Page 39 - 1959-02
P. 39
Nr. 1289 DRUMUL SOCIALISMULUI PWM’i'.UT,HWMIWHHMIWi Pasr; 3
— a— M B n a n
3'fi hala TEB-EGITOAME E3nnFi!WiF
$\Lzenk ^amlne^tLPESTEHOTABK
ORGANIZAŢIA DE BAZA d m tm eu Succesul lucrărilor de artă plastică
expuse de R.P.R.
luptă pentru sporirea producţiei Turnătoria întreprinderii de ţească cunoştinţele profesio
industrie locală J lie Pintilie" nale. De trei ani de cînd lu la Expoziţia internaţională din Moscova
de cărbune cocsificabil din Hunedoara. Oamenii ce crează la turnătoria „Patria“
lucrează aci sînt harnici. In obţine de fiecare dată succe BERLIN Corespondentul A- din această ţară, ele exprimă şi
luna ianuarie ei au obţinut se frumoase in producţie.
succese importante în produc Comportarea lui serveşte de gerpres anunţă : Revista cultu cele două direcţii principale ho-
ţie, depâşindu-şi cu mult an exemplu celorlalţi tineri din
Comuniştii din organizaţia de cată ce trebuia luată, este faptul candidaţilor de partid. Tovară gajamentele luate în întrece întreprindere. De aceea, din ral-politică „Sonntag“ închină tărîtoare în cadrul realismului
bază nr. 1 de la mina Uricani că la scurt timp brigada a înce şul Teodorescu se ocupă îndea rea socialistă. Ei au execu 1956 este mereu reales in în numărul său din 8 februarie socialist după care se orientează
au cîştigat o bogată şi valoroa put să se ridice la nivelul celor proape şi de alţi membri ai bri tat, de pildă, 155 sobe în loc fruntea organizaţiei de tine o pagină lucrărilor de artă plas
să experienţă în conducerea care îşi îndeplinesc zi de zi nor găzii. Acum sînt în curs să-şi de 71 cîte au fost planificate, ret. tică expuse de R.P.R. la Expo în primul rînd pictorii rornîni“.
muncii desfăşurate de colectivul ma, iar astăzi se numără prin pregătească dosarele pentru a fi au dat 1.200 kg. tucerie comer ziţia internaţională din Mosco In articol se menţionează lu
sectorului I pentru continua spo tre brigăzile fruntaşe de la mina puşi în discuţia adunării gene cială peste plan şi 39.200 kg. In luna ianuarie utemiştii va.
rire a producţiei de cărbune coc- Uricani. rale a organizaţiei de bază, în piese mecanice, adică cu de aci au strins 3.000 kg. crările lui Oatargi şi Szonyi'
sificabil. Ei sînt astăzi nu nu vederea primirii lor în rîndul 1.200 kg. mai mult decît se fier vechi, iar în ceea ce pri pentru expresivitatea lor, ale ti
mai luptătorii cei mai activi în O altă măsură menită să în candidaţilor de partid, tovarăşii prevăzuse pentru această pe veşte activitatea în producţie
bătălia pentru mai mult cărbu tărească simţul de răspundere al iloan Gîrstea şi Ştefan Rusu. rioadă. nici unul nu este sub normă. Articolul inspirat din lucrările nerilor pictori Brăduţă şi Hat
ne, ci şi conducători competenţi tehnicienilor este cea cu privire
şi permanenţi ai acestei bătălii. la repartizarea lor pe brigăzile Trebuie spus că acestea sînt In afară de sobele şi iuce- In hala cu grămezi de ni expuse de ţara noastră la Mos manii, pentru originalitatea lor.
