Page 4 - 1959-02
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 12V9
c r ă r ile c e lu i © O« m
xtrao p d ina ¦ s(HFEk .C .
ŞEDINŢA D IN D I M I N E A Ţ A Z IL E I DE 30 IA N U A R IE
(Urmare din pag. l-a) stau în faţa presei, literaturii şi bitoarea, ne bucurăm că multe cialismului asupra capitalis colaborări a tuturor naţiunilor. lismului în Uniunea Sovietică, activităţii politice şi organiza
mului. Nu încape nici o îndo Ţării noastre îi este străină îm torice. Septenalul, înseamnă o
artelor. El a subliniat printre echipe şi colhozuri din regiunea ială că îndeplinirea cu succes zdrobirea blocului fascist în cel nouă etapă importantă in viaţa
lui. In Uniunea Sovietică ceea altele că rolul propagandisto şi noastră au obţinut recolte bo a septenalului şi realizarea ni părţirea naţionalităţilor in asu de-al doilea război mondial, a partidului şi poporului nostru.
ce este înscris astăzi în plan, organizatoric al presei a crescut gate de porumb. Dar atît în re velului proiectat al forţelor de pritoare şi asuprite, in exploa spus el, au creat condiţii priel
mîine va fi tradus în viaţă, a considerabil după Congresul al giunea noastră cît şi în alte re producţie ale U.R.S.S. vor avea tatoare şi exploatate, în înapo nice luptei cu succes a popoare A. V. Ghitalov, a arătat cum
spus vorbitorul, în aplauzele par XX- lea al partidului. Cu toate giuni din Ucraina există colho un rol istoric în lupta popoare iate şi înaintate, in „istorice“ lor din ţările oprimate pentru
ticipanţilor la congres. lor împotriva primejdiei unui şi „neistorice“. independenţa lor naţională. In din iniţiativa brigăzii sale, în
acestea, actualul nivel ideologic zuri şi raioane în care recoltele nou război, vor spori forţele pă Asia colonialismul a suferit o Ucraina s-a desfăşurat larg în
AU A. Suslov a vorbit despre şi literar al multor ziare şi re de porumb sînt înGă slabe. Mi cii şi democraţiei, vor mări ne Peste 100 de naţionalităţi şi înfrângere zdrobitoare. Cu atît trecerea pentru folosirea mecani
caracterul realist al măreţului viste nu poate fi considerat sa se pare că conducătorii acestor măsurat forţa crescândă a in populaţii trăiesc în U.R.S.S. şi mai mare este tenacitatea ou zării complexe în cultivarea po
plan septenal, care a fost elabo tisfăcător. Există încă articole şi colhozuri şi raioane nu studiază fluenţei socialismului asupra în egale în drepturile lor, mină care el se cramponează de A- rumbului şi a altor culturi pră-
rat pe baza profund ştiinţifică corespondenţe plictisitoare şi şi nu aplică încă cum trebuie tregii desfăşurări a istoriei mon în mînă ele muncesc ca membrii frica, ca de ultima citadelă co şitoare, pentru folosirea cît mai
a marxism-'leninismului. înde lipsite de conţinut, se editează experienţa înaintată. diale, asupra destinelor întregii uneia şi aceleiaşi mari familii lonială ce i-a mai rămas. productivă a tehnicii şi obţine
plinirea lui este asigurată de ni încă numeroase cărţi şi revis E. A. Doliniuk a declarat că omeniri. a poporului sovietic. Măsurile rea de recolte bogate. O expe
velul înalt obţinut în ţară de te nefolositoare şi lipsite de in pentru anul 1959, echipa ei s-a aplicate de partid în ultimii 5 Trezirea popoarelor din Afri rienţă arată că cheltuielile de
dezvoltarea forţelor de produc teres. J, Ţedembal a subliniat că ani în toate domeniile vieţii in ca —• acest continent cu uriaşe muncă în condiţiile mecanizării
angajat să recolteze 220 chinta planul septenal de dezvoltare a terne şi internaţionale au îm bogăţii şi o groaznică mizerie complexe sînt mult mai mici de
ţie, ştiinţei şi tehnicii, de marele Pentru ca literatura şi arta le de porumb la hectar pe o su economiei naţionale a U.R.S.S. bogăţit şi mai mult teoria şi a populaţiei băştinaşe — este cît în condiţiile metodei obiş
