Page 34 - 1959-02

Pag. 2 D M 'MUL SO CIAL!'’ VUT.UI Nr. 1288

M u m m iim w i- •i’jeiCTl KT*'- ¦—¦aman-

PRINTRE M EC A N IZA TO R ! VESTI IN MIJLOCUL CĂRŢI
J¦
D IN § . M . Y . O R Ă Ş T IE MICILOR MUZICIEN APARUTE
din Alba lulia
Deşi nu este încă ora începe­ Partea teoretică îi este predată S.M.T.-ului,' dădea unele îndru­ Vocile cristaline, săltăreţe, se lului. Ce minunat instrum ent! * LITERATURA POLITICA
rii lucrului, în atelierul mecanic de două ori pe săptămînă, de mări la 2 mecanizatori. Plat>ă alimentară râspindeau aidoma clinchetelor Profunzimea sunetelor sale şi
al S. M. T. Orăştie, 7 oameni specialişti ca ing. mecanic Ro­ Şi ei, imi explică tovarăşul Chi­ de zurgălăi. vibraţia coardelor stăpînite de * V. I. LENIN : Sarcinile Uniu­
muncesc de, zor. meo Pascu, inginerul agronom şărău, recomandîndu-mi pe me In curînd vor începe la Alba priceperea degetelor ascultătoa­ nilor Tineretului — ediţia a
Emilian Anghel, şeful contabil canizatorii Ştefan Nica şi losif lulia lucrările de construcţie In sala de clasă, puştimea, re, vor aduce bucurii şi lui Ioan î X-a.
— Sînt oamenii din echipa Remus Bodişteanu şi alţii. Grecu —¦ sînt şefi de echipe pentru o nouă piaţă alimentară. urmărindu-l pe profesor, însoţea Birtalan, fiu de colectivist şi * 41 pag. — 0,30 lei.
mea — îţi spune cu mîndrie to­ fruntaşe. Lucrează la al optulea Ea se va întinde pe o supra­ solfegiul cu felurite mişcări ale Măriei Isopencu, fiică de şofer,
varăşul Dumitru Cornel. Ute- — La cursul de ridicarea ca­ tractor. faţă de circa 20.000 m. p., va miinii stingi. Pasă-mi-te, metoda şi altora ca ei, ce învaţă azi să Ed. tineretului
miştii Constantin Bărbuci şi Ioan lificării, participăm cu toţii — fi pavată, iar în jurul meselor chinomimicâ era aplicată din cunoască tainele violoncelului.
Robescu sînt cei doi tineri care îmi spune Ioan Robescu. In plus, Directorul fu chemat la telefon. de beton acoperite, se vor con­ plin la ora de educaţie muzica­ i TUDOR IH E S C U : Soarta pă-
strîng şuruburile de la şasiul noi toţi 6 luăm parte şi la cercul Rămas printre mecanizatori, am strui două alei de acces. Cei lă. Pe tablă, un portativ perfect, La această şcoală nouă a mi­
„KD“-ului. Cei doi care confec­ de învăţămînt politic U.T.M., aflat unele rezultate ale muncii 500.000 lei necesari pentru a- in cheia sol, purta doar citeva cilor talente, nu se învaţă nu­ » cii în mîna popoarelor.
ţionează o şaibă pentru acelaşi care ne ajută mult în activitatea lor. Ei au reparat pînă în pre­ coperirea cheltuielilor de con­ note dolofane, un arpegiu. Din mai muzica. Peste 30 de copii, 56 pag. — 0,80 Iei,
tractor, sînt şi ei utemişti, Ioan noastră... zent 24 tractoare KD-35, 4 trac­ strucţie se vor aloca din taxele întregul anturaj deduceai cu u- din clasele 5—7, mînuiesc pen­
Lăzureanu şi Eugen Nenetu. Er- toare I(. D. P., 7 tractoare de forfetare provenite din înca­ şurinţă că cei prezenţi sînt por­ sula, cărbunele, ori frământă i Ed. politică
vin Raitz şi Nicolae Tărtăreanu Sînt informat de asemenea că sări, pieţe şi oboare. niţi pe un drum lung, anevoios, lutul, transformindu-l în felurite
sînt cei care sudează aripa trac­ tinerii utilizează la maximum U.T.O.S, — 26, 40 pluguri de la capătul căruia începătorii de forme. Dacă azi acuarela elevei * * * * — Probleme internaţio­
torului -— îmi arată şeful echi­ biblioteca întreprinderii, citesc tractor, 15 grape stelate, 11 se­ Pentru ca piaţa să se termine azi vor găsi atita farmec şi des­ Cornelia Hăncilă — „Omul de nale — Răspunsuri la între­
