Page 31 - 1959-02

Ni\ í 287
învăţămîntul de partid
SÁ STEA MAI MULT IN ATENŢIA
organizaţiilor de bază
Sîntem în plină desfăşurare a anului
şcolar în sistemul învăţămîntului de
partid. Cea mai mare parte dintre
cercuri şi cursuri au ajuns la lecţiile
6—7, unele fiind chiar mai avansate. In
perioada care a trecut de la deschide­
re s-au acumulat suficiente fapte pen­
tru ca organizaţiile de partid din în­
treprinderi şi sate să poată trage unele
concluzii în vederea luării unor mă­
suri de înlăturare a lipsurilor ce mai
există încă. De altfel, marea majoritate
a organizaţiilor de partid au analizat
în adunări generale felul în care mem­
brii şi candidaţii de partid muncesc
pentru ridicarea nivelului lor politic şi
ideologic.
Trebuie arătat că organizaţiile de
partid au cîştigat o bogată experienţă
în conducerea acestei importante laturi
a activităţii lor. De aceea, şi rezulta­
tele sînt mai bune decît în anii trecuţi.
Cu toate acestea, în domeniul învă­
ţămîntului de partid mai există unele
lipsuri, faţă de care organizaţiile de
partid nu pot rămîne indiferente.
Sâ nu mai fie amînate
lecţiile !
La fabrica de încălţăminte „Arde­
leana" din Alba lulia funcţionează trei
cercuri ale învăţămîntului de partid:
un curs seral anul 1, un curs seral
anul 11 şi un cerc de studiere a Sta­
tutului P.M.R.
Pozitiv e ' ’e faptul că în ambele forme şoară studiul nu mai ştie nimeni. Sînt
frecvenţa este bună: la flecare lecţie
ţinută pînă acum s-au prezentat peste
90 la sută din numărul total de cursanţi.
Aceasta dovedeşte interesul membrilor
şi candidaţilor de partid pentru studiul
marxism-leninismului.
Există însă un fapt negativ în desfă­
şurarea învăţămîntului de partid în
această întreprindere şi anume acela
că la nici unul din cele două cercuri
nu se trecuse pînă la începutul lunii de lucruri nu mai poate dăinui. De ţiei de bază a întocmit înainte de des­
februarie peste lecţia 4-a. Faptul acesta
se explică prin desele amînări care au
avut loc pînă acum. Tovarăşul loan
Stanciu — propagandist la cursul se­
ral — a trebuit să amîne lecţiile în 4
rînduri pentru că era ocupat cu alte
sarcini. Tovarăşul Stanciu ne-a înşirat
apei cîteva din principalele sale sarcini
in afară de cea de propagandist:
— Sînt şeful secţiei ştariţe‘ în între­
prindere, membru al biroului organiza­
ţiei de partid, responsabilul gazetei de
perele, preşedintele consiliului de jude­
cată tovărăşească în întreprindere,
membru în comisia de revizie a comi­
tetului sindical de întreprindere, preşe­
dintele comisiei de control obştesc de
pe lingă sfatul popular orăşenesc şi
alte cîteva sarcini, aşa-zise mai mă­
runte dar care trebuie totuşi îndeplinite.
In astfel de condiţii este oarecum
firesc ca tov. Stanciu să nu-şi poată
Pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Conferinţa reffiogială de partid
Lipsurile din anul trecut
trebuie lichidate grabnic!
Minerii de la Vulcan, însufleţiţi de
rezul lalele obţinute în cursul anului
trecut, au asaltat cu succes cifrele de
plan ale anului acesta. Prima victo­
rie s-a conturat: toate sectoarele pro­
ductive şl-au îndeplinit planul la ex­
tracţia de cărbune pe luna ianuarie
a. c. Cele mai frumoase rezultate Ie-a
înregistrat sectorul li, care a dat peste
planul primei luni cantitatea de 604
tone de cărbune cocsificabil.
