Page 38 - 1959-02
P. 38
111 Nr. 1289
Intensepregătiri C R E S T E V O L U M U L 'LA O. A. S. MINTIA In Editura p olitică
OOOOOOOO POOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQCXXXXXXXXX a apărut:
in a S T P E Y P L U H T H B E i
\m V E D E R E A desfacerilor de mărfari Acţiune tinerească 100 de ani
de la Unirea Ţărilor
C A M S IP ^ S S K II m \L
Romîne
P R IM Ă V A R A In anul care a trecut organi nu au spaţii de depozitare. La pidă aprovizionare a populaţiei PETROŞANI. — Utemiştii sate din secţie, au fost pres
zaţiile comerciale din regiunea un control făcut însă s-a consta ou mărfuri, să se extindă siste tate 32 ore de muncă volun de V. Curticăpeanu şi
Colectivul de muncă al G.A.S. noastră au obţinut succese în a- tat că la depozitul de mobilă mul de aprovizionare directă a din secţia construcţii a Uzi tară. In această acţiune s-au Gr. Popescu
Mintia, sub îndrumarea organi provizionarea şi deservirea popu ambalajele sînt ţinute înăuntru, unităţilor de desfacere cu amă nelor de reparat utilaj minier evidenţiat Iuliu Toth — se
zaţiei de partid, se pregăteşte laţiei cu bunuri de larg consum. iar mobila afară, supusă degra nuntul de către întreprinderile Petroşani au iniţiat o zi de cretarul organizaţiei de bază 64 pag. 1,25 lei
intens in vederea campaniei a- Astfel, în tot cursul anului 1958 dării. comerţului cu ridicata. Acest muncă voluntară pentru a U.T.M. din secţie, precum şi
gricole de primăvară. Zilele tre s-au desfăcut populaţiei mărfuri sistem s-a dovedit bun, el elimi- degreva secţia de materia utemiştii Gli. Barna, A. llie, Lucrarea de faţă cuprinde o ana
cute colectivul de muncitori de în valoare de peste 983 milioane Lipsuri în buna deservire a nînd o serie de verigi comerci lele care au fost trecute prin R. Schezer, Aron Man şi alţii. liză a forţelor sociale interesate în
aici a terminat reparaţiile maşi lei. Faţă de anul 1957 volumul populaţiei s-au manifestat şi în ale, prin care trebuia să treacă procesul de prelucrare. Pen realizarea actului istoric al Unirii
nilor şi atelajelor agricole nece desfacerilor a crescut cu peste cadrul cofetăriilor şi restaurante mărfurile. Totodată se reduc tru transportul pieselor fini ŞERBAN FRANC1SC Ţărilor Romîne şi totodată redă, în-
sare pentru lucrările de primă 29 milioane lei. lor. La cofetării a lipsit un sor simţitor şi cheltuielile de circu fr-un mod ştiinţific şi atrăgător, lupta
vară. Astfel, au fost reparate timent complect de prăjituri, iar laţie. Rezultate îm bucurătoare forţelor progresiste împotriva celor re
trei tractoare K.D.—35, un trac Totuşi, faţă de sarcinile de calitatea din punct de vedere al acţionare pentru realizarea acestui act.
tor U.T.O.S.-26, patru pluguri plan pe anul 1958, s-a constatat compoziţiei nu a fost întotdeau Tot în direcţia bunei deserviri BRAD. — Echipa artistică Printre cei mai buni ar
de tractor, patru grape etc. Pen o nerealizare a prevederilor. Pla na corespunzătoare. In unităţile a populaţiei se prevede ca şi în Lucrarea scoate în evidenţă rolul
tru terminarea la timp a repa nul pe întreaga reţea comercială T.A.P.L. micul dejun nu se ser acest an să se continue, intr-un a căminului cultural „Steagul tişti amatori ai căminului, hotărîtor pe care l-a avut lupta mase
raţiilor au muncit cu multă rîv- a fost realizat în proporţie de veşte la nivelul cerinţelor, cu ritm mai accentuat, specializarea lor în înfăptuirea Unirii, precum şi
nă mecanizatorii din echipa 94,6 la sută. Nerealizarea pla toate sezisările făcute. Slab s-a magazinelor. Există în acest păcii“ din comuna Crişcior a s in t: Mia Benea, Nicolae La- însemnătatea pe care aceasta din ur
condusă de tovarăşul Valentin nului se datoreşte în cea mai făcut şi reclama în vitrine la u- scop posibilităţi pentru deschide mă a avut-o în procesul de făurire a
Dăian. măre parte lipsei unei bune or nităţile T.A.P.L. rea de magazine specializate prezentat zilele trecute un reu zâr, N. Călca, T. Negrescu şi statului romîn de sine stătător, în dez
ganizări a activităţii comerciale. pentru pălării, 'electrotehnică etc.