pei, doi tineri învăluiţi de scînte- pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţe­ mănători şi altele. De asemenea intr-un timp cit mai scurt, s-a tindere sufletească (fotografia zăpadă", e încă naivă, iar acua­
ile liliachii ale electrozilor de au fost reparate la C.M. Sibiu. prevăzut ca lucrările de săpă­ din stingă). rela „In abataj“ aparţinând Mă­ bările cititorilor nr. 9.
sudură. Şi ei sînt tot utemişti. le. Mai mult, ei citesc „Manualul 10 motoare K. D. — 35. turi, niveluri şi- transport să fie riei Bernad, e cam disproporţio­
mecanicului auto“ şi alte cărţi făcute prin muncă v o lunhră de Da, aici, in citeva săli de cla­ nată, curînd lucrările lor se vor j 112 pag. — 1,50 lei.
— Tovarăşe Bodola ai găsit ? de specialitate, romane, ziare Alte 3 tractoare K. D. — 35 către cetăţeni. Se vor presta să din incinta şcolii pedagogice contura mm precis şi vor îm­
— se adresă deodată şeful echi­ etc. şi 7 tractoare U.T.O.S. — 26, 0 astfel un număr de circa 5,000 a luat fiinţă, cu puţin timp in brăca culori mai apropiate de j Ed. politică
pei unui muncitor zdravăn, în­ ore muncă voluntară. urmă, o şcoală elementară de realitate.
tors cu spatele. — De obicei citim împreună pluguri şi 6 semănători sînt în muzică. Aici, în timpul lor liber ţ LITERATURA ŞTIINŢIFICA
— îmi spune tînărul Constantin curj de reparare în atelierele din Canal sanitar se adună peste 70 de copii ai oa~ Intîia şcoală elementară de
— E ste! —- Veni scurt răs­ Barbuci. Noi locuim în blocurile Orăştie. Două tractoare K.D. şi manilor muncii, elevi talentaţi muzică şi artă plastică din regiu­ : P ed ag o g ie
punsul. Şi în clipa următoare S.M.T.-ului, lîngă gară, cîle doi 3 tractoare U.T.O.S. — 26 pre­ Pentru construirea unei noi din toate şcolile oraşului Deva. nea noastră. In ea se plămMesc
— trei într-un apartament. Şi, cum şi două pluguri, sînt în ace­ canalizări în oraşul Alba lulia Pentru pregătirea lor le stau la viitoarele cadre de muzicieni, i ILIE STANC1U — Copilul şi
Cornel Bodola ii întinse citeva toate le facem împreună. Şi la laşi stadiu de reparare în ateli­ s-a alocat în acest an din bu­ dispoziţie nu mai puţin de 7 sculptori şi pictori. Bucurîndu-se cartea. („In ajutorul părin-
şuruburi. erul secţiei S.M.T. din Dobra. getul sfatului popular suma de profesori: tot pentru ei au fost de o grijă crescândă din partea
cantină sîn-tem împreună, de­ 055.000 lei. Lucrările se efectu- procurate două pianine, 5 violon­ organelor in drept, şcoala de j Î'lor").
— Harnic băiat Bodola ăsta seară mergem la film tot împre­ Harnicii mecanizatori sînt ho- ează pe locul unei canalizări cele, 7 viori şi în curs de obţi­ muzică şi artă plastică din re­ i 236 pag.— 4,80 ici.
— îmi explică tovarăşul Dumi­ ună. iărîţi să termine pînă în 20 fe­ vechi. nere a încă alte instrumente giunea noastră e o expresie | E.S.D.P.
tru. E colectivist din Sîntandrei. bruarie a.c. toate reparaţiile în muzicale. Şcoala e doar la în­ grăitoare a grijii pe care parti­
a venit să înveţe tainele tracto­ — Cu masa la cantină cum vederea campaniei agricole de Noua canalizare în valoare ceputul ei şi pe zi ce trece îşi dul şi guvernul nostru o acordă 4 CURSURI UNIVERSITARE
rului. staţi ? — Ii întreb eu. primăvară. totală de 1.500.000 lei, va fi îmbogăţeşte inventarul. tinerilor şi tinerelor cu aptitu­
dată în fclosinţă în cursul anur dini şi talent, fii ai oamenilor t F1LIMON CIRDEI — Entomo-
— Numai căciula nu şi-o lea­ — E consistentă şi bună, iar — Ştiţi — îmi explică direc­ lui viiter. Pe micul Ludovic Truţiu l-am muncii din fabrici, uzine, insti­
