Page 30 - 1959-02
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1287
«BreK*y,j.n»'yui'i— e— imiiiMM in m u n 'W M a»—
Fapte ale comuniştilor Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate O consfătuire a întovărăşiţilor
Intr-unui din birourilş Atelie nist Ioam Bucur şi-a depăşit pla 24.500 kg.roşii la hectadirn raionul Brad
nul ou 15 la sută, candidaţii de Recent a avut loc Ia Brad, siu din Luncoiu de Jos şi alţii,
rului central de reparaţii din partid Ioan C rişan.şi Nicolae Secţia Berthelot a G.A.S. Sîn- realiza producţii şi venituri îngrăşarea suplimentară. In ba timp de două zile, o consfătui au vorbit participanţilor despre
Alba Iulia, am găsit pe Ca-rol Colceriu au realizat, la strungu mari ? zin s-a introdus, la fiecare iri re cu preşedinţii şi secretarii în metodele întrebuinţate pentru
Vereş inginerul şeî, pe Gheor- rile cu care lucrează, depăşiri tămăria:Orlea, care se' află la gat, cîte 100 kg. superfosfat, tovărăşirilor agricole şi zooteh mărirea fondului de bază al în
ghe Faur, secretarul organiza ale planului de 12 şi, respectiv, Incepînd cu anul 1958, aceste nice din raion, la care au parti tovărăşirii din care fac parte.
ţiei de partid, pe Tratan Banciu, 14 la sută, iar echipele mecani poalele munţilor Retezat, lingă neajunsuri au fost înlăturate. A- azotat de amoniu şi sare po- cipat şi lucrători din aparatul
preşedintele comitetului sindical cilor Ioan Drăghici şi Manole oraşul Haţeg, cultivă de mai plicînd metodele agrotehnice îna tasică, revenind în medie la fie de partid şi de stat. Consfătui In consfătuire au fost scoase
şi pe planificatorul cu proble Josan au înregistrat depăşiri de intate şi executînd lucrările la care ha. cîte 400 kg. superfosfat, rea a analizat modul în care la iveală şi unele lipsuri în
mele de muncă şi salarii, stu plan de peste 15 la sută. Şi, ca mult timp legume. Gu toate a- 300 kg. azotat de amoniu, 100 sînt aplicate în raion hotărîrile
diind o listă pe care erau înşi ei sînt mulţi. E de ajuns să a- cestea nici pînă la începutul a- timp şi în condiţiuni bune, rezul kg. sare potasică. Nu s-a negli conferinţelor regională şi raio munca de transformare socialis
ruite nume, cifre, procente ş i- mîntesc că din cei pes'te 60 mem tatele s-au schimbat în bine. Iată jat nici combaterea bolilor. Lup nală de partid, cu privire la tă a agriculturii în raionul Brad.
din nou cifre. Era o listă care, bri şi candidaţi de partid, nici nului trecut nu-şi cunoştea po cum am reuşit să obţinem pro ta împotriva acestora s-a' dus transformarea socialistă a agri Astfel, a reieşit că în comunele
de fapt, cuprindea numele tutu unul nu a rămas vreodată cu sibilităţile reale pe care le avea cu zeamă bordeleză în concen culturii. Vaţa, Crişcior, Vălişoara şi To-
rora muncitorilor ce lucrează sarcinile de plan nerealizate. ducţii mari de roşii la hectar în traţie de 0,5 la sută. In urma a- meŞti, organele de partid şi de
aici, salariul de bază al aces de a obţine la hectar producţii anui 1958. plicării acestor lucrări s-a reali Din referatele prezentate cît stat n-au desfăşurat o intensă
tora, procentul de realizare a Din discuţiile avute cu ingi mari de legume. Aşa se face că zat o producţie medie de 24.500 şi din discuţiile purtate de par muncă politică pentru a' atrage
sarcinilor de plan pe luna ia nerul şef şi cu tov. Cornel Co în anul 1957 nu s-a realizat pla Din toamnă, suprafaţa cultiva kg. roşii la ha'. La fel am obţi ticipanţi, a reieşit că pînă în în rînduriie întovărăşiţilor a u-
nuarie şi valoarea primei ce se ran, membru al biroului organi nul decît în proporţie de 50 la tă cu legume a fost arată la a- nut producţii bune la ardei, var prezent 38,5 la sută din supra nui număr cît mai mare de ţă
cuvine fiecăruia. zaţiei de bază P.M.R., maistru sută, iar cheltuielile de producţie dîncimea de 22-25 cm. Peste ză şi vinete. faţa raionului este cooperativi- rani cu gospodării individuale.