Dat fiind faptul că in acest an Planul pe anul 1959 pentru Ele vor contribui la asigurarea şit program artistic. Reperto alţii. De mult succes s-a bu voltarea socială a Romînîei.
G.A.S. Mintia va cultiva legume De pildă, întreprinderea de gross regiunea noastră marchează o unui sortiment mai larg de măr
şi zarzavaturi pe o suprafaţă de nu a manifestat suficientă preo furi, din care consumatorii pot riul, compus din dansuri, re curat pentru interpretarea
180 ha., s-au luat măsuri din cupare pentru primirea la timp creştere cu 10% faţă de anul alege Obiectul preferat.
timp pentru asigurarea răsadu de la furnizori a mărfurilor con 1958. Aceasta va duce la o mai citări, scenete şi solo voce, cintecelor romineşti la tulnic
rilor necesare. A fost construită tractate. 'Aceasta a făcut ca une mare abundenţă de mărfuri ali Sarcinile planului pe anul 1959
o seră (răsadniţă olandeză) un ori să se ivească goluri în apro mentare şi industriale în maga sînt mobilizatoare. Prin reali s-a bucurai de mult succes. — Ileana David — precum şi la LIBERTATEA
de, pe Ungă materialul săditor, vizionare, pe de o parte, şi sal zarea lor vor fi puse la dispozi Nu de mult, formaţia artis fluier, Aurel Străuţ. In pregă
turi în aprovizionare, pe de altă zine. Demn de remarcat este ţia oamenilor muncii mărfuri din tirea spectacolelor au depus
vor fi produse şi trufandale. parte. Lipsuri a manifestat şi faptul că în acest an faţă de abundenţă şi în sortimente bo tică a căminului cultural din mult interes Cornelia Pleşa
întreprinderea comerţului cu ri 1958, planul de desfacere preve gate. Sarcina lucrătorilor din or Crişcior s-a deplasat şi in co şi Ioan Stan.
Pentru amenajarea serei s-a dicata — textile şi încălţăminte muna Luncoiu de Jos unde a
din Petroşani, care nu s-a inte de o creştere la carne cu 8 la ganizaţiile comerciale este aceea prezentat un reuşit program ZATOSCH1L OSVALD
transportat pămintul şi mraniţa resat în suficientă măsură în sută, la slănină şi untură cu 9 îndelung aplaudat.
obţinerea de sortimente de măr la sută. In sectorul industrial, de a asigura o cît mai bună şi
necesară primei urgenţe. furi solicitate de cumpărători. Monografia şcolii
Din această cauză au lipsit din numai la încălţăminte planul civilizată desenare a populaţiei.
Trebuie amintit faptul că au magazine unele ţesături de mă-, SEBEŞ. — Nu de mult, co ţămint la şcoala din Ludoş,
tase cu desene noi sau unele prevede o creştere cu 11 la sută. EMILIA DOGARU tabele nominale cu absolven
fost reparate numeroase tocuri mărfuri solicitate mult au fost lectivul didactic al şcolii de ţii şcolii incepind cu anul
în cantităţi mici. In cadrul planului de măs'urî merceolog Ia secţia comercială a şcolar 1934— 1935 şi pină in
şi rame necesare cultivării ră 7 ani din comuna Ludoş a prezent.
