Page 36 - 1959-02
P. 36
Prrxax~gjr.!mm4m DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1288
mataxswB^rxTssKmatmaEBemammmmmmmimmu
4v,k
itîlnipi între activişti sindicali In R. Cehoslovacă:
reprezentanţi ai vieţii publice
din cele doua părţi ale Oertnaniei Folosirea energiei
atomice
în scopuri paşnice
PRAGA 10 Corespondentul Ajjer-
pres transm ite: Punerea în funcţiune
BERLIN 10 (Agerpres). — salutat lupta populaţiei din Dort- a reactorului nuclear cehoslovac are
o im portanţă deosebită în folosirea
mund împotriva înarmării ato
După cum transmite ADN, în mice şi au subliniat că această 400 de furişii americani Un dar sovietic oferit energiei atomice în scopuri paşnice.
Germania continuă întîlnirile în luptă indică tuturor oamenilor Utilajul acestuia a fost livrat de Uni
tre activişti şi membri ai orga muncii din Germania occidentală în vizită la Soci şi Yalta poporului sirian unea Sovietică. In prezent se desfă
nizaţiilor sindicale din cele două drumul spre crearea unei Ger şoară construcţia primei centrale ato-
state germane. In ultimele zile, manii paşnice şi democratice. SOSI 10 (Agerpres). TASS viscol. Dar, după cum au decla D'AMASG 10 (Agerpres). — Sovietică. La cererea preşedin mo-electrioe cehoslovace care va avea
din iniţiativa sindicatelor pe ra transmite! La 9 februarie 'au TASS transm ite: La 9 februa telui Nasser guvernul sovietic a" o capacítate de 200.000 kw.
muri de producţie din R. D. ? sosit la Soci, pe bordul navei rat turiştii, timpul nefavorabil rie, în clădirea administraţiei trimis utilajul pentru a fi pus
Germană, au avut loc 11 întîl- greceşti „Olympia“, 400 rde tu nu le-a stricat buna dispoziţie. Tîrgului internaţional din Da După Uniunea Sovietică, Statele U-
niri la Berlin, Eriurt, Suhl, Mag- BERLIN 10 (Agerpres) ADN In timpul zilei ei au vizitat ora masc a avut loo festivitatea pre la dispoziţia ministrului Ocroti nite, Anglia şi F ranţa, Cehoslovacia
deburg, Schwerin şi în alte ora transm ite: La 8 februarie la va fl una din primele ţări din lume
şe. Participanţii la aceste întîl- Frankfurt pe Oder a avut loc o rii Sănătăţii al regiunii siriene care va dispune de o mare centrală
întîlnire a reprezentanţilor vie atomo-electrlcâ.
niri sprijină proiectul sovietic al ţii publice din regiunea Frankfurt rişti din S.U.A., cel mai mare şul îşi au stat de vorbă c-u cei dării utilajului pentru spitalul a R.A.U. In legătură cu aceasta, s-a anunţat
Tratatului de pace cu Germa pe Oder cu activişti ai Parti grup de turişti 'americani Care veniţi la odihnă în această loca oftalmologie cu 200 de paturi recent că se lucrează la definitivarea
nia. Ei condamnă politica agre vizitează Uniunea Sovietică du litate. dăruit de guvernul sovietic gu La festivitate au luat parte proiectelor de construcţie a unei uzine
sivă a militarismului în R. F. dului social democrat din Ger pă cel de-al ddilea război mon vernului R.A.U. cu prilejul vizi toţi miniştrii regiunii siriene a de prelucrare a minereurilor de ura
Germană ca' principalul obstacci mania, precum şi cu o delegaţie Seara, nava „Olympia“ s-a în tei de anul trecut a preşedinte R.A.U. în frunte cu Kah'âîf, pre niu şi producţiei de apă grea, materii
care împiedică soluţionarea pro sosită din Republica Populară dial. dreptat spre Yalta. Turiştii ame lui R.A.U., Nasser, în Uniunea şedintele consiliului executiv. prime necesare centralei atomo-elec-
blemei germane pe baze paşnice Oraşul Soci a' întîmpinat pe ricani vor vizita de asemenea trlce.