tehnolog, am putut afla că sarci au fost depăşite cu 100.000 lei. iarnă s-a transportat cîte 20 to zată. Pentru realizarea acestui
Mi-am aruncat curios privirea nile de plan pentru anul în curs ne gunoi de grajd bine putre Din experienţa anului trecut procent, o activitate mai inten In vederea lichidării lipsurilor
pe listă şi m-am oprit asupra sînt mult mai mari decît cele In urma analizelor făcute de zit la fiecare hectar. Imediat am văzut că legumele merg des să a fpst desfăşurată de către constatate şi a întăririi sectoru
unor nume : Manóle Josan, loan din anul trecut. Pentru aceasta, unii ingineri şi tehnicieni s-a a- tul de bine în condiţiile de cli organele de partid şi de stat din lui socialist din agricultură,
Drăghici, loan Bucur, Tratan conducerea Atelierului, spriji juns la concluzia că legumele ce timpul a permis, s-a arat din mă şi sol ale depresiunii Ha comunele Buceş, Blăjeni şi Bul- consfătuirea a lansat o chema
Banciu ş. a. In dreptul numelui nită de către organizaţia de nu se pot cultiva, chipurile, la nou la adîncimea de 18-20 cm. ţeg. Dar terenul trebuie lucrat zeşti. re către toate întovărăşirile din
fiecăruia, alături de salariul de partid, a întocrnit pe baza pro secţia Berthelot, din cauză că încorporîndu-se în sol şi cantita bine, îngrăşat cu gunoi de grajd, raion.
bază, era înscrisă o cifră. Cei punerilor făcute* de către comu solul ar fi mai s ă ra c : podzol de tea de gunoi arătată. In conti iar în timpul vegetaţiei să se Consfătuirea a constituit şi un
205—303 lei reprezentau suma nişti, un plan de măsuri tehnico- gradat şi climatul prea rece. nuare terenul a fost menţinut aplice îngrăşarea suplimentară bun prilej de extindere a meto După terminarea lucrărilor
pe care muncitorii o primeau, organizatorice menite să asigure Aceasta a făcut să se micşoreze curat de buruieni pînă Ia planta o dată cu irigatul, dînd la' hec delor bune întrebuinţate de unii consfătuirii, toţi participanţii
peste salariu, pentru depăşirile realizarea planului de producţie. suprafaţa de legume în anul re, Iucrîndu-se cu cultivatorul şi întovărăşiţi pentru obţinerea de s-au deplasat în comuna Riştu-
realizate în luna ianuarie. Inte- In acest plan sînt prevăzute 1958 de la 40 la 25 hectare. tar o cantitate de 700-900 kg. recolte bogate la ha. Astfel, tov. liţa pentru a vizita întovărăşirea
resîndu-mă mai îndeaproape am printre altele amenajarea în ca cu grapa. îngrăşăminte chimice. Pentru în Ioan Matei, secretarul întovără agricolă „Muncă nouă". Aitî,
reuşit să constat că astfel de drul secţiei de tratament termic Dar faptele sînt încăpăţînate. Răsadul folosit pentru planta lăturarea pericolului cauzat de şirii din Zdrapţi, a arătat felul preşedintele întovărăşirii, tov.