La O.G.L. Produse industriale elaborat de secţiunea comercială Sfătuiţii popular regional
sadurilor de către lucrătorii Deva s-a întîmplat în repetate terminat de redactat mono Monografia, totalizând 114 )
rînduri ca întocmirea comenzilor a sfatului popular regional se Hunedoara pagini dactilografiate, are în
Amos Mihoc şi David Gătană. de mărfuri să se facă. în mod grafia şcolii. Un merit deose cuprinsul ei şi multe fotogra
superficial. Comenzile au fost prevede, pentru o mai bună şi r a
* In scopul obţinerii unor pro făcute fără să se ţină legătura bit in întocmirea acestei lu fii care ilustrează bogata ac
cu gestionarii magazinelor, pen Constituirea cercului apicol I ji Oava tivitate a pionierilor şi şcola
ducţii cit mai înart, in aceste tru a cunoaşte în felul acesta ce crări ii revine învăţătorului rilor din Ludoş.
rinţele consumatorilor. O lipsă In ziua de 8 februarie 1959 a La cea de-a doua şedinţă a Nicolae Băcilă. Expo2iiîa « U .R ,S .S .
zile se continuă gunoitul supra fost constituit în oraşul Deva cercului, care va avea loc în 22 IULIAN IONAŞ în plin avînt al
de simţ gospodăresc s-a mani cercul apicultorilor deveni. Gu februarie 1'959, va fi prezentată Monografia are la început
feţelor ce vor fi Cultivate cu po festat la O.G.L’. produse indus această ocazie s-a ales un comi prima lecţie apicolă despre lu un scurt cuvint introductiv construirii comtinisrrntluî'
tet de conducere format din 5 crările ce trebuie întreprinse după care se înşiruie capito
rumb. Pină in prezent s-a în triale Deva şi în ce priveşte de în luna martie în stupină. în lele: Şcoala satului, cum s-a
membri. De asemenea, au fost a- desfăşurat procesul de învă-
grăşat cu gunoi de grajd aproa leşi 4 responsabili de cartier. fiinţarea cercului' apicol se bu
pe 40 ha. din suprafaţa totală Scopul acestui cerc este de a cură de un mare interes din C re şte număruS depunătorilor La 15 februarie se deschide în
populariza stupăritul, de a pro ie C.El.C. Bucureşti expoziţia „U.R.S.S. în
de 70 ha. pe care se va semăna paga cele mai avansate metode plin avînt al construirii comu
nismului".
porumb-
Ca să se obţină o producţie La această expoziţie se pot
vedea machetele în mărime na
mărită de cartofi, au fost pregă turală ale celor 3 sputnici.
tite de pe acum sălile şi mate Cei care merg în grup bene
ficiază de o reducere pe C.F.R.
rialele necesare pentru iarovi- pozitarea mărfurilor. Mult timp în stupărit, de a preveni îmbol- partea apicultorilor şi amatori In Valea Jiului, ca urmare a de lămurire dusă de mandatarii de 25% din costul biletului.
ridicării continue a bunei stări C.E.C. Intre ghişetele fruntaşe
zarea !a circa 18.000 kg. cartofi. 1 tovarăşii de aici s-au plîns că | năvirea stupilor etc. lor. a celor ce muncesc, numărul de se numără ghişetul de la Direc Doritorii se vor adresa consi
punătorilor la C.E.C. creşte lună ţia de investiţii, ghişetul de la liilor raionale şi orăşeneşti
Intelectualii din oraşul Haţeg pot şi trebuie să contribuie de lună. In luna ianuarie, uni mina Petrila şi ghişetul de la A.R.L.U.S., care au indicaţii în
din plin îa intensificarea muncii culturale /v"”¦ Filatura Lupeni. Deşi reorgani acest sens.
tăţile C.E.C. din Vadea Jiului
HAŢEG (de la subredacţia, biblioteci raionale, care are pes le tribunalului raional, Eduard privind munca cultural-educati- zat recent, ghişetul C.E.C. din
noastră voluntară). Recent a te 14.000 volume, staţia de radio- Pali, preşedintele U.C.F.S., Mi- vă a oamenilor muncii din a- şi-au realizat planul ^.?propor cadrul U.R.U.M.P. a obţinut re
avut loc, în sala festivă a sfatu ficare, casa de cultură, stadionul ron Faur, inspector statistic, An ceastă localitate. Planul preve
lui popular raional Haţeg, o con etc. De asemenea, referatul a drei Petrinca, directorul şcolii de, printre altele, constituirea ţie de 182 la sută zultate îmbucurătoare.