număr de specialişti şi munci să-şi justifice în general meni prafaţă de 20 de hectare şi cîte a fost întimpinat cu bucurie de practica politicii naţionale. unul din cele mai importante nuite. Totodată recolta la hectar
tori calificaţi, de bogăţia resur rea lor socială — de a însufleţi 1.550 chintale masă verde la hec oamenii muncii din Mongolia. fenomene ale zilelor noastre, a sporeşte, iar produsele devin
selor naturale ale ţării, de uni poporul în lupta pentru comu tar pe o suprafaţă de 80 de hec Ei văd în acest plan un pro Folosind exemple concludente, subliniat tov. Muhitdinov. mai ieftine. Mecanizatorii brigă
tatea moral-politică fără prece gram al creşterii puterii de ne N. Muhitdiinov a arătat cum par zii noastre au hotărît anul a-
dent a poporului sovietic ferm nism, este necesar să existe o tare. învins a întregului lagăr socia tidul, guvernul sovietic, au a- Analizînd actuala situaţie din cesta să cultive porumb şi floa
hotărît să meargă spre comu claritate ideologică deplină, o In încheiere, cunoscuta colhoz list. jutat tuturor popoarelor ţării statele ce se eliberează de sub rea-soarelui fără folosirea mun
nism, sub conducerea partidului. luptă intransigentă împotriva să-şi dobîndească existenţa de jugul colonial, N. Muhitdinov a cii manuale. In condiţiile me
influenţelor străine, o legătură nică a spus : de la tribuna Gon J. Ţedenbal a vorbit despre stat, să lichideze într-un timp relevat că în prezent imperia canizării complexe porumbul şî
Toate acestea constituie o ga gresului adresez tuturor oameni realizările poporului Mongol ca scurt înapoierea economică şi liştilor şi lacheilor lor din ţări fioarea-soarelui nu vor mai fi
ranţie de nădejde că planul ma re într-un termen istoric scurt culturală, să transforme peri le Asiei şi Africii le vin în a- culturi care necesită eforturi
rilor lucrări trasat de partid va profundă şi strînsă a literaturii lor muncii din agricultură che a învins înapoierea seculară şi feriile naţionale in republici in jufor revizioniştii iugoslavi, ca mari de muncă.
fi îndeplinit şi depăşit. şi artei cu viaţa. Adevărata artă marea : semănaţi porumb 1 in prezent munceşte cu abnega dustriale cu un înalt nivel de re opun măreţului principiu al
s-a născut întotdeauna prin stu ţie pentru îndeplinirea sarcinii dezvoltare. internaţionalismului proletar in Oamenii muncii din agricul
Vorbitorul a caracterizat în dierea aprofundată a vieţii. Locul cunoscutei colhoznice construirii socialismului în ţara terese îngust naţionaliste şi şo- tura regiunii Kirovograd, a spus
continuare cele două faze ale din Ucraina a fost luat la tri sa. J. Ţedenbal a mulţumit po Traducînd în viaţă hotărârile viniste. Revizioniştii vor să de vorbitorul, s-au obligat să înde
noii societăţi — socialismul şi M A. Suslov s-a ocupat în bună de un reprezentant al unei porului sovietic, P.C.U.S. şi istorice ale celui de-al XX-lea ruteze ne unii lideri politici din plinească planul septenal in 5
comunismul, subliniind trăsătu continuare de succesele sistemu republici unionale învecinate, Comitetului său Central leninist Congres al P.C.U.S., partidul tinerele republici din orient, să ani. îndeplinirea angajamentelor
rile lor comune şi deosebirile lui socialist mondial, de întări F. T. SERDIUK (organizaţia de pentru ajutorul lor frăţesc. Par şi guvernul au luat o serie de le insufle neîncredere faţă de sporite în ceea ce priveşte pro
dintre ele. M. A. Suslov a ară rea legăturilor frăţeşti dintre partid din R. S. S. Moldoveneas tidul Popular Revoluţionar Mon măsuri in domeniul lărgirii con politica Liniunii Sovietice şi a ducţia de carne, lapte şi alte