Cu aceste rezultate se mîndresc şi
pe bună dreptate — vrednicii mineri
de la Vulcan. Nu se pot însă mîndri
cu realizarea preţului de cost. Anga­
jamentul pe care şi l-au luat la înce­
putul anului 1958 prevedea reducerea
preţului de cost. Bilanţul anului trecut
însă, indică 7,58 lei depăşire pe tona
de cărbune. Pe elemente, principalele
depăşiri s-au înregistrat la materiale
— 1,39 lei pe tonă, cheltuieli secţii —
2,37 lei pe tonă şi la amortismente —
3,46 lei pe tonă. Să analizăm fiecare
depăşire în parte, pentru a putea găsi
cauzele şi deci a face din lipsuri sar­
cini de viitor.
S e mas face încă risip ă
Principalele materiale care au con­
tribuit la depăşirea preţului de cost
sînt lemnul şi explozivul. Numai lem­
nul a contribuit la depăşirea preţului
de cost al cărbunelui cu 0,58 lei po
tonă.
Şi la Vulcan — ca de altfel şi la
alte exploatări miniere din Valea Jiu­
lui, — problema economisirii mate­
rialului lemnos nu stă în permanenţă
îndeplini în mod satisfăcător nici una
din multiplele sarcini pe care Ie are.
Dovadă grăitoare este faptul că cercul
pe care-1 conduce a ajuns abia la lecţia
a 3-a.
Astfel de amînări au avut loc şi la
celelalte două cercuri. Biroul organiza­
ţiei de bază trebuie să ia măsuri pentru
ca lecţiile să nu mai fie amînate.
„La noi toţi candidaţii
studiază“...
La S.M.T. Alba lulia am stat de
vorbă cu tov. Simion Marcu care, în
cadrul biroului organizaţiei de bază,
răspunde de problemele de propagandă
şi agitaţie, deci şi de felul în care se
desfăşoară învăţămîntul de partid. Cu
un ton plin de siguranţă el ne-a in­
format că în unitatea lor toţi candida­
ţii de partid sînt încadraţi în învăţă-
mînt la cercul de studiere a Statutu­
lui P.M.R. şi că în acest cerc s-au pre­
dat pînă acum 4 lecţii.
După aparenţă lucrurile stau bine.
Realitatea este însă cu totul alta. Pînă
la data de- 29 Ianuarie nu se ţinuse
nici o lecţie cu candidaţii de partid.
Tot ce a făcut biroul organizaţiei de
bază este că a împărţit cîtorva candi­
daţi un număr de broşuri cu Statutul
partidului pentru a fi studiate în gru­
pe de cîte 3-4 tovarăşi. Cum se desfă­
unii tovarăşi pe care, de cînd au fost
primiţi în rîndul candidaţilor, nu i-a
întrebat nimeni ce-au studiat, ce n-au
înţeles etc. Aceasta pentru tovarăşul
Marcu se numeşte studiu organizat,
preocupare pentru creşterea şi educarea
candidaţilor de partid.
Biroul organizaţiei de bază are dato­
ria să ia neîntîrziat măsurile cuvenite
în vederea educării partinice a viitori­
lor membri de partid. Actuala stare
felul în care organizaţia de bază se
ocupă de candidaţi depinde în măsură
hotărîtoare viitoarea lor capacitate de
muncă, forţa mobilizatoare de convin­
gere a întregii organizaţii de bază, în
ultima instanţă.
O stare de lucruri ce
nu mai poate fi îngăduită
Ţinînd seama de nivelul de cunoştin­
ţe al membrilor şi candidaţilor de par­
tid, biroul organizaţiei de bază din
cadrul întreprinderii „Simion Bărnu-
ţiu" din Sebeş, a creat în acest an
şcolar 4 cercuri şi cursuri în oare au
fost încadraţi toţi membrii şi candidaţii
de partid.