sfătuire a intelectualilor din ora arătat şi aportul pe care l-au medii, dr. Cornel Mesaroşiu, me unui colectiv de coordonare a
şul Haţeg. La consfătuirea orga dat intelectualii din oraş la acti dic, Liviu Moraru şi Petru Cri- muncii cultural-educative şi de La obţinerea acestui rezultat NICOLAE SUCIU
nizată de către comitetul orăşe vitatea culturală prin ţinerea de şovan, activişti culturali. educare patriotică, care să acti a contribuit şi buna organizare
nesc P.M.R., comitetul executiv conferinţe, recenzii de filme, or veze pe lingă casa raională de corespondent
al sfatului popular orăşenesc şi ganizarea concursurilor „Drume Ei au subliniat că, faţă de ba cultură ; întocmirea unui grafic a ghişetelor C.E.C. cît şi munca
secţia de învăţămînt şi cultură ţii veseli" etc. zele materiale existente în Ha de ţinerea conferinţelor pe teme
a sfatului popular raional, a luat ţeg şi faţă de forţele intelectuale ca : păstrarea avutului obştesc, Întrecere entuziastă
parte un mare număr de inte Cu toate acestea, în activita de care dispune oraşul, activita transformarea socialistă a agri
lectuali : învăţători, profesori, tea culturală de masă s-au ma tea culturală lasă încă de dorit. culturii, figuri de eroi ai clasei Hafa cea mare 'de la Atelierele tă numărul şi telul cazacelor de două cazane de locomotivă şi
medici, jurişti, ingineri, activişti nifestat numeroase lipsuri, ceea muncitoare; crearea de brigăzi C.F.R. Simeria este ocupată de locomotivă care trebuie reparate doi recipienţi pentru apă pota
culturali, tehnicieni. Cu acest Concluziile care s-au desprins artistice de agitaţie în principa secţia cazangerie, denumită sec în luna februarie începînd cu re bilă,
prilej tov. Tiberiu Orăşianu, se ce denotă că nu toţi intelectualii din dezbaterile consfătuirii au lele întreprinderi şi instituţii; ţia tineretului. Intrînd în secţie, paraţiile capitale şi ridicările de
cretar al Sfatului popular a! o- oraşului şi-au respectat angaja îost trase de tov. Nicolae Zamo- organizarea de procese literare, eşti întîmp.inat de zgomotul pis pe osii şi terminînd cu repara îndeplinirea planului lunar
raşului Haţeg, a prezentat un re ra, secretar al Comitetului raio ţiile interioare şi exterioare. înainte de termen se datoreşte
ferat privind activitatea depusă mentele luate cu ocazia ultimei excursii ia locuri istorice, con toalelor electrice şi al aparate în mare măsură tinerilor Petru
nal P.M.R., care a arătat necesi cursuri „Drumeţii veseli"; îm lor de sudură, mînuite cu multă Cu privire !a felul cum mun Constantinescu, Şerban Pricop,
în ultimul timp de către intelec consfătuiri care s-a ţinut cu un tatea şi formele de atragere a părţirea intelectualilor din oraş pricepere de către tinerii de aici. cesc tinerii, vorbesc cu căldură llie Burză, Eugen Stîrc şi altora
an în urmă. tuturor intelectualilor din oraşul pe circumscripţii electorale care tov. Dumitru Mărunt, maistru care şi-au realizat sarcinile de
tualii clin localitate, pe linie cul să răspundă de organizarea şi Ordinea .în care sînt aşezate şef al atelierului, Cornel Arde plan cu 100,1 — 100,5 la sută,
La discuţii a luat parte un în Haţeg la activitatea culturală şi îndrumarea cercurilor de citit cazanele de locomotivă, şi cele lean, secretarul-organizaţiei de precum şi tovarăşilor mai vîrst-
turală. semnat număr de intelectuali, la acţiunea de educare patrioti etc. bază P.M.R. şi Nicolae Hăncilâ, nici i Miron Pepenar, Viorel
participanţi Ia consfătuire, prin că a tineretului. lalte materiale, arată pe deplin că secretarul organizaţiei de bază Bota, Ioan Munteanu III şi alţii.