pădă — rîseră cei doi mecani­ uneori foarte bună — îmi răs­ torul S.M.T.-ului. care a. revenit găsit purtind corect arcuşul pe tuţii şi de pe ogoare. ţ logle generală, voi. H —
zatori din jurul şasiutui.-Numai pund vreo patru-cinci deodată. în atelier — avem mare nevoie Pentru refacerea corzile unei. viori strălucitoare. 4 Curs — Universitatea „Alex.
după ea îl deosebim, altfel, cum de diferite şuruburi. Un tractor străzilor Nu vrea, in ruptul capului, să Nu va trece mult timp şi mi­
vedeţi, s-a aclimatizat, munceşte La întrebarea „care e mai har­ n-are nici mai mult, nici mai rămînă mai prejos decit taică- cii muzicieni de astăzi, micii ar­ I. C uza" Iaşi — Facultatea
nic ?“ — şeful echipei stă, se puţin de 976 şuruburi. !n campa­ Pentru refacerea şi întreţine­ său, acordeonist priceput la w tişti care mînuiesc cu greutate 4 de ştiinţe naturale,
ca oricare dintre noi. gîndeşte... nia agricolă de toamnă, multe rea siră z ib r oraşului ' " ’a Iu- nul din restaurantele oraşului. şi poate cu stîngăcie arcuşul t 208 pag. — 29,50 lei.
La primăvară, cînd voi ara cu dintre acestea s-au forfecat sau iia se va cheltui în acest an * IOAN DEUTSCH - Lucrări de
— Mi-e greu să vă spun. 11 s-au uzat filetul, aşa că fie-, ¦suma. de 255.000 lei. La pian, în altă sală, repeta sau pensula, vor deveni artişti i laborator la rezistenţa ma-
tractorul pe tarlalele gospodăriei Nu-i pot deosebi. Toţi muncesc cărui tractor îi sînt necesare în Ligia Răgălie (fotografia din f terialeior — ediţia a Ul-a
noastre la Sîntandrei, o să-mi constant, cu tragere de inimă. medie, 100 de şuruburi noi. Am Se vor efectua astfel lucrări mijloc). împreună cu colegele adevăraţi, artişti care vor cinta j 1958.
iau şi bască — se scuză zîmbind Acesta — urmă el indjcîţidu-mi mai recondiţionat din cele vechi, de refacere pe străzile de la sale, Erika Ilk, Elisabeta lancu, ţ 92 pag.— 7 lei.
colectivistul. Pînă atunci, urmă cu rnîna zeci de piese şi şasiul oţel exagon mai avem ceva şi periferia oraşului — strada P!ev- Doina Mihuţ, Olga Szabo şi al­ frumuseţile regiunii noastre, ar­ 6 Litografia Invăţămîntu-
el, trebuie să învăţ, să fiu demn KD-ului — e al nouălea tractor nei şi Bucureşti. tele, Ligia se dovedeşte tare sîr-
să port salopeta. Ştiţi, nu-i uşor... pe care-1 reparăm pentru campa­ confecţionăm Ia strung şuruburi guincioasă şi promite a deveni tişti care vor înfăţişa pe pînze lui — Or. Stalin.
nia de primăvară. Pînă în pre­ noi. Dar, mai avem nevoie de Majoritatea operaţiunilor ce „pianistă adevărată“.
Şi-ntradevăr, nu-i tocmai uşor zent, în plan aveam de reparat oţel exagon şi se găseşte greu. nu necesită muncă cu .> pre­ munca eroică şi plină de abne­ , PORA A. E., ROŞCA I. D. —
să fii tractorist. Colectivistul 7 tractoare. Doina Opreanu şi Maria Iso-
Bodola învaţă însă cu multă Am vrea să fim mai bine spri­ gătire calificată se vor face gaţie a poporului nostru pen­ Curs de fiziologia animale­
străduinţă. învaţă meseria de la Intre timp, se apucară de lu­ jiniţi ¦~n'ru a-l găsi. prin muncă 'u n iară de către pencu (fotografia din dreapta), lor şi omului — partea II-a
comunistul Dumitru Cornel. cru şi celelalte echipe. Tovjeăşul tru construirea socialismului. i — Funcţii de relaţie,
E. BERGHIAN cetăţenii din oraş. se străduiau de zor să mânuiască <; 158 pag. — 44 lei.
Ilie Chişărău — directorul Condiţiile ce le au la dispozi­
corect arcuşul lung al violonce­ Universitatea „Victor
ţie ne permit să sperăm şi să ^ Babeş“ — Cluj.
dorim lucrul acesta. i EMIL ŞERBAN — Analiza vec­