Atitudinea lor faţă de muncă care întîmpină greutăţi în mun doar cîteva aspecte ale muncii ria comercială destinate des sip şi zeci de modele se mun
este însuşită, treptat, de către că, pentru a le sprijini să le în desfăşurate de către comuniştii facerii către populaţie, aici se ceşte cu migală, precizie şi cova face aprecieri pozitive cu ( „Aceeaşi originalitate găsesc şi
toţi muncitorii. De aceea, la U- vingă. din sectorul I al .minei Uricani, toarnă şi piese de schimb pen indemînare. In diferite forme
ricani s-a creat un avînt general In ultimul timp, şi mai ales de tru furnale, oţelărie, aglomera- se bate nisipul, se repară privire la dezvoltarea artei plas la grupul plastic al celor trei fi
îndreptat spre îndeplinirea şi Stabilitatea oamenilor — cînd organizaţiile de sectoare au tor, cocserie etc. Răspunderea formele cu mistriile. Cînd gu
depăşirea sarcinilor de plan. primit dreptul de organizaţii de tice în R. P. Romînă. Referin- guri de Vida, care au prins viaţă
una din condiţiile bază (lărgindu-li-se astfel atri pentru calitatea pieselor este ra cubiloului a fost deschisă,
Fără îndoială că aceasta este buţiile), au fost întreprinse şi mare. De aceea., muncitorii de turnătorii cu oalele de turna du-se la lucrările expuse, autorul grăitoare într-un butuc de lemn“.
rodul unei intense şi rodnice rezultatelor bune alte acţiuni. Ele au sprijinit e- aici, in frunte cu comuniştii re primesc pe rînd lichidul
munci politice de masă desfăşu fectiv eforturile colectivului sec Petre Marconi, Ştefan Petre pe care-l toarnă apoi în zecile articolului, Horst Jahner, scrie: Revista reproduce tablourile
rată de către comunişti în rîndul Se ştie că în condiţiile speci torului I în lupta pentru spori şi alţii, depun eforturi pentru de forme pregătite. După ce
minerilor. fice exploatărilor miniere, bri rea producţiei de cărbune cocsi ridicarea continuă a nivelului jocul scînteilor de deasupra „Interesantă şi instructivă este „Ana Ipătescu" de Al. Giucu-
gada formează unitatea de mun ficabil. Este foarte semnificativ lor profesional. fontei a încetat, în hala din
La fiecare !©c de iminc&, că ce stă la baza activităţii în faptul că minerii din sectorul I tre cubilouri năpădesc aburi. arta romînă aşa cum se prezintă renco, „Fată din ţara Oaşului“
treprinderii. De felul în care au ajuns să realizeze o produc Printre cele mai bune echi După răcire piesele sînt a-
cel puţin un comunist munceşte ea, depinde în mare pe de turnători este cea con fustate, apoi montate. la această expoziţie internaţio de Brădufă. ..Popas la cîmp" dé
măsură îndeplinirea planului pe tivitate de o tonă de cărbune pe dusă de comunistul loan To-
Gu cîtva timp în urmă, biroul sector şi pe mină chiar. Multă pliţa, secretarul organizaţiei In curtea, turnătoriei aş nală. Aceasta se referă în pri Corneliu Baba", un tablou din
organizaţiei de bază şi conduce vreme organizaţia de bază şi cap de muncitor. Prima lună a de tineret din turnătorie. In teaptă, frumos stivuite, sobe
rea administrativă a sectorului au conducerea sectorului au avut echipă lucrează candidatul de pentru uz casnic, saboţi şi- mul rînd la pictură. Tablourile ciclul „Revoluţia din Octom
luat măsurile cuvenite în vede anului 1959 ei au încheiat-o dînd partid Alexandru Pâşcuţă şi grătare de locomotivă, piese
rea repartizării judicioase a de lucru cu greutăţile provocate utemlstul Aurel Cotit. Ei. îşi pentru cariera Brânişca, pen prezentate de Baba şi Giucuren- brie“ de .Tules Perahim si sculp
membrilor şi candidaţilor de de desele schimbări de oameni patriei 1.621 __ tone de cărbune depăşesc lunar normele de tru C.S.H., diferite alte co
partid în cadrul sectorului. In între brigăzi şi sectoare. Aces producţie cu 40—50 la sută, menzi pentru întreprinderi din co nu reprezintă numai un punct tura „Dans din Oaş“ de Vidă
momentul de faţă nu numai că tea scădeau puterea de muncă a peste plan. dînd lucru de calitate şi re- Deva şi Haţeg etc.