Pînă la deschidere totul a mers bine. desfăşurări a învăţămîntului nu o re­ muncitori şi să o canalizeze în
De atunci însă pînă azi lucrurile s-au
schimbat mult. Cercul de economie
concretă, al cărui propagandist este
tov. Dumitru Chisăliţă, şl-a continuat
în faţa conducerilor exploatării şi sec­
toarelor. Au fost destul de frecvente
cazurile cînd lemnul nu mergea la
locurile de muncă la dimensiunile co­
respunzătoare, ceea ce atrăgea după
sine retezarea şi deci un mare număr
de capete. Acestor capete nu li se dă­
dea folosire, aruneîndu-se. De aici re­
zultă sporirea nejustificată a consumu­
lui de lemn şi deci depăşirea preţului
de cost. De asemenea, nu a fost acor-
Mina Vulcan are
posibilităţi să reducă
preţui de cost
al cărbunelui
dată toată atenţia recuperării lemnu­
lui acolo unde situaţia permitea acest
lucru. Posibilităţi au existat, însă nu
şi preocupare. O mare parte din a-
ceaslă vină îi aparţine şi comitetului
de partid şi comitetului sindical al mi­
nei Vulcan, care nu s-a preocupat în­
deajuns de îndrumarea şi mobilizarea
tuturor muncitorilor pentru obţinerea
de economii la materialul lemnos. Nu
este suficient să se ia angajamente.
Ele trebuie urmărite, rezultatele obţi­
nute trebuie popularizate. Or, tocmai
acest lucru nu s-a făcut îndeajuns la
mina Vulcan.
O depăşire mare s-a înregistrat şi la
exploziv, in loc de 2,80 lei pe tonă,
cît era planificat, s-a realizat 3,13 Iei
pe tonă. Explicaţii există şt aici, dar
toate ţintesc acelaşi punct: lipsa de
activitatea. Acesta este singurul lucru
pozitiv în desfăşurarea învăţămîntului
de partid în această întreprindere, cu
toate că şi la acest cerc nu s-au ţinut
pînă acum decît două lecţii.
Rău este că cercurile de studiere a
Istoriei P.A1.R., de politică curentă şi
cel de studiere a Statutului P.M.R., în
care sînt încadraţi majoritatea membri­
lor şi candidaţilor de partid, nu şi-au
început nici pînă azi activitatea. Este
vina biroului organizaţiei de bază, în
frunte cu secretarul său, tov. loan
Staicu, care, deşi cunoaşte bine situ­
aţia, nu a luat totuşi nici un fel de
măsuri.
In legătură cu aceasta o mare parte
din vină revine şi Comitetului orăşenesc
de partid Sebeş care nu a tras la răs­
pundere biroul organizaţiei de bază
pentru neglijenţa de care a dat dovadă.
Această stare de fapte nU mai poate
fi îngăduită. In timpul cel mai scurt
posibil trebuie să i se pună capăt.
Cîtid totul este pus pe
seama unui singur om
învăţămîntul de partid la S.M.T.
Miercurea se desfăşoară sub nivelul po­
sibilităţilor şi cerinţelor. Aici au fost
deschise două cercuri : economie con­
cretă şi de studiere a Statutului
P.M.R.
La cercul de studiere al Statutului
partidului au fost ţinute pînă acum 4
lecţii. Propagandistul acestui cerc este
tov. Radu Dobre — secretarul orga­
nizaţiei de bază din unitate. De cîtva
timp însă tov. Dobre este plecat din
staţiune în vederea îndeplinirii altor
sarcini. O dată cu plecarea lui a înce­
tat şi activitatea cercurilor de învăţă-
rnînt.