GH. L. torială — partea II-a.
j 554 pag. — 45 iei.
« Institutul Politehnic

* Or. Stalin.

i LITERATURA TEHNICA

4 ELECTROTEHNICA
| CONSTANTINESCU RADU MI-
* HAI, BUZNEA D I N U A p a r a te
V de recepţie cu tranzlstoare.

160 pag. — 4,70 lei.

4 Ed. m ilitară a M.F.A.

\,C * T

O mai atentă, deservire a

Un grup de cititori din ora­ cărţi li se răspunde : „nu avem“. Conducerea bibliotecii regio
şul Deva ne sezisează că deser­ Un asemenea caz s-a petrecut nale, in urma cercetărilor tă­
virea lor in cadrul bibliotecii şi în ziua de 27 ianuarie cind cute, a recunoscut că se mai i-
regionale mai lasă de dorit. bibliotecara S. Pogolşa nu s-a vese asemenea cazuri de proas­
înduplecat să schiţeze măcar un tă deservire a cititorilor şi s-a
Sînt cazuri — ne scriu’ citi­ gest in căutarea cărţilor solici­ angajat totodată să imprime în
torii — cînd personalul acestei tate.
biblioteci se prezintă la serviciu
cu întirziere. Alteori, cititorilor în acelaşi fel, puţin amabil, rinei urile personalului acea con­
care solicită anumite cărţi, li se
răspunde pe un ton răstit, iar a fost tratat, în aceeaşi zi, de' ştiinciozitate şi atenţie deose­
în loc să li se recomande alte
aceeaşi bibliotecară, un tîriăr bită pe care oamenii muncii le

care nu se pricepea să-şi com- pretind mai ales intr-o institu­

plecteze fişa individuală. ţie de cultură.