Referatul a scos în evidenţă tre care tovarăşii Aristică Spă- NICU SBUCHEA aici munca este bine organizată. U.T.M. Sînt mîndri că tinerii Sînt în întrecere şi doresG să
taru, directorul casei raionale de in baza propunerilor făcute, Aceasta o spune de fapt şi grafi din secţia cazangerie, îndepli- întîmpine ziua ceferiştilor cu re
realizări c a : înfiinţarea unei cultură, Ion Aldulea, preşedinte sLa alcătuit un plan de măsuri cul de producţie a cărui diagra nindu-şi planul înainte de ter
mă arată că planul pe luna ia men, au reuşit să repare în plus alizări c.it mai frumoase.
nuarie a.c. a fost îndeplinit încă
în ziua de 29. Graficul mai ara- ION VINŢAN corespondent
O strălucită expresie a forţei loc din lume în ceea ce priveşte toţi lume capitalistă în ceea ce priveşte ţări alături de celelalte forţe naţionale turii" capitalismului şi la „integrarea
indicii, inclusiv ridicarea bunăstării producţia industrială, arată ce imense împotriva colonialismului, pentru inde lui spontană" în socialism. Concep
şi unităţii mişcării cünniste !ntemfiaiifllg maselor, şi va arăta în felul acesta posibilităţi de dezvoltare accelerată a- pendenţă naţională. In împrejurările ţiile şi practica revizioniştilor iugo
sutelor de milioane de bărbaţi şi fe sigură conducerea societăţii de către actuale, cînd puterile imperialiste, stră- slavi, care se ridică împotriva prin
Comuniştii şl Samenil muncii de păcii, iar înfăptuirea grandiosului pro proces istoric obiectiv, problema repar mei din toate ţările că socialismul răs partidele marxist-leniniste. duindu-se să stăvilească prăbuşirea sis cipiilor internaţionalismului proletar,
pretutindeni, toate popoarele lumii au gram constructiv întruchipat în planul tiţiei bunurilor produse de societate în punde intereselor lor". temului colonial recurg la gogoriţa împotriva solidarităţii internaţionale de
urmărit cu deosebit interes desfăşura septenal va aduce un imens aport ma condiţiile socialismului şi a căilor Participanţii ia Congres au salutat clasă căutînd să slăbească şi să. spar
rea Congresului al XXl-lea al P.C.U.S. terial la întărirea forţelor care apără trecerii ia sistemul de repartiţie pro Prin întreaga desfăşurare a lucrări cu o caldă simpatie internaţionalistă aşa-zisului „pericol com unist" pentru gă unitatea ideologică şi coeziunea
care şi-a încheiat recent lucrările. pacea. Chemînd la încetarea imediată priu fazei superioare a comunismului, lor sale, prin prezenţa delegaţiilor re- pe reprezentanţii partidelor frăţeşti din a dezbina noile state independente şi mişcării comuniste internaţionale, fră
Congresul al XXl-lea, congresul con a „războiului rece“, congresul a des probleme ale organizării politice a so prezentînd 72 partide comuniste şi lumea aflată încă în robia imperia forţele antiimperialiste, întărirea conti ţia şi unitatea ţărilor socialiste, sînt
structorilor comunismului, a constituit chis omenirii însetate de pace perspec cietăţii în perioada construirii desfă muncitoreşti din lumea întreagă, prin listă. Din cuvîntările acestora s-a pu nuă a unităţii tuturor forţelor patrio potrivnice socialismului şi servesc for
un eveniment de însemnătate istorică tiva luminoasă şi pe deplin reală ca, şurate a comunismului etc. cuvîntările de salut rostite de condu tut desprinde imaginea luptei neînfri tice în cadrul fronturilor naţionale u- ţelor reacţiunii şi imperialismului.