Polonă.
In centrul atenţiei participan turişti cu vreme neobişnuită pen
şi democratice. ţilor la întîlnire s-a aflat pro tru aceste locuri — zăpadă şi Odesa.
La întîlnirea din Berlin au iectul sovietic al Tratatului de Declinai cinematografiei franceze RĂSCOALĂ
luat parte 35 de activişti din pace cu Germania. E. Marko-
R. F. Germană. 'Participanţii la witsch, deputat al Gamerei Manevrele colonialiştilor PARIS 10 (Agerpres)’. ¦— In ceastă situaţie se datoreşte în în Honduras
întîlnire s-au pronunţat pentru Populare, a caracterizat acest mare parte scăderii salariilor
tratative între oamenii muncii şi proiect ca un document istoric belgieni în Congo ultimul timp în presa franceză marii majorităţi a oamenilor TEGUCIGAUPA (HONDURAS) 10.
organizaţiile sindicale din R.F. care indică calea realistă, unica apar tot mai des articole referi muncii francezi, precum şi scă (Agerpres). După cum relatează agen
Germană şi R. D. Germană în posibilă spre rezolvarea proble derii sensibile a calităţii filme ţiile de presă occidentale, un post de
problema tratatului de pace. Ei mei germane. toare la criza în care se zbate lor franceze. Datorită acestei radio clandestin din Honduras a anun
au arătat că proiectul sovietic al situaţii, scrie Daquin, industria ţat că în statele Santa Barbara şi
Un activist al P.S.D.G. a sub BRUXELLES 10 (Agerpres). congolezi. Salariile muncitorilor cinematografia franceză. cinematografică franceză, ¦care Chollteer din Honduras a izbucnii o
Tratatului de pace cu Germania liniat că membrii partidului so înainte se bucura de o largă sim răscoală.
cuprinde numeroase clauze care cial democrat şi păturile largi După cum relatează presa, in indigeni de la această uzină sînt Astfel, ziarul „l'Humanité“ patie peste hotare, se situează
corespund hotărîrilor şi declara astăzi, din punct de vedere al Din surse guvernam entale s-a a-
ţiilor sindicatelor vest-germane. ale populaţiei din Germania oc Congo belgian situaţia continuă toarte scăzute în timp ce profi publică un amplu articol al lui importanţei, pe locul al 75-lea în nunţat că oraşul Santa Barbara, ocu
cidentală văd în proiectul so să fie încordată. Cercurile colo turile acestei societăţi s-au ri Louis Daquin, în care acesta lume. pat de un grup de răsculaţi, a fost
La Erfurt a avut loo o întîl vietic al tratatului de pace o nialiste ultrarencţionare încear dicat între anii 1950— 1957 la scrie că în ultimele luni în Fran recucerit şi că 130 de soldaţi din tru
nire a membrilor sindicatelor dovadă a faptului că Uniunea că să-şi consolideze poziţia for- suma de 778 milioane franci ţa se poate observa o diminua Franţa produce 50-60 de fil pele răsculaţilor au fost luaţi prizonieri.
vest-germane din regiunea Ruhr, Sovietică este cu adevărat inte mînd diferite grupări cu scopul re progresivă a numărului spec me anual în comparaţie cu anii
din Hamburg şi Hessen cu re resată în reunifiearea Germa precedenţi, cîn.d producea 120- Potrivit Agenţiei France Presse, luni
prezentanţi ai consiliului de con niei. de a slăbi forţele mişcării de eli belgieni. tatorilor în sălile de cinema. A- 140 filme. seara situaţia în Honduras continua
să fie confuză.