In ce priveşte cercul de economie
concretă, la acesta nu s-a ţinut pînă
acum nici o şedinţă. Biroul organiza­
chiderea anului şcolar un plan de des­ primit un număr mai mare de
făşurare a activităţii cercului de econo­
mie concretă, care cuprindea temele ce
urmau să fie discutate în cadrul cercu­
lui şi cine anume le va prezenta. Apoi
au fost repartizate temele cîtorva cadre de partid a dus la sporirea capa­
cu munci de răspundere din cadrul sta­ cităţii lor de organizare şi mo­
ţiunii, Aceasta este tot ce s-a făcut în bilizare a maselor la lupta pen­
direcţia aslgurăriUbunei -desfăşurări, p
învăţămîntului. Situaţia se află în acest -
stadiu şi astăzi, fără perspective de a
se îmbunătăţi pentru că tov. Vaier lor pe locurile de muncă, să
bupu, singurul din biroul organizaţiei exercite un control sistematic a-
de bază rămas în staţiune, nu are de
gînd să ia nici un fel de măsuri pînă
cînd nu se întoarce secretarul.
Trebuie să se ştie că asigurarea bunei
zolvă un singur om. De aceea, trebuie
luate măsurile cuvenite şi aceasta cît
mai degrabă posibil. 1 ’
A. CERBU
preocupare pentru economisirea explo­
zivului.
Se ştie că două capse costă aproxi­
mativ cam tot atît cît costă un kilo­
gram de exploziv. Este clar deci că
pentru reducerea costului la acest e-
lement trebuie să fie redus numărul de
capse. A reduce numărul de oapse, în­
seamnă a reduce numărul găurilor. Şi,
reducînd numărul de găuri — urană-
rindu-se însă realizarea aceluiaşi efect
— trebuie să fie mărită lungimea gău­
rilor. Prin urmare acelaşi efect, în ur­
ma exploziei, se poate obţine folosin-
du-se mai puţine găuri, deci mai puţine
capse. Cum explozivul este însă mai
ieftin, deşi sporeşte cantitativ, se rea­
lizează totuşi o economie însemnată,
fn această direcţie trebuia să-şi îndrep­
te atenţia urai din timp colectivul de
conducere al minei Vulcan. Şi mai
ales, trebuia să asigure condiţii pentru
aplicarea acestui procedeu, pentru că
se ştia că e o cale sigură pentru redu­
cerea preţului de cost.
Explozivul se mai şi risipeşte ia
Vulcan. Se mai întîlnesc cazuri cînd
găurile se supraîncarcă, urmărindu-se
realizarea unei granulaţii cît mai mă­
runte. De fapt, de aici rezultă două
neajunsuri. In primul rînd sterilul se
sfarmă în bucăţi mărunte şi deci po­
sibilitatea de alegere devine minimă,
şi — în al doilea rînd — se consumă
exploziv peste necesar. Fără îndoială
că o parte din această vină o poartă
maiştrii şi artificierii care nu suprave­
ghează îndeajuns folosirea explozivu­
lui.
DRUMUL S o c i a l i s m u l u i
Cresc şi se întăresc
rîndurile organizaţiilor
de partid
Primirea de noi membri şi
candidaţi de partid din rîndurile
celor mai înaintaţi muncitori,
fruntaşi In producţie, care lu­
crează direct la maşina, au o
vechime mai mare în cîmpul
muncii şi au dovedit că luptă în
mod hotărît pentru înfăptuirea
politicii partidului şi guvernului,
a constituit şi constituie o pre­
ocupare de frunte a comitetului
de partid şi a organizaţiilor de
bază de la Uzina „Victoria“ —
Căian.
Ocupîndu-se cu mai multă gri­
jă şi perseverenţă de educarea
şi antrenarea activului fără de
partid In rezolvarea multiplelor
sarcini ce le stau în faţă, organi­
zaţiile de bază, îndrumate de că­
tre comitetul de partid, au reuşit
să dezvolte conştiinţa acestora,
să-i apropie de munca lor şi să
facă din ei luptători hotărîţi
pentru înfăptuirea politicii par­
tidului.