tat că între faza inferioară şi partidele comuniste şi muncito că). Relevîn în cuvîntarea sa gol, a declarat el, a învăţat tot tinue a drepturilor republicilor celorlalte ţări socialiste. produse animaliere depinde de
superioară a comunismului nu reşti. Capitalismului îi vine tot că cel de-al XXI-lea Gongres deauna, învaţă şi va învăţa me unionale, ale organelor sovie sporirea simţitoare a recoltei la
există limite de netrecut, socia mai greu să ţină capul deasupra al P.G.U.S. marchează intrarea reu din bogata experienţă a tice şi de partid locale. Aceasta Statul sovietic, a spus N. Mu hectar a porumbului. Anul a-
apei, a arătat vorbitorul. Nu este U.R.S.S. într-o perioadă nouă, Partidului Comunist al Uniunii a conlribu.it la o mai puternică hitdinov, se poate mindri că a cesta, vom cultiva porumb pe o
importantă a istoriei sale, el a Sovietice. înflorire economică şi culturală fost primul în istoria omenirii suprafaţă de 450 mii hectare. A-
departe ziua când sub povara a tuturor naţiunilor şi popoare care a instaurai un tip cu ade ceasta reprezintă 40 ţa sută din
lismul se transformă treptat în crimelor lui împotriva omenirii ilustrat pe baza unor fapte con  luat apoi cuvântul secreta lor, la lărgirea suveranităţii re vărat nou de relaţii internaţio întreaga suprafaţă arabilă din
comunism. In ţara noastră, so el se va îneca, făcând loc orân cludente, uriaşele transformări rul general al C.C. al Partidului publicilor unionale, la stimula nale lipsite de egoism. O trăsă regiune. Ne propunem ca sar
cialismul a ajuns în prezent la duirii cu adevărat progresiste, care au intervenit în soarta po Comunist din Indonezia, DIPA rea iniţiativei creatoare a ma tură caracteristică a colaborării cină să obţinem de la fiecare
acest stadiu de maturitate, su socialismului. AIDIT. El a transmis Congre selor. Zdrobirea grupului anti economice cu ţările din Orient hectar de porumb cîte 30 chin
perioritatea lui a devenit evi porului moldovean, în dezvolta sului salutul celor 1.500.000 de partinic ai cărui participanţi au rezidă în aceea că ele pot ob tale de boabe şi' 350 chintale
dentă cu atîta vigoare şi în ase manifestat elemente de şovinism ţine in Uniunea Sovietică uti de masă verde cu ştiuleţi.
menea proporţie încît sarcina Hotărârile Gongresului al rea economiei şi culturii sale. comunişti indonezieni şi a ce şi de neîncredere în capacitatea laj industrial, în primul rînd
actuală imediată, a societăţii lor peste 8 milioane de alegă cadrelor din republicile naţiona pentru întreprinderile industriei Anul trecut am vizitat timp
noastre a devenit construirea co XXI- lea al Partidului, a spus în In 15 ani de construcţie sovie tori care au votat pentru Parti le de a soluţiona probleme ge grele. U.R.S.S. le poate de a- de 3 luni Statele Unite ale A-
munismului. Acest proces însă dul Comunist. nerale de stat, a contribuit la semenea ajuta în realizarea 11- mericii, unde am studiat culti
va fi îndelungat, va depăşi ca încheiere M. A. Suslov, bazate tică paşnică şi în mai puţin de întărirea continuă a prieteniei nui progres în agricultură, in varea mecanizată a porumbului
drul septenalului, cu toate că Marile succese obţinute de U- între popoare şi a coeziunii lor organizarea unui sistem modern la ferma lui Garst. Trebuie să
dincolo de indicii cantitativi ai pe învăţătura de neînvins a 10 ani de orînduire colhoznică, niunea Sovietică în dezvoltarea in jurul Partidului Comunist. a! ocrotirii sănătăţii, in pregă spun că noi ne aflăm pe o trena
planului septenal, dincolo de ci industriei, agriculturii, culturii tirea de cadre naţionale in do tă mult mai înaltă der.it S.U.A.