ducere al Uniunii sindicatelor Toţi participanţii la întîlnire berare naţională din Congo. Ast
libere germane, în cadrul căreia au subliniat inviolabilitatea jron-
fel, ele au înjghebat un partid
politic, Asociaţia congoleză din G u v e rn u l fra n c e z se o p u n e
Bukamia, care se opune catego
ric năzuinţei spre independenţă în c h e ie rii p ă c ii în A lg e r ia
a poporului din Congo.O grupa
Daquin arată că cinematogra
a fost discutat proiectul sovietic tiereî păcii de pe Oder-Neisse re politică asemănătoare este in NEW YORK 10 (Agerpres). zent nu se poate vorbi despre fia franceză suferă de asemenea LA 9 FEBRUARIE, secrela-
al Tratatului de pace cu Germa între poporul polonez şi cel ger curs de formare la Leopoldville rul de presă al Gasei Albe, Ja
nia. Participanţii la întîlnire au man. sub numele de „Uniunea din Referindu-se la declaraţiile făcu nici un fel de perspectivă de în din cauza concurenţei puternice mes Hagerty, a anunţat că se
Congo“. te de primul ministru francez cretarul de stat, John. Foster
:wr. Debré in cursul actualei sale vi cheiere a păcii în Algeria“. a filmelor americane. Dulles, s-a internat la spital
Pe de altă parte, după cum pentru a suferi o operaţie. El
O nouă formă de învăţămînt anunţă presa, poliţia continuă zite in Algeria, in sensul că gu Mohamed Yazid a spus în în O dovadă grăitoare în acest va lipsi cîteva săptămîni.
în Uniunea Sovietică : raziile împotriva populaţiei in vernul francez işi va menţine şi cheiere că „a vorbi despre su sens constă în faptul că acum 40
universităţile populare digene din Leopoldville. Pînă pe viitor poziţia cu privire la veranitatea Franţei in Algeria la sută din filmele proiectate în Dulles va fi înlocuit în această
„integrarea“ Algeriei la Franţa, în anul 1959 este pur şi simplu Franţa sînt de provenienţă ame perioadă de secretarii de stat
acum au fost arestaţi şi depor Mohamed Yazid, ministrul In ricană şi numai 31,37 ia sută adjuncţi G. Herter şi D. Di Hon.
taţi din Leopoldville 2.000 de formaţiilor în guvernul provizo o nebunie“. I sînt de producţie franceză.
negri. Unităţi militare au fost riu alger iau, adresîndiu-se repre- j
MOSGOVA 10. — Gores- zilele de odihnă — muncito trimise să ocupe uzina textilă zentanţilor presei americane la ÎN ŢĂRILE CAPITALULUI
rii, inginerii, tehnicienii, col „Utexleo“ din Leopoldville pen sosirea sa la New York, a spus:
pondentul Agerpres transmi hoznicii îşi însuşesc cunoştin tru a înăbuşi revendicările poli „Declaraţiile lui Debré la Alger p i l ] , SCUMPETE, CRIZĂ ÍN INDUSTRIE
te : In Uniunea Sovietică a tice şi sociale ale muncitorilor
luat fiinţă o nouă formă de ţele în domeniul esteticii mar- nu fac altceva decit să confir
învăţămînt şi de educare es xist-leniniste, al muzicii, lite me odată mai mult că in pre
tetică a oamenilor muncim raturii, teatrului şi artelor
universităţile populare. Se ştie plastice. La unele universităţi Un nou act samavolnic R.F. Germana mărul şomerilor din Japonia os tă că anul trecut preturile an
că in întreaga Uniune a lu d funcţionează catedre de ştiin fjiiii'>• .*• -w*. V &• , I KA t . I l » » ‘ » , H» j'» W ' ‘ :
mari proporţii mişcarea pen -* » v. * U r, •- *• * . « « . . A » '- '— cilează între 500.000 şi 1.000.000 crescut în comparaţie cu anul
tru titlul de „brigadă a mun
cii comuniste". Participanţii ţă şi tehnică, pe Ungă altele BERLIN 10 Gorespondentul A- de oameni. Numărul şomerilor antebelic 1938 cu 1.022 la sută,
la această mişcare, străduin- gerpres transmite: In Germania parţiali este de citeva ori mai adiGă de peste 10.ori. Dacă s-ar
du-se să ridice neîncetat pro vest-germane\ al autorităţilors-au deschis galerii de pictură. occidentală au fost dale publi
ductivitatea muncii, să devi Ga la orice institut de înoă-