Munca perseverentă şi răbdă­
toare cu tovarăşii din activul
fără de partid a făcut ca mulţi
din rîndul acestora să ceară or­
ganizaţiilor de bază să fie primiţi
candidaţi de partid. Numai în
cursul lunii ianuarie organizaţiile
de bază au discutat şi primit
drept candidaţi de partid un nu­
măr de 15 muncitori fruntaşi în
producţie, printre care tov. Dezi-
deriu Enei — turnător, Francisc
Bogoş — electrician, Petru Pe-
troiescu — lăcătuş şi Rinaldo
Fontaneio — strungar.
Tot în cursul lunii trecute or­
ganizaţiile de bază au primit din
rîndurile candidaţilor cărora le-a
expirat termenul un număr de 12
tovarăşi ca membri de partid.
Printre aceştia se numără tova­
răşii Gheorghe Văleanu — lăcă­
tuş, loan Bogdan — încălzitor
la cuptoarele de semicocs, Vasile
Telişcă şi Anica Anghel — mun­
citori la secţia furnale.
Organizaţiile de bază care au
candidaţi şi deci au muncit mai
bine sînt cele de la secţiile se­
micocs şi turnătorie 2.
Creşterea numerică şi calita­
tivă a rîndurilor organizaţiilor
tru înfăptuirea cu succes a sar­
cinilor de 'p ro d u cţie.' Organiza­
ţiile de bâză aii posibilitatea să
repartizeze mai judicios forţele
.supra mersului producţiei şi prin
munca politică pe care o desfă­
şoară membrii ior au posibilita­
tea să influenţeze în mod pozitiv
activitatea întregului colectiv de
direcţia îndeplinirii şi depăşirii
planului de producţie din secţiile
unde ele îşi desfăşoară activita­
tea.
Calfcafe slabă — p ref
de cost ridica}
in cursul anului trecut, exploatarea
minieră Vulcan a plătit drept penali­
zări pentru conţinutul de cenuşă în
cărbune suma de 2.000.000 lei. Aceasta
pentru că în loc de 31,5 ta sută —
cît era norma internă pentru cenuşă,
a realizat 35,1 la sută, După cum se
vede este o depăşire apreciabilă. Să
vedem însă cum s-a realizat această
depăşire.
Ponderea mare în producţia minei
Vulcan o are stratul 15. Dar tocmai
în acest strat se găsesc multe interca­
laţii de sterii. In cea mai mare parte
a anului trecut, la lucrările de exploa­
tare ale acestui strat nu s-a ţinut sea­
mă de aceste intercalaţii, fapt de pe
urma căruia calitatea cărbunelui a a-
vut de suferit. Abia către sfîrşit (cam
prin trimestrul IV), conducerea minei a
luat măsura de a se exploata sub in­
tercalaţii. Cum era de aşteptat, calita­
tea cărbunelui s-a îmbunătăţit.
Trebuie amintit de asemenea şi de
insuficienta preocupare pentru alege­
rea sterilului. Acest fapt, constituie u-
nul dintre mijloacele cele mai sigure
care duc la reducerea conţinutului de
cenuşă al cărbunelui. Este greşită ati­
tudinea de delăsare a unor oadre con­
ducătoare în munca de intensificare a
alegerii sterilului în abataje. Şi aceasta
cu atît mai mult cu cît au existat —
şi există încă —• brigăzi care obţin
frumoase rezultate. Aşa, de exemplu,
brigada care lucrează acum în abata­
jul nr. 5, sectorul II, continuă să ob­
ţină cel mai frumos cărbune. Dacă
fiecare brigadă şi-ar fi făcut din ale­
gerea şistului o preocupare permanen­
tă, sigur că nu s-ar mai fi plătit cele
2.000.000 lei penalizări.
