Page 35 - 1959-02

Nr, 1288
Invâţămîntul de
factor eseufiai în © ducaţi»|
marxîsMeninisfă' a comuniştilor
.. , . . • ce la Gurasada, în cadrul cercului de
Pornind de la teza marxist-leninls-
tâ, potrivit căreia, după cucerirea pu­ DUMITRU ŢOQOE
terii de către clasa muncitoare, roiul prifti*secretar
factorului conştient sporeşte imens,
partidul desfăşoară o multilaterală al Comitetului raional
activitate pentru educarea oamenilor P. M. R. 1LÎA
muncii în spiritul ideilor comuniste,
pentru îmbunătăţirea continuă a pro­ ---------
pagandei marxism-leninismului. dus la ridicarea nivelului învăţămîn-
tutui de partid în majoritatea organi-
Studierea teoriei marxist-leniniste, a zaţiilor de bază.
hotărîrilor partidului şi guvernului, în
care îşi găseşte întruchiparea politica Una din problemele care ne-a preo-
partidului nostru, ajută pe membrii şi pupat îndeaproape a fpst felul în care
candidaţii de partid, pe oamenii muncii ţimnca de propagandă contribuie la
fără de partid în activitatea lor la opera construcţiei socialiste, în ce mă-
consolidarea puterii populare, la con-
struirea socialismului în ţara noastră, sură se asigură jos, în cercuri şi
cursuri, legătura dintre propagandă şi
Munca ideologică formează obiectul practica construcţiei economice şi cul-
unei deosebite atenţii din partea co- turale. Ln raionul nostru învăţămîn-
ful de partid aduce o contribuţie m are
mitetului nostru raional de partid. A- la îndeplinirea sarcinilor organiza^
cest lucru poate.fi dovedit de altfel de t ‘ilor cle bază, îndeosebi prin antrena-
rezultatele pozitive obţinute pe această rea ţărănim ii muncitoare t>e drumul
linie în raionul Ilia. In acest an, co- cooperativizării agriculturii, obţinem de
miletul raio n a l; de partid s-a străduit recolte sporite la toate culturile. Pînă
să creeze condiţii mai bune pentru acum, peste 85 la sută dintre cursanţii
înarm area comuniştilor, a activului ţărani muncitori — m ajoritatea comu- că prezenţa a fost foarte slabă,
fără de partid de pe lîngă organiza- nişti au intrat în formele socialiste
ţiile de bază, cu în v ă ţă tu ra ' marxist- de producţie agricolă,
leninistă.
Anul acesta a crescut numărul cercu-
Propagandiştii au fost selecţionaţi
cu mai multă grijă şi pregătiţi mai rilor de economie concretă şi s-a îrn-
bine. Prin seminarul permanent de pe bunătăţii conţinutul activităţii lor. Ele
lîhgă comitetul raional de partid se .aduc o contribuţie serioasă ta rezotva-
organizează cu mai multă regularitate rea problemelor ce stau în faţa între-
consultaţii, se fac expuneri în faţa prinderilor industriale, a G.A.S. Min-
propagandiştilor pe teme ideologice, tia, etc. |n discuţiile purtate în cadrul
de politică internă şi internaţională. cercului de economie concretă de la
G.A.S. Mintia s-au făcut propuneri se­
Pentru a-i ajuta pe propagandişti să rioase cu privire la folosirea raţională
înţeleagă mai bine anumite problenie a furajelor, a îngrijirii animalelor şi
teoretice şi practice, seminarul' perma­ ailele, a căror aplicare a dus la creş­
nent a organizat consultaţii colective terea producţiei de lapte şî la scăde­
pe teme c a : „Unele probleme ale lup­ rea preţului de cost al acestuia cu pes­
tei de clasă în ţara noastră", „P.M.R. te 20 Ia sută, salariul îngrijitorilor
— partid marxist-leninist al clasei mărindu-se şl el cu peste 5 la sută
muncitoare din ţara noastră", precum faţă de anii trecuţi.