nu numai pentru dezvoltarea Uniunii pe măsura schimbării continue a rapor cătorii acestor delegaţii şi întîinirile cate pe care o duc comuniştii pentru nice împotriva imperialismului se do Partidele comuniste şi muncitoreşti au
Sovietice, ci şi pentru destinele întregii tului de forţe pe arena mondială în Congresul al XXl-lea al P.C.U.S. a însufleţite dintre oamenii sovietici şi apărarea intereselor vitale ale oame vedeşte a fi o condiţie esenţială pen dat o ripostă fermă şi unanim ă con
omeniri, pentru forţele păcii şi progre favoarea păcii, războaiele mondiale să reprezentat un eveniment de excepţio delegaţiile partidelor frăţeşti, Congre nilor muncii înfruntînd prigoana reac- tru consolidarea independenţei naţio cepţiilor antimarxiste ale revizionişti
sului din toate ţările. fie excluse din viaţa societăţii. nală importanţa în viaţa mişcării co sul a! XXl-lea al P.C.U.S. a consti ţiunii, uneltirile burgheziei imperia nale şi progresul fostelor ţări colo lor, încercărilor scizioniste ale aces
muniste şî munoitoreşti internaţionale. tuit o m ăreaţă demonstraţie a forţei liste care se orientează într-un şir de niale. tora.
Congresul al XXi-lea al P.C.U.S., Congresul al XXl-lea al P.C.U.S. Este evident că înfăptuirea planului şi unităţii mişcării comuniste sub ţări tot mai mult spre dictatură fă
deschizînd Uniunii Sovietice perspec septena!, progresele uriaşe ale Uniunii steagul marxism-leninisanului, a soli ţişă. Viaţa arată că această orientare Aşa cum au subliniat Raportul to Reprezentanţii partidelor comuniste
tiva de a cuceri primul loc în lume are totodată o imensă însemnătate in Sovietice pe calea construirii desfăşu darităţii internaţionale care uneşte pe se conturează astăzi ca o tendinţă ge varăşului Hruşciov şi cuvîntările re şi muncitoreşti au dat o înaltă apre
în ce priveşte producţia pe cap de ternaţională prin m area bogăţie ideo rate a comunismului, dezvoltarea rapidă comuniştii şi oamenii muncii din toate nerală caracteristică multor ţări din prezentanţilor partidelor frăţeşli, una ciere şi şi-au exprimat deplina apro
locuitor şi nivelul de trai a! poporului, logică a lucrărilor sale, şi în primul a tuturor ţărilor socialiste vor consti ţările. Astăzi cînd în 83 de ţări ale lumea capitalistă şi că nu trebuie ex din caracteristicile esenţiale ale reali bare faţă de caracterizarea cuprinsă
perspectiva ţărilor lagărului socialist rînd a raportului tovarăşului N. S. tui un puternic sprijin mora! pentru lumii există partide comuniste şi mun clusă eventualitatea reînvierii fascis tăţilor vieţii internaţionale este întări în Raportul tovarăşului Hruşciov cu
dş a dobîndi supremaţia în producţia Hruşciov, prin contribuţia deosebită pe întreaga mişcare comunistă interna citoreşti, care cuprind 33 de milioane mului în alte forme decît cele hitle- rea continuă a unităţii mişcării comu privire la relaţiile existente între par
industrială mondială, marchează înce care o aduce la îmbogăţirea tezauru ţională, contribuind la întărirea forţe de membri şi sînt urmate de sute şi risto-mussoliniene, compromise în o- tidele comuniste şi muncitoreşti. Prac
putul unei etape hotărîtoare în între lui gîndirii marxist-leniniste — bun lor socialismului şi la creşterea puterii sute de milioane de oameni, mişcarea chii popoarelor. In aceăte împrejurări, niste mondiale. O adevărată cartă a tica activităţii acestor partide în cadrul
cerea istorică dintre socialism şi ca de atracţie a ideilor marxism-leninis- comunistă mondială reprezintă o uria credincioase cu trup şi suflet interese acestei unităţi a devenit Declaraţia mişcării comuniste internaţionale oferă