Sarcini însem nate
pentru anul acesta
Pentru anul 1959, minerilor de la
Vulcan li s-au trasat noi şi Imporlan-
fmltm !lifense p iifn campania de p â l w l
(Urmare din pag. l-a).
maşina e în rodaj ca după 2-3 zi­
le să intre în producţie. Printre
cei care au muncit în mod con­
ştiincios la repararea tractoare­
lor şi maşinilor au fost loan
Nistor, loan Cadar şi loan Ivaş-
cu.
Dînd atenţia cuvenită repara­
ţiilor, muncitorii din G.A.S. Sîn-
tămăria-Orlea vor putea ieşi pri­
mii la cîmp, încă din primele zi­
le ale campaniei agricole de pri­
măvară.
S-am Iran sp o rîaî ta cîfnp
cantităţi mari de
îngrăşăm inte
Din cunoştinţele practice că­
Penfru îm bunătăţirea transporturilor la mina Lupenî
IMPASUL TREBUIE BIRUIT
Alături de toţi minerii din Va­
lea Jiului, minerii din Lupeni se
străduiesc să extragă cantităţi
tot mai mari de cărbune cocsifi-
cabil, ducînd astfel la îndeplinire
sarcinile economice trasate de
Conferinţa regională de partid.
Brigăzile fruntaşe ca acelea con­
duse de Nieolae Onişor, Andrei
Lucaci, Alexandru Furo, Dionisie
Marton şi altele, cu fiecare zi ce
trece, sporesc numărul tonelor de
cărbune date peste prevederile
pianului.
Harnicii mineri însă nu pot să
ducă pînă la preparaţie cărbu­
nele extras din abataje. De ace
ea, la fiecare mină, alături de
sectoarele de producţie există şi
un sector care se ocupă cu trans­
portul utilului şi a materialelor
auxiliare sau a materialelor ce
trebuie evacuate din mină (ste­
rilul de exemplu). Dacă acest
sector funcţionează bine, minerii
vor avea totdeauna vagonete
goale (deci îşi vor putea folosi
la maxim cele 8 ore de lucru),
preparaţia va putea lucra cu
capacitatea maximă şi cocseriile
te sarcini, Cantităţi şi mai mari de
cărbune trebuie extrase, productivita­
tea muncii trebuie să crească. Confe­
rinţa regională de partid a trasat sar­
cini precise în direcţia reducerii' pre­
ţului de cost pe tona de cărbune.
Colectivul de la Vuloan s-a angajat
să reducă preţul de cost cu 3 lei pe
tona de cărbune, faţă de plan. De a-
semenea, randamentul va trebui să a-
tingă 0,870 tone pe post.
Pentru înfăptuirea cu succes a sar­
cinii de reducere a preţului de cost pe
tona de cărbune, trebuie făcute econo­
mii de lemn. Şi acestea se pot face în
primul rînd prin introducerea lemnu­
lui în mină la dimensiunile corespun­
zătoare. Capetele de lemn care se ob­
ţin, trebuie folosite pentru bandajărl.
Lemnul, odată folosit, trebuie recupe­
rat. In concluzie, trebuie făcut totul
pentru ca acest material, destul de
scump, să fie folosit cît mai raţional.
De asemenea, va trebui ca în anul
acesta — mai mult ca în anul trecut
— să se extindă folosirea armării me-
ialice în locul armării cu lemn. Mina
Vuloan a şi făcut primul pas. Pentru
a continua, însă, trebuie să fie ajutată.
Şi în acest sens un cuvînt greu de
spus îl are Combinatul carbonifer „Va­
lea Jiului“.
O mare atenţie trebuie să se acorde
economisirii de capse. Deci va trebui
să se extindă cît mai mult procedeu!
folosirii găurilor lungi şi mai puţine
la număr, prin care consumul de capse
scade foarte mult. Maiştrilor şi artifi­
cierilor le revine sarcina de a controla
cu mai mult simţ de răspundere în­
cărcarea găurilor şi de a nu permite
puşcarea cu prea mult exploziv, proce­
deu care-i dezavantajos.