şi informări asupra situaţiei actuale a Ar fi nejust să nu remarcăm însă
politicii internaţionale. De asemenea, şi lipsurile, manifestate în unele orga­
la sediul raionului de partid se fac nizaţii d e ’ partid în ce priveşte orga­
lunar consultaţii pentru propagandiştii nizarea propagandei de partid şi legă­
care conduc formele de învăţăinint de tura ei cu practica.
la sate, pe teme legate de agricultu­
In multe locuri, de plidă, propaganda
noastră de partid nu contribuie în mă­
ră. Se vădeşte tot mai mult preocu- sură suficientă la rezolvarea unor pro*
parea comitetelor comunale de partid bieme de bază, cum ar fi problema
de a asigura participarea cu regulari- dezvoltării fermelor anexe, întărirea
tatc a propagandiştilor la şedinţele de disciplinei în muncă şl grija faţă de
pregâtire dvife»r*enţiată »»cjekjftse*1. *fafca, po)tkri- avuvtfsufli obştesc m,raji aleis la gospodă-
vil sarcinilor specifice locului de mim- riile agricole colective din Leşnic,
că respectiv. Comitetul raional studia- Hărău şi Bretea Mureşană.
ză posibilitatea ca într-un termen- scurt Mai sîijt încă destui propagandişti
să organizeze consultaţii şi expuneri • care nu acordă suficientă atenţie lămu-
peftocjice pentru agitatori aşupra ex­ ririi rolului hotărîtor al maselor. Des­
perienţei P.C.U.S. şi asupra experien­ pre rolul maselor în construirea socia­
ţei organizaţiilor noastre 'de bază, să
se organizeze întîlniri cu oameni dc lismului şi despre problemele vieţii in­
ştiinţă, vizionarea de expoziţii, do fil­ ternaţionale se vorbeşte încă foarte pu-
ţin. Propaganda noastră nu lămureşte
me documentare etc. destul însemnătatea şi necesitatea de a • lipsurile ce s-au m anifestat şi se mai
Acum, cînd - organizaţia noastră ra­ întări necontenit alianţa dintre clasa manifestă în conducerea învăţămîntuini
ională de partid mobilizează oamenii muncitoare şi ţărănim ea muncitoare,
muncii pentru îndeplinirea hotărîrilor Multe lipsuri care mai dăinuie în mun-
Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie ca de propagandă sînt urmarea fap-
1958 şi a Conferinţei regionale de tutui că unele comitete de partid ca " ’“nea de ridicare a nivelului politic
partid care prevăd — printre allele — cele de ia G urasada (secreiar iosif ?* ideologic al membrilor şi candidaţl-
dezvoltarea cît mai rapidă a sectoru­
lui socialist din agricultură, creşterea Vesa), Brănişca (secretar Ştefan
producţiei şi productivităţii în agricul­ Bichi), Roşeam (secretar Augustin
tură, munca noastră de propagandă Boga) şi altele, nu conduc cu toată
este chemată să contribuie în mod ac­ răspunderea şi în mod permanent învă­
tiv şi permanent la îndeplinirea aces­ ţămîntul de partid. Comitetele comu­
tor sarcini importante. Practica încetă­ nale de partid amintite mai sus lasă
ţenită, ca membrii biroului să infor­ această sarcină numai pe seama pro­
meze periodic propagandiştii asupra pagandiştilor sau a secretarilor orga­
sarcinilor ce le au de rezolvat orga­ nizaţiilor de bază pe lîngă care func­
nizaţiile de bază, precum şi faptul că ţionează forma de învăţăm înt respec-
în faţa propagandiştilor au luat cu- tivă. Datorită faptului că nu există un
control destul de calificat asupra felu- pentru înfăptuirea ei cu succes.