în fiecare loc de muncă există brigăzilor, slăbeau cointeresarea ducînd procentul de piese re- culminant al creaţiei artistice Geza.
cîte unul-doi membri sau candi minerilor în îndeplinirea norme Avîntul care s-a creat în sec Cu fiecare zi, necesităţile
lor. Drept consecinţă, multe bri tor, forţa şi capacitatea de mobi butale. de piese din fontă cresc în ra sa fie eliberat Manolis Glezos !
daţi de partid, dar, cu excepţia lizare a masei de mineri de că Ion Topiiţa, fiu de ţăran cu ionul Hunedoara. O dată cu
a două brigăzi, toate, sînt con găzi nu-şi îndeplineau, timp în ele creşte şi conştiinciozitatea PRAGA (Agerpres). — După în toate ţările lumii în apărarea
duse de comunişti. In brigăzi s-a delungat, planurile lunare. Răul tre organizaţia de bază, compe gospodărie mică, de prin păr cum anunţă agenţia Geteka, Co
întărit disciplina, s-a creat un acesta a fost curmat de o inten ţile Sîngeorgiului, şi-a înce muncitorilor de la turnătoria mitetul cehoslovac pentru apăra acestui om ce şi-a consacrat în
avînt îndreptat spre sporirea să muncă de convingere desfă tenţa şi perseverenţa cu care a- put ucenicia în 1946 la turnă „Patria". Pentru îndeplinirea rea lui Manolis Glezos primeşte
continuă a producţiei de cărbu şurată de comunişti în rîndul toria din Cătun. După patru sarcinilor trasate de Confe zilnic numeroase scrisori şi re treaga viaţă luptei pentru drep«
ne cocsificabil. Comuniştii sînt minerilor, precum şi de hotărî- ceasta conduce colectivul secto ani de ucenicie s-a calificat rinţa regională de partid ei zoluţii din partea oamenilor
aceia care au făcut ca toţi oa turnător. Nu a contenit însă s-au angajat să . depăşească muncii cehoslovaci, care cer eli tate şi libertatea poporului său,
menii din sector să fie conştienţi rea conducerii sectorului de. a nu rului, dau garanţia că minerii cu învăţătura. Harnic şi mo planul de producţie dînd tot berarea fiului credincios al popo vor fi un avertisment suficient
de faptul că sporirea producţiei mai schimba oamenii" de la o mai multe bunuri de larg rului grec.
de cărbune cocsificabil joacă un brigadă la alta decît la cererea sectorului I vor da, pînă la sfîr- dest, ascultînd de sfatul ce consum pentru populaţie, la pentru acei care se străduiesc
rol important în dezvoltarea in şefilor de brigăzi. Ga urmare, lor mai vechi in meserie, el un preţ de cosi cît mai redus. ( In rezoluţia semnată de prof
dustriei noastre siderurgice. s-a ajuns ca unele brigăzi să-şi şitul anului, 5.000 tone de căr a continuat să-şi. îmbogă I Prohadka, rectorul Universi să-l facă să piară. I
păstreze aceeaşi componenţă tăţii „Kârlova“, se spune că pro
Biroul organizaţiei de bază bune peste sarcinile de plan — fesorii şi studenţii de la univer Colectivul de muncitori şi
cunoaşte fiecare brigadă, capaci timp de multe luni şi continuă sitate protestează împotriva acţi
tatea ei de muncă, condiţiile în să se menţină în aceleaşi for aşa cum s-au angajat. Linilor întreprinse faţă de Mano funcţionari de la mina „Armată
care lucrează şi componenţa bri maţii. Pentru organizaţia de lis Glezos şi insistă pentru eli
găzilor. Pe baza cunoaşterii con partid stabilitatea oamenilor pre C. ARMEAN j herarea lui. Credem, se spune în cehoslovacă“ din Ervenice con
crete a brigăzilor şi oamenilor, zintă avantajul că poate desfă | rezoluţie, că glasurile tuturor
biroul face recomandări concrete şura o rodnică activitate politi i oamenilor cinstiţi, care răsună damnă acţiunile cercurilor de
conducerii sectorului în vederea că. Gunoscînd îndeaproape pe
îmbunătăţirii muncii. Un exem dreapta din Grecia, care l-au a-