prime au realizat aceşti munci a unui cuptor pentru turnarea Ele au dat în vileag superficia brumele tîrzii, oare persistă în a- cum s-a obţinut anul trecut în Simion Cianu, a prezentat un
tori, şi mulţi alţii, lună de lună, metalelor neferoase, construirea litatea şi lipsa de răspundere re a fost de calitate superioară. cest raion, s-au luat măsuri această întovărăşire cu 600 kg. referat despre felul cum s-d con
in tot cursul anului 1958. E fără unei maşini pentru bătut bol- cu care au fost analizate condi In luna mai, cînd s-a făcut plan pentru confecţionarea de răsad grîu la ha. mai mult decît ţăra stituit întovărăşirea „Muncă
îndoială o sumă destul de sem ţuri, punerea în funcţiune a u- tatul, s-a pus circa 1 kg. de gu nii cu gospodării individuale din nouă“ şi cum s-a dezvoltat pînă
nificativă. Aceasta înseamnă că nei prese hidraulice de 50 to ţiile de dezvoltarea legumicul niţe calde şi semicalde, iar ră sat. Tovarăşul Ioan Bolcu din în prezent. S-au remarcat în
cei care primesc primă au mun ne, a unei macarale cu o capa tura în cadrul secţiei G. A. S. noi la fiecare cuib, rezultat din sadul care suferă de pe urma a- satul Mesteacăn şi tov. Cornel deosebi rezultatele frumoase ob^
cit cu răspundere şi, drept do citate de 1,5 tone. S-a prevăzut, din Berthelot. Experienţa anu răsadniţe. Distanţa de plantare a cestora să nu fie plantat la lo Tămaş din satul Obîrşa au vor ţinute în această întovărăşire în
vadă, munca le este retribuită de asemenea, ca în cel mai scurt lui 1958 a dovedit că se obţineau fost de 80 cm. între rînduri şi cul definitiv decît după data de bit despre experienţa întovără ceea ce priveşte dezvoltarea ra
aşa cum se cuvine. timp să fie dată în exploatare producţii slabe din cauză că lu 10 mai, cînd nu mai cad brume şiţilor din satele respective în murilor anexe — ferma de ani
hala de rodaj. crările au fost făcute superficial, 50 cm. pe rînd. Copilitul şi ce ceea ce priveşte dezvoltarea ra male şi vărărie — care în a-
Am aflat şi cine sînt aceşti de multe ori culturile de legume lelalte lucrări de îngrijire, ca tîrzii. Ing- VISARION CVAŞA murii zootehnice. nul trecut au făcut să crească
oameni. Manóle Josan este şe Alte măsuri prevăzute în plan erau înăbuşite de buruieni, iar prăşitul şi cîrnitul, s-au făcut de fondul de bază al întovărăşirii
ful unei echipe de mecanici, loan au şi fost realizate. Aşa, de pil muncitorii nu erau îndrumaţi de cîte ori a fost nevoie. Vreau să Şeful secţiei Berthelot a G.A.S. Alţi întovărăşiţi ca Ioan Hiri- la 120.000 lei.
Drăghici îndeplineşte şi el ace dă, în scopul desăvârşirii pregă nimeni pentru executarea lucră arăt că la noi fiind climatul mai za din Baia de Criş, Petru Va-
eaşi funcţie, loan Bucur este tirii profesionale a muncitorilor rilor la grădină. Atunci ne pu rece, am lăsat numai două tul Sîntămăria-Oriea IOAN FAUR
frezor, iar Traian Banciu este s-a organizat un curs de minim nem întrebarea: cum se puteau pini la fiecare tufă de roşii. Con
alizator. Toţi sînt membri de tehnic în care sînt încadraţi comitent cu irigatul s-a făcut şi corespondent
partid. Mi-am dat seama atunci peste 30 muncitori, strungari,
de ce la Comitetul orăşenesc de fierari, tinichigii etc. De ase Se votează contribuţia voluntară =gn=
partid mi se spunea că toţi co menea, a fost pus în funcţiune
muniştii de la Atelierul central un strung special pentru confec Zilele acestea au început în cetăţenii s-au angajat să efec să fie terminate în următorii SPORT
de reparaţii din Alba Iulia sînt ţionat şuruburi cu ajutorul că satele regiunii noastre, adună tueze cea mai mare parte din 2 ani.