vîntul numeroşi colectivişti şi întovă­ lui cum se desfăşoară învăţămîntul de
răşiţi care le-au vorbit despre viaţa partid, există încă cercuri şi cursuri a
nouă pe care o trăiesc ei şi despre căror activitate este încă nesatisfăcă­
realizările unităţilor cooperatiste, au toare. Numai aşa se explică faptul de
I partidului, precum şi îmbunătă­
al
Bunul m ers
producţiei la fa- | sale sociale, constituie sarcini de
b rica „ A rd elea n a“ , § căpetenie ale organizaţiilor de
d e p in d e şi de m un- ţj
c ito ru l
M edrea G h e o rg h e t)
g rije ş ie
care se în- §
c a m a şin ile ('
d e Jrezat să ju n e- V tărît pentru traducerea lor în
ţio n eze în condi- v viaţă.
ţiuni cit m ai nor- |
m ale.
IN C L IŞ E U ; nentă faţă de activul său fără de
M u n citoru l G h eor- » partid, pe care îl antrenează Ia
ghe M edrea, in- |
stalin d un nou po- ţ
lizor care prin as- j
cuţirea cuţitelor de ţ
frezai va m ări
durata de funcţio- §
nare a a c esto ra cu â brii săi să se ocupe îndeaproape
cel pu ţin 50 la ft de educarea membrilor din acti­
sută. y vul fără de partid şi de atrage­
<!'¦ iii- </>«L>
politică curentă de pe lîngă organiza­
ţia de bază din întovărăşire ş-a ţinut
doar o singură lecţie pe simplul motiv
că fostul propagandist, Sabin Suba,
este plecat din localitate. Şi, cu toate
că fov. Iosif Vesa, secretarul comite-
tuiui comunal de partid, şi tov. Gh.
Iacob, secretarul organizaţiei de bază,
cunosc această stare de fapt, nu au
găsit de cuviinţă să ia măsurile cele
mai potrivite în scopul îndreptării lip-
surilor existente aici. 0 situaţie ase­
m ănătoare poate fi întîlnită şi în sa­
tul Gothatea, unde înyăţămîntul de
partid se desfăşoară încă la un nivel
necorespunzător. Lipsuri destul de
mari se manifestă şi la întovărăşirea
din Brănişca, unde pînă în prezent nu
s_au ţ inu( decît două lecţii. Cea de a
^ (ă ^ disfal,
' * , '„
cercului, tov. Constantin Moraru, nu a
mal putut fi ţinută datorită faptului
Cu toate că, recent, Comitetul raio-
nai de partid a analizat modul în care
se desfăşoară învăţămîntul de partid
şi a hotărît ca fiecare comitet comunal
de partid şl organizaţie de bază să
treacă de urgenţă la analizarea stării
de fapt în acest domeniu de activitate,
unele comitete comunale de partid şi
organizaţii de bază nu au respectat în­
tocmai sarcina trasată, lăsînd ca învă-
ţămîntul de partid să se desfăşoare cu
lipsuri.
Lipsa unei îndrumări calificate a în-
văţămîntului de partid de către instruc­
torii teritoriali şi secretarii comitetelor
comunale de partid face ca învăţămîn-
tul de partid să nu contribuie înde­
ajuns la realizarea sarcinilor econo­
mice şi culturale locale.
Fără îndoială că şi comitetul raional
de partid îşi are partea sa de vină
faţă de această situaţie. Unii membri
ai comitetului, cum sînt Mihai Boroş,
Silvia .Toma. Aurel Pele şi unii act!
ca ^ u^en B "cf°h neglijează a
ceasta sarcină importantă, acordînd a-
tenţia numai problemelor de care răs­
pund direct şi lăsînd ca de învăţăm în-
tul de partid să se ocupe doar secre­
tarul şi Instructoru'l' cu •pro¦b•lem•e-le de
propagandă şi agitaţie sau 'sem inarul
permanent de pe lîngă Comitetul ra­
ional. Considerăm de asemenea că
membrii comitetului raional de partid
şl mai ales membrii biroului său, au
greşit prin aceea că deşi cunoşteau
de partid, nu a<- tras la răspundere pe
cei care neglijează una din cele mai
de seamă sarcini ce te stau în faţă
l°r de partid.