-<X»U^-ttRX«XXXXXWOCXX»OaXXXXX»SXIOOOCXXXXX»04ÎOOOOOOCXXîOOOOOCXXXÎOOOOpOOOOCXXX . . »ÜÖCCCtrODOSOOQCCSXL-ăOQOC';;v GOCXXXXXXÖOÖOOOQCi XTCeOSCr::CU

Se înfăptuiesc ho fărîriie Conferinfei regionale da parfid muncii. In acelaşi timp agita­ etn ga.fam ea .tminer
torii au fost instruiţi şi îndru­
Greşim maţi să treacă neîntîrziat la « de la Qlriea.nl
organizarea de convorbiri cu
preocupare muncitorii pe locurile de pro­ După terminarea schimbului minereşte, să ţie mai atent la vor da cărbune mult şi de bună
ducţie, privind problemele între­ I, minerii din toate sectoarele lucru. Şi noi toţi trebuie să fim calitate. Maiştrii mineri şi arti­
Pentru înfăptuirea cu succes a şurării normale a procesului de ceasta secţie. Canalizarea efor­ ţinerii agregatelor şi utilajelor, minei Uricâni s-au adunat in mai atenţi cum consumăm cu­ ficieri ca Vasile Coconeţ, Milu­
folosirii judicioase a timpului de consfătuiri de producţie pentru rentul electric şi aerul compri­ ţă Rugină şi alţii şi-au luat an­
sarcinilor pe care Conferinţa re­ producţie şi căile concrete de turilor întregului colectiv spre muncă, privind creşterea produc­ a răspunde chemării siderurgiş- mat. Eu mă angajez, în numele gajamentul să sprijine brigăzile
ţiei şi productivităţii muncii etc. tilor hunedoreni şi iniţiativei ce­ brigăzii, ca şi pe această cale să de mineri pentru ca acestea să-
gională de partid le-a pus in înfăptuire a măsurilor preconi­ realizarea planului şi a angaja­ lor 8 întreprinderi din Capitală. iacem economii. şi poată îndeplini angajamente­
O problemă căreia organiza­ le luate.
faţa organizaţiilor de partid, a zate. mentului luat este o sarcină de ţia de bază, conducerea secţiei La sectorul I, după ce s-a dai Dumitru Vascul este comunist.
şi comitetul sindical îi acordă citire chemărilor, au luat cuvin- 1sta se vede chiar şi din anga­ Angajamentele de la numai 4
tuturor comuniştilor din între­ Faptul că organizaţia de par­ mare răspundere a organizaţiei o importanţă deosebită este a- tul mai mulţi mineri şi tehnici­ jamentul pe care brigada lui şi brigăzi din sectorul I al minei
prinderi, organizaţia de bază tid a antrenat întreaga masă de de partid. Măsurile luate pînă ceea a calităţii semicocsului. Au eni care s-au angajat să-şi orga­ l-a luat. La sfîrşitul lunii ia­ Uricani totalizează un număr
P.M.R. de la secţia de semicocs muncitori la discutarea sarcini­ acum, ca şi realizările lunii ia­ fost luate măsuri pentru reduce­ nizeze mai bine munca, să folo­ nuarie brigada pe care o con­ de aproape 1.500 tone de căr­
a uzinei „Victoria“-Călan şi-a lor de producţie şi a căilor de nuarie sînt o mărturie a fap­ rea umidităţii şi a procentului sească din plin timpul de lucru duce s-a angajat ca in luna fe­ bune care vor fi date peste plan
fixat ca obiectiv principal lupta realizare a lor, a făcut să creas­ tului că angajamentul luat este de materii volatile in scopul res­ pentru a da patriei cit mai mult bruarie să dea 300 tone cărbune în luna februarie.
pentru realizarea şi îndeplinirea că răspunderea şi interesul fie­ pe deplin posibil de realizat. pectării întocmai a normelor de cărbune cocsificabil peste plan. peste plan. După citeva zile, mi­