în fruntea luptei pentru îndepli ruia s-a reuşit a se obţine o pro rile cetăţeneşti pentru votarea lucrări prin muncă voluntară, La centrul de schi
nirea şi depăşirea sarcinilor de ductivitate mai mare cu peste 50 contribuţiei voluntare. Pînă a- astfel ca in cursul acestui ari, !N SATUL 1NUR1 cei peste
producţie. Acesta este de fapt la sută decît cea realizată pînă cum, in satele din raionul Alba clădirea căminului cultural să 110 cetăţeni prezenţi la aduna In comuna Apoldu de Sus s-a participă în medie 70 tineri. De
adevărul. Munca desfăşurată de in prezent. s-au ţinut un număr de 10 a- fie ridicată in roşu. rea cetăţenească au votat o con buna preggtire a tineretului care
comuniştii de aici şi de ceilalţi dunări in care cetăţenii au vo tribuţie voluntară de 7.110 lei. organizat, din iniţiativa U.C.F.S.
muncitori care le-au urmat e- Măsurile luate la această între tat importante sume de bani IN SATUL FENEŞ s-a votat Această sumă va fi folosită pen regional Hunedoara, un centru participă la cursurile de iniţie-
xemplul a fost, anul trecut, în prindere, angajamentele mem necesare pentru lucrările gos suma de 10.065 lei. Cu această de iniţiere pentru schi. Centrul
cununată de succes. Planul pro brilor şi candidaţilor de partid, podăreşti. contribuţie cetăţenii şi-au pro tru efectuarea unor amenajări a fost dotat cu un număr de re se îngrijeşte cu multă dra-
ducţiei globale a fost realizat elanul întregului colectiv de pus terminarea şcolii de 7 ani goste tov. profesor Ioan Olteanu.
în proporţie de 109,3 la sută, muncitori de aici sînt o chezăşie IN SATUL AMPOIŢA cei pes din localitate şi punerea bazei la şcolile din comună. Se vor 52 perechi schiuri. La pregătire
producţia marfă în proporţie de că, deşi mărit, planul anual de te 170 cetăţeni prezenţi la adu materiale pentru începerea lu face astfel reparări de împrej
116,6 ia sută, productivitatea producţie al întreprinderii va fi narea cetăţenească au votat su Spartachiada de iarnă
realizat înainte de termen, că ma de 10.200 lei. Cu această su crărilor de construcţii la cămi muiri, magazii de lemne etc.
muncii a crescut cu 11,9 la su sarcinile trasate de Conferinţa In frunte cu deputaţii Ioan Asociaţia sportivă „Vulturul“ trecerile pe grupe de case asistă
tă, iar preţul de cost a fost re regională de partid vor fi înfăp mă s-a hotărit să se înceapă nul cultural şi dispensar. din'comuna Ungurei, raionul cîte un membru al comisiei de
dus cu 1 la sută sub sarcina tuite cu succes. construirea unui cămin cultural. Drăgan şi Nicolae Dai, cetăţe Sebeş desfăşoară o rodnică ac organizare a spartachiadei din
planificată care era 3,6 procente. Prin efectuarea unui mare nu tivitate în cadrul spartachiadei comună. Au fost antrenaţi ast
CÂRTI In frunte cu deputaţii Valen nii au prevăzut şi efectuarea u- de iarnă a tineretului. Demnă fel, pînă acum, peste 300 de ti
Şirul succeselor înregistrate tin Bădilă şi Teodor Gherman, măr de ore de muncă voluntară de remarcat este iniţiativa por neri.