Numai în felul acesta harnicii mi­
neri de la Vulcan vor putea raporta
odată cu îndeplinirea planului la pro­
ducţie şi îndeplinirea planului la cei­
lalţi indici.
N. A.
pătate pe tpren în anul trecut,
conducerea gospodăriei agricole
de stat a văzut că terenurile în­
grăşate la timp, ou gunoi de
grajd şi îngrăşăminte chimice.,
au dat sporuri de recoltă destul
de mari. Ca urmare, în acest an
preocuparea pentru încorporarea
în sol a unei cantităţi cit mai
mari de îngrăşăminte a fost mai
mare. Pînă acum s-a transportat
întreaga cantitate de superiosfal
pe cîmp, cate urmează să fie da­
tă la cultura griului, orzului şi
secarei. S-au mai transportat la
cîmp peste 160 tone gunoi de
grajd. Pînă la data de 15 martie
urmează să f.ie dusă întreaga
cantitate de 420 tone gunoi de
grajd.
Un procent de 70 la sută din
vor avea suficientă materie pri­
mă.
La mina Lupeni, începînd de
prin a doua jumătate a lunii de­
cembrie 1958, treburile nu merg
tocmai bine. Şi aceasta, în mare
oarte din cauza sectorului de
transport care are o slabă acti­
vitate în perioada amintită. Este
adevărat că au fost şi sînt încă
greutăţi pe care le întîmpină co­
lectivul acestui sector. Insă, a-
ceste greutăţi puteau fi reduse
dacă pregătirile de iarnă ar fi
fost făcute la timp şi dacă sec­
torul ar fi fost ajutat mai mult
de către conducerea minei.
De altfel, chiar în organizarea
lucrului sînt destule deficienţe.
Conducerea sectorului manifestă
încă lipsuri în ceea ce priveşte
cer ducerea activităţii • de zi cu
zi şi nu urmăreşte felul cum fie­
care membru' al colectivului îşi
îndeplineşte atribuţiunile. Aşa se
face că la acest sector, simţul
de- răspundere al fiecăruia pen
tru munca sa este încă scăzut
O parte din vină o are şi con
ducerea exploatării, care, deşi
sezisată că nu toţi dispecerii
ctrespund, întîrzie să ia măsuri
pentru înlocuirea lor. Este cazul
inginerului Moraru, un element
bine pregătit de altfel, însă cu
prea puţină experienţă pentru a
fa e faţă sarcinilor de dispecer.
Locurile de muncă suferă de
pe urma sectorului de transport
şi din cauză că vagonetele goale
la orizontul 480 nu se reparti­
zează în funcţie de necesităţile
sectoarelor productive. De ase­
menea, materialul lemnos nu
este trimis la timp.
Toate acestea dovedesc o sla­
bă organizare a sectorului.
Nici utilajele nu sînt totdea­
una în bună stare. Şi aceasta,
pentru că de multe ori, reviziile
se fac superficial, iar reparaţiile a putea fi folosită capacitatea to­
de slabă calitate. Este ştiut că
sectorul de transport împreună
cu serviciul mecanic, trebuie să
se îngrijească de lansarea co­
menzilor pentru executarea pie­
selor de schimb şi de urmărirea
acestor comenzi. Or, acest lucru
nu este făcut după necesităţi.
Drept urmare, utilajele defecte,
nefiind reparate la timp, nu-şi
pot aduce aportul, şi activitatea
minei suferă.
Transportul la mina Lupeni
funcţionează defectuos şi din
cauza lucrărilor de întreţinere a
căilor de transport care nu sînt
de cea mai bună calitate. Aceas­
tă lipsă se datoreşte în primul
rînd cadrelor de conducere ale
sectorului, care nu efectuează un
control susţinut asupra muncito­
rilor de ia întreţinere.