nă stăpîni pe tehnica şi pro ţâmînt, se organizează perio BERLIN 10 (Agerpres) TASS narii aşa - numitului „Departa cităţii cifre oficiale referitoare mare. Potrivit datelor ziarului face o comparaţie între. Turci a
cesele tehnologice cele mai anunţă: După cum relatează ment federal pentru apărarea „Akahata“,. în prezent un om
noi, să-şi perfecţioneze pre dic seminarii. agenţia ADN, organele guvernu constituţiei “ au încercat să-i ia la creşterea şomajului în Ger din 6 dintre c e i. 64.000.000 de { şi celelalte ţări, scrie ziaruli .ş-ar
gătirea profesională, s-au an lui vest-german au săvîrşit un un interogatoriu lui H.J. Winkler constata că ea ocupă al doilea
gajat totodată să se ajute Universităţile funcţionează nou act samavolnic. De data şi să exercite presiuni asupra lui. mania occidentală şi Berlinul japonezi apţi de muncă este şo loc în lume, după Brazilia, în
reciproc la învăţătură, să-şi ca organizaţii voluntare ale aceasta victima lor a fost Hans
însuşească sistematic como oamenilor muncii şi sînt con Joachim Winkler, deputat în Ca In legătură cu aceasta, secre occidental. Numărul şomerilor mer total sau parţiali An de an, ce priveşte scumpetea.
rile culturii universale. Acum, duse de consilii alese. Ele tariatul Gamerei Populare a R. subliniază ziarul, situaţia în do
pretutindeni, în oraşe şi aşe sînt patronate de instituţii meră Populară a R.D. Germane, D. Germane a dat publicităţii o a atins in Germania occidentală
zări muncitoreşti, în întreprin culturale care le asigură lec declaraţie în care, în numele 1,5 milioane. In Berlinul occi meniul folosirii braţelor de mun Anglia
deri, în colhozuri şi pe Ungă tori competenţi şi materialul care în timp ce călătorea prin oamenilor muncii din Republica
o serie de institute de învăţă- necesar. Democrată Germană, protestea dental la 1.000 de muncitori re că, se înrăutăţeşte. LONDRA 10 (Agerpres)'. —
mini superior, se deschid uni Germania occidentală a fost ri Ziarul „News Ghronicle" a pu
versităţi populare de educare înfiinţarea universităţilor ză împotriva samavolniciei orga vin 101 şomeri. In ultimul timp Din cauza şomajului şi a creş blicat o declaraţie a preşedin
estetică şi de muncă comu populare marchează începutul dicat în mod brutal, fără nici un nelor guvernului lui Adenauer. terii greutăţilor economice, în telui comitetului de producţie al
nistă. In ţară există acum unei noi etape în ridicarea ni numărul concedierilor este în ţară se semnalează un număr Congresului sindicatelor britani
peste 400 de asemenea uni fel de motiv, din tren. Funcţio- ce, Lewis Wright. în legătură cu
versităţi, fiecare avind un au continuă creştere, îndeosebi în colosal de cazuri de sinucidere. situaţia grea în care se află
ditoriu permanent de 500— Potrivit datelor direcţiei genera industria engleză.
600 de persoane. Fără a ieşi ¦m- siderurgie, în industria fibrelor le a poliţiei, în Japonia încear
din producţie — seara şi în că să-şi pună capăt zilelor a- Wright a declarat că în pre
velului cultural al oamenilor sintetice, în industria aluminiu proximativ 10 oameni în 24 de
Bilanţul lui. ore.
sovietici. Această forrriă de
dezvoltare a orizontului cul S.E.A.ToO. continua uneltirile Pe de altă parte ziarele vest-
tural al muncitorilor, tehnici împotriva Cambodgiei
enilor şi colhoznicilor, de pro germane informează despre ur
pagare a gustului 'pentru fru carea preţurilor, în special la Turcia zent a cincea parte din întreaga
mos şi a principiilor moralei PNOM PENEI 10 (Agerpres). triva independenţei Cambodgiei, produsele agroalimentare. capacitate industrială a Angliei
comuniste va juca un atare TASS transm ite; Ziarele cam urzite de trăgătorii de sfori ai Japonia ANKARA 10 (Agerpres). — se află într-o stare de complec
rol în educarea membrilor bodgiene continuă să manifeste pactului militar S.E.A.T.O.