fre, nu este greu de văzut ca marxism-Îeninismului, vor des datorită ajutorului de nepreţuit şi ştiinţei, în domeniul ridicării Politica naţională leninistă meniul planificării şi în multe in ce priveşte agricultura ; are
racterul specific calitativ al noii bunăstării materiale şi a nive îşi găseşte o expresie nouă in însă şi Garst unele lucruri In
perioade. Septenalul va face evi chide o nouă epocă în istoria 0- şi extrem de bogatei experienţe lului de trai al oamenilor mun planul septenal oare prevede alte domenii. teresante care merită să fie in
dente şi palpabile în mod real cii, a spus D. Aidit, succesele dezvoltarea în fiecare republică troduse şi la noi. In primul rînd
toate trăsăturile principale ale menirii, epoca constructorilor co a federaţiei ruse, a Republicii pe arena internaţională în lupta a acelor ramuri ale economiei, Peste 200 de milioane de ce este folosirea micii mecanizări ;
comunismului. pentru pace şi securitatea po pentru care există condiţiile e- tăţeni din patria noastră, a spus adică a mecanismelor simple
munismului. Ucrainene şi a altor republici poarelor, au dus la creşterea conomice optime. In vederea a- în încheiere N. Muhitdinov, sînt. pentru încărcare şi descărcare.
A4. A. Suslov a vorbit în con prestigiului statului sovietic şi sigurării îmbinării juste a inte Mica mecanizare dă posibilita
tinuare despre necesitatea de a Tov. V. I. GORBUNOV, lă surori, republica noastră s-a al Partidului Comunist al Uniu reselor locale cu cele generale fii şi fiice ale uneia şi aceleaşi te de a ridica productivitalea
ridica pe o nouă treaptă activi cătuş montor la şantierul de transformat. Ea ocupă un nii Sovietice ridicând in acelaşi unionale în regiunile răsărite mari familii cimentate printr-o muncii, de a scădea preţul de
tatea teoretică în domeniul ştiin timp prestigiul partidelor comu ne a fost stabilit un ritm de prietenie de nezdruncinat, prin cost al producţiei. Industria
ţelor sociale, în problemele le construcţie al spărgătorului de loc important în produc niste şi muncitoreşti din toate creştere a forţelor de producţie unitate de concepţii şi unitate noastră ar trebui să pună la
gate de trecerea de la socialism ţările lumii. mai înalt decît pentru Uniunea de acţiune. In aceasta rezidă punct producţia de maşini u-
ia comunism. Atenţia teoreticie gheaţă atomic „Lenin“ (organi ţia de struguri, fructe, con Sovietică în ansamblul ei. Aici sursa forţei statului sovietic,
nilor trebuie să fie atrasă în pri Acum, a spus D. Aidit, aţi sta sînt dirijate peste 40 la sută chezăşia victoriei incontestabile şoare de încărcare şi descărcare.
mul rînd de probleme ca înfăp zaţia de partid Leningrad), a serve, zahăr, produse anima bilit ca sarcină principală să a- din volumul total al investiţiilor. Uriaşa amploare a septenalu
tuirea în condiţiile socialismului adus delegaţilor la Gongres cal liere, uleiuri vegetate, uleiuri e- jungeţi din urmă şi să depăşiţi a comunismului.