pitalism. „Măreţul plan septenal — se comun al mişcării comuniste mondiale. muiui în lumea întreagă. „Toţi oamenii şă forţă motrice a progresului social. Consfătuirii de la Moscova a repre
arată în mesajul de salut al C.C. al Este meritul istoric al P.C.U.S., al lor popoarelor lor, partidele comu zentanţilor partidelor comuniste şi mun un minunat exemplu de relaţii leni
P.C. Chinez semnat de tovarăşul Mao Comitetului său Central leninist de a progresişti, — a spus în cuvîntarea sa Reprezentanţii partidelor frăţeşti din niste din ţările capitaliste îşi intensi citoreşti din ţările socialiste, aprobată niste, întemeiate pe principiile egali
Ţze-dun — constituie o nouă dovadă la Congres tov. J. Duclos, conducă ţările socialismului au înfăţişat în cu fică eforturile pentru realizarea unită tăţii în drepturi şi independenţei deta
dezvolta teoria m arxist-leninistă în torul delegaţiei P. C. Francez — sa vîntările lor la Congres tabloul însu- în unanimitate de toate partidele m ar şamentelor naţionale ale clasei mun
a superiorităţii incomparabile a socia strînsă legătură cu practica. O uriaşă fieţitor al marilor succese dobîndite de ţii forţelor democratice şi în primul xist-leniniste din lume. înarm ate cu citoare internaţionale, pe principiile
importanţă pentru întreaga mişcare lută succesele Uniunii Sovietice ca oamenii muncii din aceste ţări în con rînd a unităţii clasei muncitoare — principiile cuprinse în Declaraţie, par internaţionalismului proletar. Pe aceas
lismului asupra capitalismului, a ine comunistă internaţională are analiza struirea noii orînduiri socialiste. Ritmul obstacolul cel mai de nădejde în calea tă bază, ele au stabilit relaţii de în
profundă făcută în raportul tovarăşului victorii de însemnătate mondială... Ho- pericolului fascist. tidele comuniste şi-au consolidat for credere şi de colaborare liber consim
vitabilităţii victoriei socialismului asu general înalt de dezvoltare a ţărilor ţele interne, şi-au strîns şi mai mult ţită, tind de bună voie şi conştient
Hruşciov unor probleme teoretice pri tăririle Congresului al XXl-lea cu pri socialiste, care a lăsat cu mult în Lucrările Congresului al XXl-lea al rîndurîie, cimentînd unitatea şî coeziu spre acţiuni comune, ca părţi compo
pra capitalismului în întrecerea paş urmă indicii cei mai ridicaţi realizaţi P.C.U.S. au prilejuit o puternică ma nea lor ideologică sub steagul mar- nente ale marei armate unice a mun
vind făurirea bazei tehnico-maferîaie a vire la înfăptuirea planului septenal de capitalism, faptul că ţările socia nifestare a solidarităţii popoarelor din xism-leninismuiui.
nică" • liste deşi cuprind numai o pătrime din cii. Zadarnic caută duşmanii socialis
comunismului şi trecerea de la sta vor apropia momentul istoric, cînd U- ţările socialiste, a tuturor partidelor întregul mers al dezvoltării sociale
Lucrările Congresului al XXl-lea al suprafaţa globului şi, au fost, în tre marxist-leniniste cu mişcarea de elibe confirmă justeţea aprecierilor cuprinse mului „divergenţe", „fisuri“ între par
diul socialist de dezvoltare la faza niunea Sovietică, păşind în fruntea ţă rare naţională a popoarelor Asiei, A- în Declaraţie, demo-nstrînd falsitatea
P.C.U.S. au fost pătrunse de spiritul cut, în marea lor majoritate, ţări îna teoriilor antimarxiste ale revizionişti tidele comuniste şi muncitoreşti. Co
superioară a societăţii comuniste, ca rilor socialiste, se va situa pe primul fricii şi Americii Latine, cu lupta e- lor, atît cu privire la construirea so munitatea de ideologie şi solidaritatea
poiate, vor întrece în 1965 întreaga roică dusă de comuniştii din aceste cialismului, cît şî Ia „schimbarea na