plu concludent îl constituie mă toţi oamenii sectorului, ea se
sura luată în ¦legătură cu bri poate ocupa îndeaproape de ei. runcat în închisoare pe Manolis
gada condusă de minerul Nico-
lae Bondilă. Din cauză că şeful Stabilitatea oamenilor influ Glezos, fiu credincios al poporu
brigăzii (deşi este un om harnic)’ enţează în mod pozitiv şi asupra
muncii de primire în partid. lui grec, luptător curajos împo
nu ştia să organizeze bine mun Muncind mai mult timp împre
ca, iar brigada rămînea sub nor ună cu aceiaşi oameni, comuniş triva fascismului. „Insistăm pen
mă, biroul organizaţiei de bază tii se pot ocupa îndeaproape de
a recomandat şefului de sector ei, ajutîndu-i să lichideze cu ri tru eliberarea eroului poporului
să-l schimbe din funcţia de şef nele lipsuri pe care le mai au şi
al brigăzii, recomandînd în locul ca apoi să se pregătească pen grec, Manolis Glezos !” se spune
tru a deveni candidaţi şi mem
lui pe minerul Staricu Teodores- bri de partid. Un exemplu gră în telegramă.
cu din brigada comunistului Du
mitru Vascul care pe vremea a- itor îl constituie în această di patrioţi algerieni «ondamnaţi Ia moarta
ceea era candidat de partid, un recţie minerul comunist Stancu
om cu multă iniţiativă şi spirit Teodoreseu, care, ocupîndu-se în PARIS (Agerpres). — La 9 naţionalitate algeriană, suspec
organizatoric. Ca dovadă că a- deaproape de tînărul Ambrozie taţi de a simpatiza cu lupta de
ceasta eră singura măsură indi Tătaru, l-a ajutat să devină un Bogată activitate februarie tribunalul militar din eliberare naţională a poporului
bun miner, care apoi, la scurt algerian. Potrivit relatărilor ă-
timp, a cerut organizaţiei de Alger a condamnat la moarte
bază să-l primească în rîndul •genţieî France Presse, la 9 febru
culturală doi patrioţi algerieni, iar alţi arie poliţia din Strasbourg a a-
restat 20 de algerieni.
Anuţa- M m .este trei au fost condamnaţi la moar-
una din cele mai
:*-C . A -.vr J!e‘ în'contumacie. x —-
destoin ice m unci-
La căminul cultural din satul Şi pe teritoriul Franţei conti
ioare ale fabricii
de încălţăm inte Sîrbi, raionul lila, se desfăşoară nuă persecutarea cetăţenilor de
„A rdelean a“ din în această perioadă o bogată
Alba lulia. Vaptul activitate culturală. Sub îndru
că zilnic îşi depă
şeşte 'sarcinile de marea tov. Florea Zamfir, direc Naziştii « i ®cr aula¦occidentală
plan a situ at-o É îi acţiune
printre fruntaşele torul căminului cultural, tinere
în produ cţie din fa
brică. tul din satul Sîrbi a prezentai
IN C LIŞE U : pînă acum in faţa publicului
Tou. A jutţa B irs la
locul de muncă. spectator patru piese de teatru, BONN (Agerpres). — Ziarele tui regim lichidat. Printre cola
relatează că în Germania occi boratorii acestei reviste poate fi
cînlece şi dansuri. dentală a apărut o revistă cu citit numele vechiului conducător
caracter antisemit şi neonazist. al „instrucţiunii publice al celui
întreaga activitate culturală Această revistă apărută în 16.000
a fost axată pe problema tran de exemplare, apără tezele Rei- de-a! treilea Reich“ şi unul din
sformării socialiste a agricultu instigatorii pogromurilor nazis
rii, pe atragerea de noi ţărani chului naţional-socialist şi con te, Johann von Lehas, Hans Ul-
cu .gospodării individuale în gos cepţiile rasiale ale vechilor rich Rusei, fost colonel în avia
podăria colectivă. SS-işti. Ea glorifică pe vechii ţia hjtleristă, Ernst Remer fost
„demnitari" ai regimului nazist
In prezent, tinerii din satul general hitlerist. scriitorul fas
Sîrbi pregătesc un nou program şi defăimează pe adversarii aces-
cist Even Hedin si alţii.