I
Pap. 3
Mecanizatorii de
la S.M.T. Miercu­
rea, raionul Sebeş,
acordă o atenţie
deosebită lucrărilor
de reparaţii a ma­
şinilor şi tractoa­
relor cu care se va
lucra in campania
de primăvară.
In clişeu: Tov. Va­
ier Francisc, strun­
gar, lucrtnd la re-
conâlfionarea unei
piese.
sămînţa necesară pentru primă­
vară a fost oprită din producţia
proprie, iar restul de 30 la sută
urmează să fie primită de la
Trustul Gostat Hunedoara. Can­
titatea de sămînţă existentă in
G.A.S. a fost selectată, iar din
fiecare cultură s-a trimis cîte O
orobă la laboratorul de control
a! seminţelor dirn Alba lulia,
uentru analiză.
G.A.S. are ca sarcină de plan
să realizeze în acest an produc*
ţii medii la hectar de 2.400 kg.
orz de toamnă, 1.500 kg. ovăz,
2.800 kg. porumb, 15.000 kg.
cartofi, 11.800 kg. legume. Pro­
ducţia de lapte va trebui să a-i
jungă la 2.600 litri pe cap de
vacă furajată.
Un rol important în activitatea
transportului la mina Lupeni îl
au funicularele. Acestea însă,
pentru a putea face faţă sarcini­
lor actuale (se ştie că producţia
minei a crescut), trebuie să fie
folosite la capacitatea maximă.
Acest lucru însă nu poate fi re­
alizat întotdeauna din cauză că
sectorul de transport n-a urmă­
rit primirea la timp a pieselor
pentru funiculare şi acum n-are
un număr suficient de cupe.
O greutate în activitatea trans­
portului ia Lupeni o constituie
şi neîndeplinirea angajamentului
luat de O.C.ALM. — Petroşani
(fapt de care nu-i străin nici
Combinatul carbonifer Valea Ji­
ului) de a da în folosinţă la dată
de I noiembrie 1958 funicularul
2 vest de la staţia unghiulară
„Ileana“. De aceea, funicularul
6 îndeplineşte şi sarcinile îuni-
cularului 2 Vest şi, bineînţeles,
cu greu. Insă cele două funicu­
lare (2 vest şi 6) au sarcini di­
ferite : în timp ce primul va
trebui să haldeze şistul rezultat
de la spălătorie şi din mină, cel
de al doilea trebuie să transpor­
te rambleul la sectorul l A. Cum
în ultima vreme funicularul 6 în­
deplineşte ambele sarcini, rezul­
tă că în curînd se va semnala
pericolul lipsei locului de halda-
re. Iată de ce e necesar ca să fie
luate măsuri grabnice de către
combinat pentru darea în funcţi­
une a funicularului 2 vest.
Am amintit mai sus că funi­
cularele de la Lupeni fac faţă cu
greu sarcinilor. O parte din mo­
tive au fost arătate. Pe lîngă a-
cestea, trebuie arătat însă că
cele două funiculare principale
nu pot lucra concomitent. Pentru
tală de transport a lor, trebuie
ca preparaţia să-şi construiască
un nou siloz. Numai atunci pro­
blema transportului cu funicuia-
rele va putea fi definitiv rezolva­
tă, căci numai cînd acest siloz
va intra în funcţiune, ambele
funiculare vor putea lucra deo-
dată.
In fine, se mai poate spune că
nici comitetul de partid şi nici
comitetul de întreprindere, n-au
ajutat în suficientă măsură şi la
timp sectorul. Deficienţele aces­
tea n-au apărut toate deodată.
Au fost însă trecute cu vederea,
rînd pe rînd, pînă cînd s-au adu­
nat multe la număr. Sînt nece­
sare măsuri eficace care să scoa­
tă sectorul din impasul în care
se află. Toate deficienţele sem­
nalate mai sus, trebuie de înda­
tă înlăturate, pentru ca exploata­
rea să se poată achita de sarci­
nile ce-i revin în cursul acestui
an.