societăţii comuniste. o> Serioasă nelinişte în legătură B.T.A. transm ite: Ziarul „Ulus“ tă stagnare. O situaţie grea s-a
cu planurile unui complot împo- Gazul Sam Sări nu a fost în
că lichidat, scrie în această or TOKIO 10 (Agerpres)'. — In a publicat un articol intitulat creat mai cu seamă în industria
tr-o imensă încăpere murdară a
dine de idei săptămînalul „Rea- bursei muncii de pe strada Ida- „Turcia ocupă al doilea loc în oţelului, în industria textilă şi
basi, oamenii formează un şir
turneului lui Dulles lite Gambodgienne“. Dacă căpe lume în ce priveşte scumpetea“, în alte cîteva ramuri ale in
teniile acestei grupări trădătoare
în care citează date statistice o- dustriei.
au fugit, complicii lor continuă iung. Sînt şomerii dintr-un sin ficiale ale Ministerului Comer „Pentru industria engleză, a
la Londra, Paris şi Bonn să rămînă atît în consiliul regal gur cartier din Tokio, care au ţului din Turcia privind fluctua spus el, lucrurile stau mai prost
cît şi în adunarea naţională a venit în speranţa că vor obţine ţia preţurilor în această ţară. acum decît oricînd de la război
NEW YORK 10 r(Agerpres)'. Totodată a devenit limpede că rea încordării în Europa cen Cambodgiei. de lucru. Dar rar se întîmplă ca Potrivit acestor date se consta încoace“.
Făcînd bilanţul tratativelor duse există divergenţe nu numai în trală. de la biroul de înregistrare să
de secretarul de stat Dulles la tre Washington şi Londra, ci şi Presa califică manevrele ar plece cineva satisfăcut. Nu exis JOI, 12 FEBRUARIE 1959
Londra, Paris şi Bonn, ziarele între diferiţii demnitari ameri Pe de altă parte, oficialităţile matei sud-vietnameze, desfăşu tă de lucru şi probabil nici nu
americane sînt nevoite să recu cani, care nu şi-au precizat în engleze şi-au exprimat nemulţu rate recent în apropierea fron va exista curînd — iată răspun Spectacole cinematografice
noască că în cursul acestor tra că poziţia în problema respec mirea în legătură cu faptul că, tierei cambodgiene, cu participa sul descurajator pe care îl aud
tivă“. după părerea lor, presa america rea unor specialişti americani, zilnic zeGi de mii de oameni din DEVA: Fata cu chitara; PETRO care locuiesc: SIMERIA: Luptătorul
tative au ieşit lă iveală diver nă prezintă în mod denaturat precum şi manevrele militare diferite colţuri ale Japoniei. ŞANI: Jucătorul de loterie; Simfonia şi clovnul: TE1UŞ: Pe Donul liniştit;
genţe între poziţiile puterilor oc Deşi declaraţiile oficiale cu poziţia Angliei. In această or tailandezo-americane, care au dragostei; ORAŞT1E: Pavel Korcea- APOLDU DE SUS: Bijuterii de fami
cidentale în problema Berlinu privire la tratativele secretaru dine de idei Higtower, comen loo în momentul de faţă, drept Potrivit ’datelor oficiale, nu- ghin; HAŢEG: Gazul doctorului Lau lie; ZLATNA: Pe Donul liniştit; BA-
lui. După cum subliniază zia lui de stat ai S.U.A. urmăresc tatorul agenţiei Associated Press, o încercare de a exercita pre
siuni asupra Gambodgiei.
rele, Dulles, care se situează pe să creeze impresia că tratative relatează despre „fricţiunile ne rent; ALBA lULIA: .Ian Husz; Tosca; RU MARE: Femeia zilei; L O N E A :
o „poziţie rigidă“ în această pro le ar fi decurs într-o atmosferă prevăzute“ dintre ambasada en BRAD: Inimă de oţel; 1LIA: Casa în Gazul doctorului lau ren t.