Imbunătăţirea muncii de propagandă
trebuie să ducă la înfăptuirea măsu-
riîor partidului şi guvernului în do­
meniul dezvoltării şi consolidării sec­
torului socialist al agriculturii, al creş­
terii producţiei industriale şi agricole.
De aceea, fiecare membru şi candidat
de partid, fiecare organ de partid, tre­
buie să acorde atenţia cuvenită aces-
tei sarcini de mare importanţă, să lupte
______ ____________
Organizaţia
fi îşi consolidează rîndnrile
întărirea continuă a rîndurilor
ţirea permanentă a compoziţiei
partid. Ţinînd seamă de aceste
importante sarcini organizaţia
noastră de bază luptă în mod ho­
Manifestînd o grijă perma­
* proape de educarea şi creşterea
înfăptuirea sarcinilor ce-i stau
în faţă, organizaţia de bază din
întovărăşirea „Drumul lui Le-
nin" din Silvaşu Inferior, ra-
ionul Haţeg, a îndrumat mem­
rea acestora în rîndurile candi­
daţilor de partid.
Acordînd atenţia cuvenită con­
>. solidării rîndurilor sale, organi- acestora în perioada stagiului de
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pratn c u tim îmbunătăţii^De la siihredacfia
noastră voluntară
din Sebeş
Creşte numărul
brigăzilor uîemlsîe
de muncă patriotică
Zilele trecute a avut loc
la casa raională de cultu­
ră din Sebeş o şedinlă cu
elevii şcolilor medii de 11
ani din Sebeş.
Cu acest prilej s-a pre­
lucrat cu elevii expunerea
tovarăşului Gh. Gheorghiu•
Dej la plenara C. C. al
P.M.R. din noiembrie 1958,
In urma prelucrării, mai
mulţi secretari U.T.M. de
clase, elevi şi eleve au luat
cuvînlul şi au propus să
seînjiinţeze şi la şcoala
lor brigăzi utemiste de
muncă patriotică — lucru
ce s-a şi aprobai. Astfel,
au fost create 12 brigăzi
din rlndul elevilor şi o
brigadă a cadrelor didac­
tice.
Ca obiective principale,
aceste brigăzi şi-au propus
să amenajeze pînă la 1
Mai a. c. parcul elevilor,
pe locul fostului depozit de
alimentare a autobuselor
cu benzină.
instruirea activului
pionieresc din oraş
Cu citeva zile în urmă,
la Sebeş, a avut loc in­
struirea activului pionie­
resc din oraş. La această
instruire au participat pre­
şedinţi de grupe, detaşa­
mente şi unitate, respon­
sabili ai gazetelor' ele pe­
rete pioniereşti, instructori
l de pionieri, învăţători şi
{, profesori.
) Cu această ocazie, adi-
\ vul pionieresc a fost in-
j struit cu probleme legate
\ de concursurile tradiţionale
) ale organizaţiei de pionieri,
cu viaţa internă de orga­
nizaţie, cu probleme lega­
te de intim-pinarea celei de
a X-a aniversări a organi­
zaţiilor de pionieri din
R.P.R. etc.
In încheierea acestor in­
struiri a fost organizat un
concurs „Drumeţii veseli"
\ pe tem a: „Un deceniu de
\ activitate pionierească“ la
care au praticipai pionierii
L din activul celor 4 unităţi
de pionieri din oraş.
Conferinţă
interesantă
In ziua de 1 februarie
a. c. profesorul universitar
Ioan Oană din Bucureşti a Ştefan cu 848 litri, (autobaza paraţii capitale, să deservească partidului „Colorado" să spînzu-
conferenţiat la Sebeş des­
pre „începuturile poeziei ?
culte romîneşti". Conferin- *
ţa a avut loc la casa raio- \ trecere, obţinînd cea mai mare
nală de cultură şi ta expu- \
nerea ei au participat nu- f
meroşi muncitori, profesori
şi elevi din oraş.