artistic. ADRIAN COŞOLEA
corespondent
V
BM Î N T R E P R I N D E R I L E D I N R A I O N U L . O R A Ş T i E
^üucxxxxxxxíoococxxxoooaocxsoí;' ^OOOOOOOOOOCXXXXKKXXXJOOt/ b Hazarea creditelor de mică mecanizare
de clasă constituie baza trainică a Cît priveşte uriaşa autoritate şi raportul tovarăşului Hruşciov, ca în Pentru a veni în sprijinul în- In scopul unei utilizări cît la cariera 'de balast a fabricii loare de 37.000 lei, s-a realizat
unităţii tuturor partidelor comuniste imensul prestigiu de care se bucură 1965 producţia globală Industrială a tieprinderilor şi organizaţiilor e- mai largi a acestor credite, in de cărămidă din Pricaz pentru numai cu credite în valoare de
şi muncitoreşti. Caracterul comun al P.C.U.S. în rîndurile mişcării comu ţărilor socialiste să depăşească pe a- conomice şi a te stimula să in spectorii filialei noastre desfă degresarea argilei. 21.099 lei. Acest fapt phzitiv tre
orînduirii sociale şi de stat, ţelul co niste şi muncitoreşti — acestea sînt ceea a ţărilor capitalistei troducă mica mecanizare sau să şoară o muncă susţinută, anali- buie urmat şi de alte unităţi e-
mun al construirii socialismului şi co consecinţa dezvoltării istorice, a ro efectueze lucrări care să poată zînd cu întreprinderile posibili Din calculele economice pre conomice beneficiare de credite
munismului spre care înaintează în- lului jucat de P.C.U.S. ca detaşament Partidul nostru va milita ca şi pînă duce la creşterea productivităţii tatea introducerii lucrărilor de zentate şi analizate de noi, re pentru mica mecanizare.
tr-ajutîndu-se tovărăşeşte pe calea lu care a cucerit. primul înălţimile so acum, neobosit şi ' cu toată hotărîrea, nvi ncii şi la reducerea preţului mică mecanizare şi lărgirea pro zultă că prin terminarea acestor
m inată de ideile marxism-leninismului cialismului şi înaintează cu fermitate pentru întărirea continuă a unităţii la de cost, băncile sînt autorizate ducţiei bunurilor de larg con lucrări, se vor realiza economii Rambursarea creditelor acor
dau o forţă de nezdruncinat legăturilor spre comunism. Aşa cum a arătat to gărului socialist, pentru dezvoltarea să acorde credite care să fie fo sum. de peste 500.000 lei anual, da date decurge în general satis
frăţeşti dintre Uniunea Sovietică, Chi varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cu- relaţiilor de colaborare şi într-ajuto- losite ia îmbunătăţirea tehnolo făcător, scadenţele fiind corelate
na populară şi toate ţările lagărului vîntarea rostită la Congresul al rare frăţească între ţările lagărului so giei producţiei, organizarea şi Ca rezultat al măsurilor şi torită sporirii productivităţii cu economiile efectiv realizate.
