite lucrări la cuptor insă, în domeniul construcţiilor energetice treprinderea se pregăteşte pentru lucră- în prezent. Et sînt hotărîjl să-si dez
piatra 'de var (calcarul), minereul şi ne-au cam dat tpeste cap. Abia reali ţul de cost. volte neîncetat tehnica, rnergînd în a-
stingă şi dreapta Uşii cuptorului, cu zăm 123 la sută ta normă. Înainte — Să nu uiţi că In plan avem celaşi pas cu nivelul tehnic mondial.
fierul vechi greu. Aici, un rol mare însă...
trecute şi vizionări de filme in co
îl au cei de la fierul vechi.
lectiv.
Cum să uit, tovarăşe lescu. Se
poale ?:
\AV' SAV'VW*«“