Conferinţa s-a bucurat
de un deosebit succes.
In numele spectatorilor,
Aprofesorul Vasile Zdren
ghea din Petreşti a mulţu­
mit profesorului Ioan Oană
pentru conferinţa ţinută.
IONAŞ IULIAN
noastră
zaţia de bază din întovărăşirea
noastră a reuşit ca de la 10 no­
iembrie 195S şi pînă în prezent,
să primească în rîndurile candi­
daţilor de partid 15 întovărăşiţi,
dintre cei mai harnici, care
muncesc hotărît pentru întărirea
şi dezvoltarea întovărăşirii. Nu­
mai în cursul lunii ianuarie au
fost primiţi drept candidaţi de
partid întovărăşiţii Ioan Aăirică,
Gheorghe Rogovan şi Gheorghe
Prip.
O dată primiţi în rîndurile
candidaţilor, organizaţia de bază
a încredinţat fiecărui tovarăş sar-
cini concrete, îi îndrumă pe fie-
care şi îl ajută să ducă la înde­
plinire sarcina primită. De ase­
menea toţi candidaţii au fost
cuprinşi în învăţămîntul de par­
tid, iar membrii de partid au pri­
mit sarcina să se ocupe îndea­
ii IE8LEftî»IHi'%M!IE
IFX irW!Hi fel IF
JT
a transportorilor auto Nefrjru salută proiectata
vizita a lui Macmiilan
Pe marile şantiere de con- preţul de cost in anul 1959. Ne în U M .S .S
strucţii din Valea Jiului şi Hu- vom strădui să asigurăm o cit
PARIS (Agerpres). — Cores­
nedoara, pe şantierele de exploa- mai bună deservire pentru călă- pondentul din Deliii ai agenfieî
France Presse relatează că luînd
tare a lemnului de la Runcu tori“, — a spus tovarăşul Ioan cuvîntul în cadrul unei conferin­
Mare şi Cimpu lui Neag, prin’ Alexandru, şeful autobazei Alba ţe de presă, primul ministru al
sate şi orpşe, pe întreg cuprirţ- Iulia, indiei, Jawaharlal Nehru, a de­
clarat că după părerea sa, în­
sul regiunii noastre, lucrătorii Şoferii !Qm Lutnoi> Ioan Hcn- cordarea situaţiei internaţionale
sutobazelor I.R.T.A. se strădu- ţţu şj Dorin Roşea s-au angajat s-a mai atenuat,
iese să deservească cit mai bine
ca în; anul acesta să depăşească Referindtt-se la proiectata vi­
pe beneficiari, să obţină econo­ ciclul de parcurgere între două zită în Uniunea Sovietică a pri­
mii cit mai mari la consumul reparaţii, să facă economii la mului ministru al Angliei, Ha-
rold Macmiilan, Nehru a spus
de combustibil şi lubrefianţi, să combustibil şi lubrifianţi, să de- că după părerea sa Macmiilan
face bine că pleacă la Moscova.
reducă cit mai mult preţul de servească la timp şi în bune Nehru a denumit invitaţia adre­
sată de N. S. Hruşciov preşedin­
cost pe tona kilometrică. Aceasta condiţiuni pe beneficiari, telui Eisenhower de a vizita
U.R.S.S. drept „un gest priete­
au dovedit-o cu prisosinţă lu- Discuţiile au arătat că dacă nesc".
crarile Conferinţei regionale a mai sint depăşiri la consumul
-O —
lucrătorilor din transporturi au- de combustibil'şi lubrifianţi, a-
Demisia guvernului malaez
to, ce a avut loc recent la Deva, cestea şe daioresc în cea mai
KUALÂ LUMPUR (Agerpres).
pentru alegerea delegaţilor la mare măsură lipsei de străduin- — Agenţiile de presă occidentale
Congresul lucrătorilor din iran- jă di;n pa,r{ea unor şoferi de a-şi anunţă că Tangku Abdul Rah-
rjdjca pregătirea lor profesiona- man, primul ministru al Federa­
sporturi attţo ce se va ţine la ţiei malaieze, şi-a prezentat de­
Bucureşti la 26 februarie. [ă. 0 |jpSg generală, şi care misia, care a fost acceptată.