socialist. XXI-lea a! P.C .U .S .: „Ca rezultat al cialist — relaţii care dau putinţă a- dezvoltarea producţiei bunurilor mimau de. îndrumare desfăşurată muncii, obţinerii de produse de
dezvoltării istorice a mişcării comunis de larg consum, îmbunătăţirea de inspectorii Bucur Nicolae, calitate superioară şi reducerii Creditele de mică mecanizare
Ca partide politice ale clasei mun te şi muncitoreşti internaţionale, Par cestor ţări să folosească cu succes a- calităţii şi sporirea numărului Sîntion Simion şi Buşan Alexan forţei de muncă, ca urmare a şi pentru . extinderea producţiei
citoare din fiecare ţară, partidele co tidul Comunist al Uniunii Sovietice a vanfajele proprii orînduirii socialiste şi sortimentelor, lărgirea secţiilor dru, precum şi a acţiunilor în uşurării muncii fizice a munci bunurilor de larg consum consti
muniste nu au alia năzuinţă mai devenit detaşamentul ei de frunte, a să treacă, mai mult sau mai puţin si de prestări de servicii ale indus treprinse de întreprinderi şi or torilor. tuie un mijloc eficace al Băncii
scumpă decît să slujească interesele cărui experienţă istorică reprezintă un multan, în faza superioară a societăţii triei locale şi cooperaţiei meşte ganele lor tutelare, în cursul a-
poporului lor, — şi ele ştiu că pot bun de nepreţuit al întregii mişcări comuniste. Educînd pe membrii de şugăreşti, precum şi pentru chel ntilui 1958 s-au aprobat 11 cre O slabă preocupare pentru de Stat de a veni în sprijinul în
face aceasta numai dacă sînt credin muncitoreşti, o permanentă sursă de partid şi pe oamenii tnuncii în spiri tuielile privind lărgirea reţelei dite în valoare de 896.000 lei, obţinerea de astfel de credite a treprinderilor pentru realizarea
cioase solidarităţii internaţionale a ce inspiraţie pentru activitatea partidelor tul fidelităţii faţă de marxism-leni din care s-au acordat mai mul avut conducerea U.R.C.C. Orăş şi depăşirea planului de produc
lor ce muncesc, principiilor interna marxist-leniniste... Păşind pe căi ne nism, al intransigenţei faţă de ideo comerţului de stat şi coopera tor întreprinderi împrumuturi de tie. Aceasta avea posibilitatea de ţie şi a reducerii preţului de cost
ţionalismului proletar. Elaborîndu-şi bătătorite de nimeni, oamenii sovie logia burgheză, iniensificînd educaţia tist, cu condiţia ca aceste chel 770.000 Iei. Fabricii de blănuri a introduce lucrări de mică me şi, de aceea, aceste credite tre
linia politică corespunzător condiţiilor tici, conduşi de partidul comunist, au lor patriotică şi internaţionalisfă, par tuieli să nu fie prevăzute în „Vidra“ din Orăştie i s-a acor canizare la secţia de semiindus- buie folosite din plin.