de harnicul colectiv de la Ate APAROTE nui însemnat număr de ore de nită pentru identificarea jocu
lierul central de reparaţii a con s-a prevăzut pa aceste lucrări muncă voluntară. rilor de şah din comună. Astfel, Tot in cadrul spartachiadei,
tinuat şi în acest an. In prima LITERATURA tinerii au identificat 162 garni in comuna Ungurei s-au desfă
lună a anului, la producţia glo PENTRU COPII Colectivul uzinei turi de şah. Cu aceste garnituri şurat întreceri la schi, trinlă şi
bală s-a înregistrat o depăşire metalurgice din Le au organizat desfăşurarea între gimnastică.
de 2,1 procente, productivitatea ILIE BARBU: Povestea unei ningrad, care a par cerilor în cadrul spartachiadei
muncii a crescut cu 12,2 la su ticipat cu ovini la la şah pe grupe de case. La în La proba de schi, din cadrul
tă, iar preţul de cost, necalculat raze de soare (cărbunele). întrecerea socialistă spartachiadei, tinerii şi-au trecut
încă, a fost şi el, fără îndoială, in cinstea Congre. şi proba la G.M.A.
redus. Ilustraţiile de Dumitru lo- sulul al XXl-lea al
P.C.U.S.t şl-a spo Hochei pe gheaţă
O analiză atentă a factorilor nescu („Să ştim“ ) ’ rit producţia de u-
care au contribuit la obţinerea lilaje pentru hidro Din iniţiativa U.C.F.S. regional Hu ra şi Avîntul Reghin. Jocurile s-au
acestor rezultate ar putea de 56 pag. — 5 lei, centralele in curs nedoara s-a organizat de curînd pe desfăşurat în sistem tur, timp de 3
monstra uşor că, de fapt, oame Ed. tineretului. de construcţie. In patinoarul din oraşul Sebeş o compe zile. Cea mai bună partidă a prilejuit-o
nii, în special membrii şi candi momentul de faţă tiţie de hochei pe gheaţă, dotată cu întîlnirea dintre echipele Şurianul
daţii de partid, au fost acei care NINA CASSIAN: Chipuri hazlii se lucrează intens cupa „Şurianul". La această compe Sebeş şi Ştiinţa Cluj. După ce clujenii
au asigurat realizarea acestor - ta prelucrarea pie tiţie au participat echipele Şurianul conduceau cu 2—0, echipa locală a e-
însemnate depăşiri ale sarcini pentru copii. — Ilustraţiile selor turbinelor hi Sebeş, Ştiinţa Cluj, Voinţa Sighişoa- galat luînd apoi conducerea. Scor fi
lor de producţie. Frezorul comu- drocentralei Ust-Ka. nal 5—3 peniru Şurianul Sebeş.
de Paul Şerban şi Andrei menogorsk. Filmul zilei:
Cîştigătoarea cupei a fost echipa
Cristea. In clişeu: Prelu Şurianul Sebeş, fiind urmată de Ştiin
crarea rotorului tur ţa Cluj.
4S pag. — 0 lei. binei hidrocentralei
Ust-Kamenogorsk.
Ed. muzicală.