Cele reieşite din darea de sea- se datoreşte mai mult neglijen- In locul lui a fost numit prim
mă prezentată de tov. director ţel, este şi aceea a întîrzierii ministru Dato Azdul Razak Din
Hussein, care pînă acum cumula
Alexandru Devian, sînt lucruri autobuselor' de pasageri, funcţiile de vice-premier şi mi­
nistru al Apărării.
îmbucurătoare, cu care colecti- Mai gij-jţ [!-!să unele greutăţi
După cum relatează agenţia
vele celor trei^ autobaze din re- ca,re influenţează negativ buna United Press International, po­
trivit unei declaraţii făcute de
giunea noastră se pot mîndri. funcţionare a transportului. Aşa Rahman la o şedinţă a partidu­
Cf eOif 4/ IO9.K60i l4/1 ll iittrr ii der lo . benzină oe- de e’xemplu, spaţiul de parcare lui „Organizaţia naţională unită
conomisiti în trimestrul IV al malaieză", al cărui preşedinte
al autovehiculelor mai ales la este, acesta a demisionat din
anului trecut la autobaze autobaza Deva, a devenit nesa- funcţia de premier spre a pre­
(25.112 litri la Deva, 12.304 li- găti campania electorală pentru
tisfăcător datorită faptului că alegerile generale care urmează
să aibă loc în luna august ax-
tri la Petroşani şi 12.118 litri numărul maşinilor continuă să
la Alba Iulia), precum şi numă­
rul mare de sutamiişti din ulti­ crească. Această problemă, în
mul timp, sînt succese impor­ viitor, va trebui să fie soluţio­
tante şi nu întîmplătoare. Nu nată de către I.R.T.A. şi Sfatul
sînt întîmplătoare, pentru că ele popular regional.
sînt rezultatul unor eforturi sus­
ţinute depuse de întregul colec­ Faptul că unii beneficiari nu
tiv de lucrători de la aceste asigură condiţii de cazare per­
autobaze. Şi numărul mare de sonalului operativ de pe şantie­
premieri, în total 60, confirmă re, nu încarcă şi descarcă la
pe deplin acest lucru. timp maşinile, cauzează neajun­
suri serioase. Lucruri de acest
Printre cei care au fost pre gen se întîmplă de obicei pe şan­
tierele de exploatare a lemnului
miaţi cu importante sume de aje d;,recţiei silvice regionale,
bani se numără şoferii Gheor- p e aSemervea, starea proastă a
nnn nR Ur?' rU CU un _cîcfu ^ drumurilor de pădure, mai ales -O - "
203.000 km. parcurşi intre do- cele din raza comunelor Runcu
!X o tZ Z Z »"* « , ' * * <"* Di'cfaîcirssi ffreessner
‘a rnăriiea consumului de corn
tobaza Petroşani, Dorin Roşea ifîi'efss.iiică măswrsle
bustibil şi la scurtarea ciclului
cu 293.000 km., Alexandru Ioan de r e p r e s i s m e îsn P a r a g u a y
de parcurs al maşinilor între
şi Ioan Tomescu cu 182.000 km., BUENOS AIRES (Agerpres).
două reparaţii. Pentru aceasta, — Guvernul dictatorului Stroes-
toţi de la autobaza Deva, şi al- ar fi d,e d,ori,t., casfat*ur,ile..„ popu- sner intensifică măsurile de re­
t:biai.zaViAactiliob-ra MtIualiiiraiana d*foest*laevatdueton-- ^a're comunale în raza cai ora se presiune în Paraguay.