planului de producţie la toţi in­ cărui muncitor, inginer şi tehni­ Astfel, planul de producţie pe calitate. nerii au analizat mai amănunţit -ir
dicii. cian tată de sarcinile ce le re­ luna ianuarie la bateria IlFa Primul a luat cuuintul mine­ condiţiile de lucru şi au ajuns In aceeaşi zi, minerii din sec­
In scopul înfăptuirii obiecti­ vin la locurile lor de muncă, să carbofluid a fost realizat în Valorificarea mai intensă a re­ rul şef de brigadă Vasile Apos­ la concluzia că angajamentul nu torul II şi-au luat de asemenea
vului propus, organizaţia de ba­ crească grija şi preocuparea a- proporţie de 110,5 la sută, iar zervelor interne ale secţiei, cum tol. El a arăta-t că brigada lui prea este mobilizator. De aceea angajamente concrete: de la nu­
ză desfăşoară o susţinută mun­ cestora faţă de realizarea şi de­ pe secţie in proporţie de 100,3 ar fi: reducerea opririlor, res­ trebuie să fie mai mult sprijinită l-au corectat, iar şeful brigăzii mai 6 brigăzi se totalizează pes­
că de lămurire şi de antrenare păşirea planului de producţie. în­ la sută. pectarea graficelor de intrare şi cu vagonele goale şi materiale, a venit cu rectificarea. te 1.300 tone de cărbune peste
a întregului colectiv de munci­ deplinirea şi depăşirea planului In scopul înfăptuirii sarcinilor ieşire din reparaţii a cuptoare­ pentru că abatajul 5 în care lu­ sarcinile de plan. Numai briga­
tori, ingineri şi tehnicieni la de producţie a devenit astfel o de producţie, organizaţia de par-’ lor şi reducerea duratei repa­ crează a rămas in urmă cu ex­ — In luna asta, noi vom da da minerului Dumitru Pusu va
dezbaterea şi înfăptuirea sarci­ preocupare de frunte a întregu­ tid, împreună cu conducerea raţiilor cu cel puţin 10 la sută, ploatarea şi asta ar putea pro­ cu 600 tone de cărbune mai realiza o depăşire a sarcinilor
nilor de producţie. In urma mă­ lui colectiv. va duce la prelungirea duratei voca greutăţi. mult. de plan cu 300 tone. Intre 150-
surilor luate de către organiza­ secţiei şi comitetul sindical, au de funcţionare a instalaţiilor, a 200 tone s-au angajat să dea
ţia de partid, conducerea secţiei agregatelor, şi in ultimă instan­ — Pentru a răspunde aşa cum S-au mai înscris la cuvînt şi peste plan şi brigăzile conduse
defalcă planul de producţie in Pentru a veni in ajutorul coc- luat măsuri pentru popularza- ţă la obţinerea unei producţii se cuvine chemării la întrecere, alţi mineri. Toţi au vorbit pu­ de Gheorghe V. Ilie, Nicolae
fiecare lună pe cuptoare, schim­ sari lor hunedoreni, colectivul de rea largă a prevederilor planu­ mai mari de semicocs şi la un a spus el, brigada mea va da ţin dar au spus tot ce aveau de Scorpie, Miron Năsălean şi al­
buri, echipe şi zile. Cifrele de muncă al semicocseriei, anali- lui de producţie, a angajamente­ nreţ de cost mai. redus. in luna februarie 300 tone de spus. Cuvîntut lor e simplu: să tele.
plan şi căile de realizare a lor zind cu răspundere posibilităţile lor luate şi a succeselor ce se cărbune peste plan, iar prin li se dea goale şi lemn, iar ei
sîrit discutate în mod amănun­ pe care le are privind sporirea obţin în întrecerea socialistă. Desfăşurînd în continuare o mărirea vitezei de exploatare, UNI