O CXXJO O (X3CaXXXX> O CSO O O O O O O O O O O O SO O O O O O λO O O O a> ÎX^ O Q O O «: X X t i íOUOOOLX3üÜ*X>OOOOOOOOOOCSOOOOQOCOCXXXXX}OOOOOOOCXXX3^ "3COOOOCJGQQQOOOQOOOOOOOOCX
0 PRODUCŢIE A STUDIOURILOR CEHOSLOVACE
In cadrul Institutului regional D rum uri ieftine şi bune şi constructorul. Putem aprecia Tot pe patinoarul din oraşul Sebeş
de proiectări Hunedoara îşi des că în general constructorul a s-a organizat şi un turneu de hochei
făşoară activitatea şi sectorul de rezervat echipelor de copii din locali
proiectări de drumuri şi poduri. Putem întocmi proiecte respectat întocmai proiectele. Au tate. La turneu participă 4 echipe de
Acest sector a desfăşurat în anul copii reprezentative ale şco'ilor elemen
trecut o activitate rodnică, dînd fost jnsă şi cazuri cînd nu sea tare nr. 1, 2, 3, şi şcoala medie. După
proiecte de execuţie în toată re- mănă nici pe departe ceea ce s-a terminarea turului, pe primul loc se si
giunea. tuează echipa şcolii elementare nr. 3,
proiectat cu ce s-a executat. De Incepînd cu ziua de 4 februarie, s-au
Anul acesta, atelierul de pro desfăşurat timp de 3 zile returul aces
iectare de drumuri şi poduri po cît filial economice multe ori executanţii nu respectă tor întreceri.
trivit sarcinilor trasate în Expu
nerea tovarăşului Gh. Gheorghiu- grosimea straturilor rutiere,- cu Concurs de patinaj
Dej la plenara C.C. al P.M.R. toate eă decontarea se face con
din noiembrie 1958, a trecut la In aceste zile de iarnă, apa
întocmirea de proiecte cît mai e- form proiectului. Recepţiile fiind eleşteului G.A.C. din comună
conomicoase. care să ducă la re- Gîrbova, raionul Sebeş, a înghe
d... Jiea simţitoare a preţului de constata dacă proiectantul a stu Un alt- mijloc pentru reduce ceea ce face ca sistemul rutier făcute superficial, nu descoperă ţat. Tinerii din comună îşi pe
cost pe km. de drum. Pornind la trec aici timpul liber la patinaj.
lucru, noi am căutat sa folosim diat mai multe soluţii sau nu. rea preţului de cost îl constituie cerut prin temă să nu fie cel mai aceste neajunsuri care au umflat
o serie de căi pentru reducerea De curind, asociaţia sportivă
preţului de cost. Astfel, încă de Această linie reprezintă tocmai dimensionarea sistemului rutier. bun. Un exemplu în această di în mod artificial costul drumului. de aici a organizat în cadrul
la început am acordat atenţia spartachiadei de iarnă un con
cuvenită studierii soluţiei în plan forma in plan vertical a drumu Cu cit proiectantul va face un recţie este str. Malinovschi din Si- Dacă proiectantul ar fi chemat curs de patinaj la care au par
a traseului unui drum, în aşa fel lui, ceea ce poate aduce economii calcul mai aproape de realitate de către beneficiar la recepţie, ticipat cca. 80 de tineri.
ca să fie ocolite obstacolele greu şi va întrebuinţa materiale locaje meria. Beneficiarul a cerut prin multe din aceste neajunsuri ar fi
de trecut ca, traversări peste considerabile. De pildă, dacă la temă un sistem rutier cu îmbră descoperite. Din păcate acest lu GH. DOBRILA
ape şi umpluturi mari, terenuri (balast în loc de piatră spartă căminte din pavele abnorme. corespondent
mlăştinoase, alunecătoare sau 1 km. de drum lat de 9 m. linia
stîncoase etc. De multe ori, da UNŢ
torită faptului că nu se ţine sea roşie este aşezată cu 10 cm. mai ce necesită transport pe-C.F.R.) Trecînd la proiectare, s-a con cru nu se face. Aşa s-a întîmplat
ma de aceste lucruri, preţul de pot prezenta pentru a da exa
cost pe km., la lucrările supli sus decît ar fi nevoie, s-ar con va putea reduce considerabil pre statat că această îmbrăcăminte la drumurile Petroşani-Petrila şi STATII men în fiecare miercuri, în
mentare depăşeşte preţul de cost tre orele 16 şi 20.