ţiat in mod deosebit. El a par-
După cum relatează ziarul ar­
curs pînă in prezent peste află astfel de drumuri, în coln- gentinian „Voz de Mayo“ trupe­
le şi membrii „miliţiei civile“ a
476.000 km. fără ca maşina sa borare cu direcţia silvică regio- partidului guvernamental „Colo­
rado" din Paraguay au primit
să intre în reparaţie. nală, să ia măsuri pentru buna ordin sa tragă fără somaţie asu­
pra oricărei persoane „prinse în-
Pe lista celor cu economii jor întreţinere, tr-o atitudine suspectă sau avînd
importante de combustibil în ul- Prin înlăturarea lipsurilor că­
tunul trimestru al anului care
s-a scurs, se află, printre alţii, re le mal., au, lucrătorii de la
şi tovarăşii Nicolae Mojoatcă,
I.R.T.A. vor obţine in. anul 1959
cu 940 litri, Mlron Catană, cu noi şi frumoase realizări. Ei sînt asupra ei arme“. Recent, parti­
dul „Colorado" a creat un „co­
1.080 litri, (autobaza Petroşani), hotărîţi să obţină economii şi mitet de apărare" al cărui scop
este desfăşurarea unei activităţi
Carol Szabo, cu 1.116 litri, Ni- mai- ma,r{ de combustibil, să rnă- de teroare. In manifeste difuzate
colae Ctuclan, cu 1.090 litri, „
(autobaza Deva), Nicolae Ră-
reasca Pm oada de il3nct 'onare
ducea nu cu 1.012 litri şi Ioan a autovehiculelor intre doua re- de comitet se cere membrilor
Alba Iulia). pe beneficiari şi călători în con- re, să decapiteze şi să împuşte
Drapelul de autobază fruntaşă Jitiile cele mai bune. pe orice adversar al actualului
a revenit autobazei Deva. Ea a
realizat punctajul maxim în în­ GH. C. s regim dictatorial din ţară.
Elevii Şcolii medii „Aurel YlaicuU
din Orăşîie participă
economie la combustibil şi cel
mai redus preţ de cost pe tona la bogate activităţi
kilometrică.
Dimineaţa : olimpiada aşteaptă verdictu l juriului. P rezen tato­
Dar discuţiile purtate pe mar­ de matematică ... rul concursului, proj. I. C iolna anunţă
ginea dării'-'de seamă, au arătat rezu ltatul în trecerii: a cişiigai clasa a,
că posibilităţile de reducere a 46 capete de „m atem aticieni“ stau
preţului de cost sînt mult mai aplecate asupra joilor, peniţele scirţîie vi-â a:
mari şi că mai sînt încă o serie
de lipsuri şi greutăţi ce trebuie in juga rezolvării problem elor, m inţile După m asă: cu brigada
înlăturate. se frăm în tă penlru un rezu ltai exact. ştiinţifică şi artistică
Printre ei se văd m atem aticieni de ia Ser iu
„Ne angajăm ca printr-o mai
bună organizare şi printr-o ex­
ploatare mai raţională a vehi­
culelor, reducînd cursele de re ­
gie, să reducem şi mai mult
jrun le, p articipan ţi cu rezu ltate bune E ora 13. In curtea şcolii zvo n de
şi la alte olim piade. Ioan C osiescu, glasuri tinereşti şi duduit de m otor.
de bază N aialia M icluţea, R odica P in ier, Feli- B rigada m ixtă artistică şi cea ştiin ţi-
cia N ecşa, Fiorca U liu, R odica lancu
jică, form ată din projesori şi elevi, se
şi alţii sîn t a d in ciţi în lucru. D oresc dep la sea ză la Beriu.
să a ju n gă la ja za region ală şi poate... P rofesorii, corul echipa de dansuri
la ja za repu blican ă. şi echipa de iealru, alcătu ită din elevi,
candidatură pentru ca să poată . . . conferinţă aştea p tă cu nerăbdare să se prezinte
în faţa publicului.
ii primiţi ulterior în rîndurile şi „Drumeţia ueseti“ ... In sala căm inului cultural începutul
îl face brigada ştiin ţifică. P rofesorul
membrilor de partid. Printre In sala festivă a şcolii încep să in ­
membrii de partid care se ocupă tre in v ita ţii: elevi, părinţi,, projesori.