blemă, s-a străduit să obţină ca de „deplină unanimitate“, zia gleză şi Departamentul de Stat,
colegii săi europeni să nu se a- rele americane nu pot ascunde care au avut ca urmare vizita IB \ ro A <0>
bată de la această poziţie. că există divergenţe esenţiale făcută lui A. Murphy, secretar
„Dulles spune că Occidentul în probleme de tactică. de stat adjunct, de către H. PROGRAMUL I: 6,25 Muzică uşoa lui socialist mondial; 19,20 M uzical
trebuie să rămînă ferm pînă ce Se arată, printre altele, că Caccia, ambasadorul Angliei în ră; 6,45 Salut voios de pionier; 7,30 22.30 Melodii populare romîneşti.
Sovietele vor ceda“, astfel intitu Departamentul de Stat este ne S.U.A. Cîntece populare romîneşli; 8,30 Mu PROGRAMUL’ II: 14,07 Muzică
lează ziarul „New York Times“ mulţumit în legătură cu faptul Această ciocnire dintre amba zică) 9,00 Muzică din opere; 9,30 Un populară romînească; 15,00 De toate,
că Anglia nu intenţionează, du tăciune şi-un cărbune; 10,00 Muzică pentru t o ţ i ) 15,30 Muzică distractivă
o informaţie trimisă de cores pă părerea lui, să dea dovadă sada engleză de la Washington populară romînească; 11,34 Muzică sovietică) 16,30 Vorbeşte Moscova;
pondentul din Bonn al ziarului. de „fermitatea cuvenită“ în pro şi Departamentul de Stat este
„Atît Washingtonul, cît şi Lon
dra, se spune în această infor blema Berlinului. După cum cea care a silit Departamentul uşoară: 12,25 Inovatori şi in o v aţii: 17.30 Muzică uşoară; 19,00, Să învă
maţie, au declarat la sfîrşitul scrie Alsop în ziarul „New York de Stat al S.U.A. şi Ministerul wm®. deocaindată de 40 de sonde. 14,40 „Apărătorii vieţii noi" — Emi ţăm limba r u s ă ; 19,30 Muzică popu
săptămînii că între aliaţi nu e- Herald Tribune“, „înainte de Afacerilor Externe al Angliei să siune de cîntece şi marşuri ostăşeşti; lară rdmînească) 19,52 „Noapte bună,
dea publicităţii declaraţii spe In regiunea petroliferă Yumeti, 15,10 Din oîntecele şi dansurile popoa- copii“) 20,45 Tocuri populare romî
xistă „nici un impas“ în acea călătoria secretarului 'de stat la ciale potrivit cărora între Was relorj 15,45 Cultura romînească peste neşti) 21,15 Cîntece studenţeşti; 21,45
stă problemă (problema Berli Londra guvernul englez nu voia hington şi Londra „nu există hotare; 16,40 Muzică uşoară) 18,05 'Al
nului — N.R.). Cu toate acestea, să accepte teza Dulles-Penta-
aci se crede că există cel puţin gon“, care constă în contraca-
divergenţe serioase în această rareă prin toate mijloacele a nici un conflict“ în problema provincia Kansu, s-a creat un nou ba- IN FOTO: Un colt al bazinului manah ştiinţific; 19,05 PJanul de 7 „Părinţi şi copii“; 23,40 Melodii popu
problemă de importanţă vitală. măsurilor îndreptate spre slăbi- Berlinului. zin petrolifer. Bazinul Yaershia dispune petrolifer Yaershia, R. P. Chineză. ani şi dezvoltarea economiei sistemu lare romîneşti.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 M artie nr. 9, Telefon: 188$ 189; 75. Taxa plătită in n u n g rar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l. l.R, nr. 23tt.3zl) Jiu 6 noiembrie 1949. — lip a iu i. „...ep iiu ik ie a Follgrafică j MAI“ — Deva.