istorice şi naţionale concrete ale ţări croit popoarelor drumul transformării tidul este hotărît să contribuie prin planul de investiţii şi să nu fie dat un credit de 354.000 lei pen trializare a legumelor, zarzava
lor lor, luptînd pentru interesele oa revoluţionare a societăţii şi al asigu legate de construirea din nou tru îmbunătăţirea tehnologiei şi Prin întărirea exigenţei orga
menilor muncii din propria ţară, par rării victoriei socialismului. In noua toate forţele la cimentarea şi mai pu sau de refacerea întreprinderilor modernizarea procesului de pro turilor şi fructelor achiziţionate nelor noastre de control, prin-
tidele comuniste şi muncitoreşti din etapă a dezvoltării societăţii sovie ternică a unităţii partidelor comuniste sau organizaţiilor respective. A- ducţie, I. F. E. T.-uIui Orăştie şi nevaloriîicate în stare proas tr-o analiză amănunţită a core
diferite ţări slujesc în acelaşi timp in tice ei arată întregii omeniri drumul şi muncitoreşti din lumea întreagă, Ia ceste credite se acordă cu condi — 62.000 lei, în vederea con pătă. Neluînd însă din timp mă
teresele comune ale clasei muncitoare construirii societăţii comuniste". ţia rambursării lor în termen de struirii de rampe şi funicufare suri pentru confecţionarea de lărilor de credite şi prin întări
şi ale oamenilor muncii de pretutin întărirea solidarităţii tuturor celor ce pentru transportul, descărcarea cuptoare moderne şi cazane
deni. Tocmai în aceasta constă „se Credincios marxism-leninismului, muncesc. maximum 2 ani din economiile şi încărcarea buştenilor, iar în pentru prepararea magiunului, rea controlului folosirii pe par
cretul" coeziunii partidelor comuniste Partidul Muncitoresc Romîn călăuzeş ce se vor realiza în urma acţi treprinderii de industrie locală U.R.C.C. Orăştie a produs ma
— coeziune inaccesibilă burgheziei şi te poporul nostru în lupta pentru vic Congresul al XXI-lea al P.C.U.S. unilor pentru care au fost acor i,I. G. Frimu“ — Orăştie —- giun de calitate inferioară. curs a creditelor acordate, şî a
proprie numai clasei muncitoare şi toria orînduirii noi, socialiste. Partidul date. Prin aceste credite se cre
partidelor ei. Concluzia cuprinsă în nostru, poporul muncitor sînt con va rămîne în istoria omenirii ca un ează noi condiţii financiare în 21.000 lei, în scopul mecanizării In ceea ce priveşte costul lu respectării termenului de execu
ştienţi că asigurînd progresul rapid al treprinderilor pentru ca acestea şi lărgirii bazei tehnice a ateli crărilor de mică mecanizare, au
raportul tovarăşului Hrusciov că suc eveniment de mare însemnătate în să poată traduce în viaţă iniţia erului mecanic şi 18.496 (ei, pen fost cazuri în care executarea lu tare, filiala noastră va asigura
cesul cauzei naţionale a clasei mun economiei şi culturii, construind socia tivele creatoare ale muncitorilor crării s-a făcut cu o sumă infe
citoare nu poate fi conceput fără so lismul, răspund şi îndatoririi lor in lupta pentru victoria cauzei comunis şi tehnicienilor, lărgîndu-se ast tru montarea miei mori cu bile rioară devizului, datorită folosi justa utilizare a acestor credite,
fel posibilităţile de perfecţionare rii unor materiale mai. ieftine şî
mului. Din hotărîrite Congresului, din ale procesului tehnologic în în aducînd totodată o contribuţie e-
treprinderi şi de mecanizarea din resurse locale şi a economi
prevederile măreţului septenal, poporul unor lucrări. sirii de forţă de muncă. De exem fectivă în dezvoltarea şi îmbună
nostru soarbe încredere în viitorul lu plu, devizul pentru construirea tăţirea tehnologiei producţiei,
minos spre care îl călăuzeşte partidul, unui cubilou, prezentat de între realizarea unei productivităţi su
lidaritatea internaţională a tuturor de ternaţionaliste de a-şi da contribuţia noi forţe în lupta pentru construirea prinderea „I. C. Frimu", în va perioare a muncii şi la realiza
taşamentelor sale sintetizează expe la obţinerea victoriei în întrecerea paş socialismului şi apărarea păcii. rea unor importante economii.
rienţa istorică a proletariatului din nică dintre capitalism şi socialism, la (A rticol apărut în ziarul „Scînteia" P. DAV1D
toate ţările. atingerea obiectivului măreţ arătat în nr. 4.444).
directorul Băncii de Stat
din Orăştie