şi în perioada construcţiei des dul salut al constructorilor na terice. Sîntem bucuroşi să rapor in ceea ce priveşte producţia pe In Kazahstan se organizează lui, grandioasele cifre de con
făşurate a comunismului a le vali din Leningrad. tăm de la Tribuna Gongresului cap de locuitor, ţările capitalis pentru prima oară producţia de Urmează la cuvint A. V. GHI- trol ale dezvoltării economiei
gii concordanţei forţelor de pro că în cei 3 ani care au trecut de te cele mai dezvoltate. Ţinîncl fontă. Uzbekistanul, va ocupa TALOV, şeful brigăzii de trac naţionale a Uniunii Sovietice, a
ducţie şi relaţiilor de producţie, împreună cu întreg poporul la cel de-al XX-lea Gongres al seama de experienţa acumulată unul din primele locuri din U- toare din colhozul „Congresul spus tov. Ghitalov, ne însufle
apropierea formelor proprietăţii sovietic, a spus el, constructorii Partidului, volumul producţiei de poporul sovietic şi de Parti niunea Sovietică in ceea ce pri al XX-lea al P.C.U.S.“, regiu ţesc pe noi oamenii muncii din
de stat şi cooperatist-coihoznice, navali din Leningrad muncesc industriale a crescut cu 60 la dul Comunist al Uniunii Sovie veşte dezvoltarea industriei de nea Kirovograd. Rezultatele re agricultură. Sfătuindu-se cu ‘po
problemele retribuirii muncii. fără a-şi precupeţi forţele pen sută. In 1958 s-a produs : în do tice putem afirma cu certitudine gaze. In această republică ex marcabile ale luptei partidului porul, partidul se adresează
Prezintă o importanţă excepţio tru construirea societăţii comu meniul construcţiei de maşini de că veţi obţine noi şi mari suc tracţia de gaze sporeşte de 106 nostru şi a întregului popor so raţiunii colective, soarbe din în
nală problema rolului statului niste în ţara noastră. două ori mai mult decît în 1955, cese. ori. In Asia centrală, în Arme vietic, a spus el, pentru avîntul ţelepciunea poporului, din expe
şi funcţiilor lui în perioada con cu 80 la sută mai multă ener nia şi în Azerbaidjan se va desă continuu şi dezvoltarea tuturor rienţa poporului, idei cutezătoa
strucţiei desfăşurate a comunis Un eveniment remarcabil, a gie electrică şi cu 43 la sută mai Putem să ne închipuim de pe vârşi in viitorii cîţiva ani meca ramurilor economiei naţionale şi re, activizează pe toţi membrii
mului. spus în continuare vorbitorul, multe conserve decît în 1955. acum cît de mari şi radicale vor nizarea complexă a tuturor pro culturii patriei noastre, expuse societăţii socialiste. Aceasta
este construirea în oraşul nostru Din 1953 şi pînă acum volumul li schimbările ce vor avea loc ceselor cultivării bumbacului. în raportul tovarăşului N. S. este sursa marii amplori a în
M. A. Suslov a subliniat de a primului spărgător de gheaţă producţiei globale a colhozurilor in lume peste 7 ani şi, cu atît S-a proiectat de asemenea re Hruşciov, au trezit un sentiment trecerii. Astăzi nu există nici
asemenea că în noua etapă a din R. S. S. Moldovenească a mai mult, peste 15 ani. Pînă de uriaşă satisfacţie şi legitimă un colţişor pe întreg întinsul
construirii comunismului va creş atomic din lume, „Lenin“, care crescut de aproape două ori. atunci va obţine noi succese şi construirea pe scară largă a sis mândrie pentru înţelepciunea de ţării noastre unde să nu cloco
te considerabil rolul sindicatelor, întruchipează înaltul nivel al mişcarea comunistă şi muncito temelor de irigaţie şi a reţelei care dă dovadă Comitetul Cen tească iniţiativa poporului, unde
Comsomoluluţ şi celorlalte orga tehnicii şi al dezvoltării forţe Raportul tovarăşului N. S. rească mondială. de irigaţie. Se proiectează ca tral traducînd în viaţă in mod oamenii să nu muncească pen
nizaţii de masă, asupra cărora lor de producţie ale ţării noas Hruşciov, cifrele de control ale in viitorii doi-trei ani colhozu creator poruncile şi principiile tru îndeplinirea înainte de ter
vor trece treptat o parte din tre, gîndirea îndrăzneaţă a oa septenalului, a spus F. T. Ser- D. Aidit a subliniat că in In rile şi sovhozurile să fie acelea leniniste ale construcţiei comu men a planului septenal.
funcţiile organelor de stat. Ro menilor ei de ştiinţă, năzuinţele diuk, constituie o nouă dezvolta care să se ocupe de egrenarea niste. înfăptuind hotăririle im
lul mereu crescînd al organiza de pace ale statului sovietic. re creatoare a politicii naţiona donezia devin pe zi ce trece tot şi uscarea bumbacului brut. In portante ale Congresului al XX- Cu cuvîntarea tov. Ghitalov,
ţiilor obşteşti nu duce însă de le leniniste, o dovadă a grijii mai strîns unite forţele patrio acest scop va fi creată baza de lea al P.C.U.S., Partidul a în şedinţa de dimineaţă a luat
Pentru a înfăptui sarcinile partidului pentru ridicarea eco tice şi democratice care luptă producţie necesară. Aceasta, va sfîrşit.