pe sectoare stabilite. suma în plus 900 m.c. care, ţul de cost. va costa mai mult decît una Alba Iulia — Berghin. Filmul cehoslovac „Ultima staţie“
rulează la cinematograful „Filimon Examenele se vor ţine în
De o deosebită importanţă în transportat cu autocamionul, ar Folosirea pe scară cît mai asfaltică. Gu toate că s-a adus Se întîmplă uneori ca atunci Ş îrb ir din Deva In zilele de 9— 11 localul Sfatului popular al o-
reducerea preţului de cost la februarie 1959. raşului Deva şi vor dura pî
ridica costul cu 6.372 lei. largă a resurselor locale, influ la cunoştinţa beneficiarului acest cînd se folosesc resursele locale, nă la data de 10 martie 1059.
construcţiile de drumuri o con AN
Dacă la acelaşi drum ’ um enţează in mod pozitiv reduce lucru, observaţiile proiectantului materialele de construcţie să fie Cei ce nu se vor prezenta
stituie fixarea liniei roşii pe pro plutura s-ar face cu balast, rea preţului de cost. In acest scop nu au fost luate în considera slabe calitativ şi la dimensiuni Intrucît mai sînt o serie de nici de data aceasta vor fi a- >
care costă 48 lei m.c. loco şan se poate folosi balast din rîu- re pe motiv că executantul diferite de STAS. deţinători de biciclete şi con mendaţi conform legilor îinn vvîi_ »
filul în lung. După felul cum tier, s-ar plăti în plus suma de rile şi văile cele mai apropiate, T.R.G.L.H. nu era profilat pe lu ducători de vehicule cu trac goare.
43.200 lei. O mare importanţă o nisipul şi pămîntul necesar etc. crări asfaltice. Schimbarea siste Aceste deficienţe pot fi înlă ţiune animală destinate că
este aşezată linia roşie se poate are fixarea liniei roşii în cazul Toate aceste materiale, transpor mului de îmbrăcăminte s-a făcut turate din practica constructori răuşiei publice care nu s-au
terenurilor de coastă. Aici, avînd tate de la distanţe mici, vor con numai după ce proiectantul a a- lor dacă ei vor fi controlaţi în prezentat Ia examenele orga
tribui la reducerea preţului de vizat la S.A.S. Pentru a evita pe mod competent de către benefi nizate şi ţinute de către Sec
profile mixte, la o parte din um cost, ştiut fiind că transportul viitor astfel de deficienţe credem ciar. ţia de Miliţie a oraşului Deva
plutură şi o parte din săpătură, ocupă o pondere importantă în că este bine ca la întocmirea te şi Sfatul popular al oraşului
costul unui drum. melor de proiectare, organele In proiectele de construcţii şi Deva, privind cunoaşterea re
o aşezare judicioasă a liniei roşii care nu au specialişti, să le în
Alegerea sistemului rutier are tocmească în colaborare cu modernizări de drumuri pe care } gulilor de circulaţie, se aduce
trebuie să asigure compensarea de asemenea o mare importanţă, I.R.P. noi le-am întocmit şi le vom în fa cunoştinţa acestora că se
in general acest lucru se face de tocmi în acest an sîntem hotă-
volumului de săpături ca cele beneficiar. Ori este ştiut că în Dacă proiectantul face totul
rîţi să ţinem seama de toate a-
necesare umpluturii. Astfel pot multe cazuri beneficiarul care în pentru a găsi soluţiile cele mai ceste propuneri şi căi de reduce
re a preţului de cost Vom căuta
fi evitate cheltuielile de transport tocmeşte tema de proiectare nu economice, în aceeaşi măsură să proiectăm drumuri bune şi
ieftine.
ale pămîntului rămas în plus de este un cadru de specialitate este necesar să manifeste interes
Ing. AUREL POPA
la săpături sau de adaus pentru
umpluturi. I.R.P Hunedoara
i