ţit in cadrul consfătuirilor de producţiei, s-a angajat ca, pe Astfel, au fost confecţionate pa­ susţinută muncă politică în rân­ vom recupera 6 la sută din ma­ Intrucît mai sînt o serie de
producţie, pe secţie şi grupe sin­ baza măririi indicilor de utiliza­ nouri, grafice şi lozinci mobili­ durile muncitorilor, inginerilor terialul lemnos. deţinători de biciclete şi con­ pot prezenta pentru a da exa­
dicale, cu întreaga masă de re a cuptoarelor, să producă în zatoare care cheamă pe munci­ şi tehnicienilor, acordînd aten­ ducători de vehicule cu trac­ men în fiecare miercuri, în­
muncitori. acest an peste sarcina de plan tori, ingineri şi tehnicieni să ţia cuvenită desfăşurării întrece­ Cu aceasta n-a terminat ce ţiune animală destinate că­ tre orele 16 şi 20.
10.000 tone semicocs. Acesta intensifice lupta pentru obţine­ rii socialiste, organizării şi des­ avea de spus. A stat puţin pe răuşiei publice care nu s-au
rea unei producţii sporite dc făşurării în cele mai bune con- ginduri, apoi a continuat: prezentat la examenele orga­ Examenele se vor ţine în
este un angajament care expri­ diţiuni a consfătuirilor de pro­ nizate şi ţinute de către Sec­ localul Sfatului popular al o-
In acest fel, muncitorii, ingi­ mă patriotismul şi dragostea co semicocs, de bună calitate şi mai ducţie şi aoalizînd periodic în — La noi în abataje se face ţia de Miliţie a oraşului Deva raşului Deva şi vor dura pî­
nerii şi tehnicienii au posibili­ lectivului de aci faţă de partid ieftină. S-au confecţionat grafi­ încă multă risipă de energie e- şi Sfatul popular al oraşului nă la data de 10 martie 1959.
tatea să-şi spună părerea asu­ şi guvern, hotărirea lui de a ce de urmărire a realizării pla­ adunările generale, diferite as­ lectrică. De multe ori craţerul Deva, privind cunoaşterea re­
pra modului cum văd ei reali­ munci din ce in ce mai bine nului şi a angajamentelor zil­ merge în gol, duce abia cîte gulilor de circulaţie, se aduce Cei ce nu se vor prezenta
zarea sarcinilor de plan, scot la pentru a da viaţă sarcinilor iz- nice la fiecare cuptor şi pe fie­ pecte ale muncii pentru realiza­ o lopată-două de cărbune. Avem ?a cunoştinţa acestora că se
iveală metodele bune de muncă, vorîte din hotărîrile Conferinţei care schimb. De asemenea, la şi craţerist, dar care în loc să nici de data aceasta vor fi a-
lipsurile şi greutăţile, fac pro­ rea planului de producţie, orga­ vadă cît cărbune este in abataj
puneri pentru înlăturarea lor. "agionate de partid. implică o gazeta de perete se populari­ şi dacă este sau nu nevoie să mendaţi conform legilor în vi­
In acelaşi timp au posibilitatea Acest angajament zează realizările fruntaşilor şi nizaţia de bază va reuşi .să mo­ meargă craţerul, stă lîngă el, ne­
păsător. Noi o să~l insiruim aşa, goare.
să cunoască măsurile ce urmea­ mare răspundere organizaţiei de metodele lor de muncă, se cri­ bilizeze cu succes întregul co­

ză a se lua la fiecare loc de partid, tuturor muncitorilor, in­ tică neajunsurile şi se tac re­ lectiv la traducerea în viaţă a

muncă pentru asigurarea desfă­ ginerilor **î tehnicienilor din a­ comandări de îmbunătăţire a sarcinilor ce-i revin din hotărî­

rile Conferinţei regionale de
r>artid.