P rogram ul dim ineţii începe. loahichie M oisin inform ează pe cetă­
cu multă răspundere de educarea ţen i despre situ aţia internaţională, lup­
acestor tovarăşi se num ără: Cu m ultă atenţie in vitaţii ascultă in ­
Ioan Nedreanu, Alexandru Albu, teresaţi co n jcrin ţa : „Lim ba literară şi ta pentru pace du să de ţările lagăru .
lui socialist în frunte cu U .R .S .S .,
lim ba com ună“ su sţin u tă de tov. proj.
despre iharile realizări ale stalului
Munteanu Chelember şi alţii. R em us D ânilâ. Ea trezeşte interesul n o s tr u ş i e n tu z ia s m u l cu c a re se. î n ­
prin !aptul că arată părinţilor şi ele­ ch ea g ă to t mai. n u lii g o s p o d ă r iile a g r i­
Noi ne mîndrim că, prin atra­ vilor că lim bajul de toate zilele tre­
gerea celor mai vrednici întovă­ buie să se apropie de lim ba literară.
răşiţi în rîndurile membrilor şi cole colective din ţară. P rofesorul Ioan
a candidaţilor de partid, am a- U rinează un scurt program artistic Istraie inform ează apoi — şi e ascul­
dat de clasele II şi III, în care pe
tat cu m ult interes — despre realiză­
rile savan ţilor sovietici în zborul inter­
juns ca organizaţia noastră de rîn d se su cced poezii, scenele, coruri, p la n e ta r. program ul artistic.
bază să numere în prezent 20 de execu tate cu m ul sim ţ a rtistic. In ro ­ Se desfăşoară
membri şi 15 candidaţi de par­
tid. Şi în viitor organizaţia noas­ pot de aplauze începe concursul „Dru­ B ucăţile corale „ In vîrtita“ şi „M ure-
tră de bază se va ocupa îndea­ m eţii v eseli“, pe ierna ,C ultură gen e­ şana“ interprelaţe de către elevii cla­
selor a IX-a şi X I.a, au fost răsplă­
rală". E levii claselor V I — A si B tite cu aplauze. S cen eia „D replatdh lui
C u za“ a fost m ult gu sta tă de berieni,
şi-au trim is cei m ai buni reprezentanţi
proape de educarea şi atragerea p en lru a su sţin e „ cu lo rile c la sei" , pen- penlru că e apropiată de sufletul lor
cel,or mai. meri.,tuoşi. t,ovară- şi. dj -in ! Iru a . d o v e ,d i care, c la să si ,ce . ele, v¦i
şi m ai ales penlru faptul că ţărăni­
şi.au însu şii m ai tem einic m ateria In­
m ea m uncitoare işi dă seam a că abia
activul fără de partid în rîndurile | m estru lu i I p rin care se face, d eo ca m - sub regim u l de democraţie, populară s-a
făcut deplin ă dreptate ţăranilor.
membriîor şi a candidaţilor de d a tă , „excu rsia" . E m o ţio n a ţi sin i cei
partid. ce răspund, em oţionaţi sini şi dirigin ­ S e în sera se cina program u l a fost
ta — proj. L ucia T odoruţiu şi prof.
încheiat. M otorul porn eşte. Auzim un
1. MARIŞ G heorghe H uzoiii. u ltim „S ă m ai ven iţi pe la n o ii“.
corespondent Cil răsuflarea în tretă ia tă , a sisten ţa Prof. BUJOR VULCU