fel la micşorarea rolului orga planului septenal, a spus V. I. nomiei şi culturii tuturor repu pentru lichidarea totală a colo permite ca bumbacul să fie con tărit legăturile cu masele, s-a
nelor de stat sau econqmice. Gorbunov, trebuie să se mun blicilor unionale. Producţia glo nialismului. tractat sub formă de fibre cură identificat şi mai mult cu po
Sînt neîntemeiate din punct de cească mult, cu tenacitate şi per ţate. porul, şi-a îmbogăţit experienţa
severenţă, să se îmbunătăţească bală a industriei şi agriculturii D. Aidit şi-a încheiat cuvîn
vedere teoretic şi practic, dău z[ de zi organizarea producţiei, R. S. S. Moldoveneşti, va spori tarea cu cuvintele: „înainte, iu continuare, N. Muhitdinov Şedin|a din dupa-am iaza z ile i de 3 0 ianuarie
nătoare concepţiile revizionişti să se ridice nivelul activităţii dc în cursul septenalului de peste spre comunism !“. s-a ocupat de probleme teore
lor iugoslavi care încearcă să proiectare. două ori. Vor continua să se tice ale politicii naţionale a MOSCOVA 30 (Agerpres). septenal de dezvoltare a indus
diminueze importanţa statului şi dezvolte ramurile principale ale L. 1. Brejnev, care prezida şe partidului. El a subliniat că Şedinţa din după-amiaza dc 30 triei ţinutului Krasnoiarsk.
organelor de stat. In încheiere, vorbind în nume industriei noastre, industria ali dinţa, a anunţat că pe adresa s-au dezvoltat noi trăsături pro ianuarie a celui de-al XXI-lea
le colectivului constructorilor mentară şi cea uşoară, va creste Congresului au sosit mesaje de prii tuturor naţiunilor socialiste. Congres a fost prezidată de Ni- S. Boiko, preşedintele colho
In continuare, M. A. Suslov primului spărgător de gheaţă a- greutatea specifică a construc salut din partea Partidului Co kolai Ignatov. zului „Lenin“ din regiunea Pol-
s-a ocupat de munca uriaşă în tomic din lume „Lenin“, V. I. munist din Portugalia şi al P ar înfăptuirea planului septenal tava (Ucraina), a înfăţişat de
făptuită de partid pentru edu Gorbunov a asigurat pe delega ţiei de maşini, a metalurgiei pre tidului Progresist al poporului implică din partea tuturor lu In cadrul discuţiilor la ra legaţilor la congres succesele
carea comunistă a oamenilor ţii la Congres că constructorii lucrătoare şi a industriei mate muncitor din Cipru. crătorilor locali înţelegerea şi portul lui N. S. Hruşciov, pri realizate de ariciul pe care-1 con
muncii şi de sarcinile de viitor navali din Leningrad vor face rialelor de construcţii. Va ti îndeplinirea justă a datoriei lor mul a luat cuvîntul Acad. La- duce.
tot ceea ce este necesar pentru creată o industrie electrotehnică. După o scurtă pauză, şedinţa naţionale şi internaţionaliste, vrentiev, vicepreşedinte al Aca
ca spărgătorul de gheaţă ato Vor intra Î11 funcţiune 140 de din dimineaţa zilei de 30 ianua lupta perseverentă împotriva ră demiei de ştiinţe a U.R.S.S., Apoi delegaţii la cel 'de-al
mic să plece în prima sa cursă noi întreprinderi industriale. rie a fost reluată sub preşedin măşiţelor naţionalismului şi şo preşedintele Filialei din Siberia XXI-lea congres au fost salutaţi
la data stabilită de partid şi gu ţia lui Ivan Spiridonov (orga vinismului. a Academiei care a vorbit des în numele comuniştilor din Fin
vern. In încheiere F. T. Serdiuk a nizaţia de partid Leningrad). pre sarcinile trasate planului landa şi ai poporului finlandez
Primul a luat cuvîntul NURIT- Atît pentru oamenii muncii septenal ştiinţei sovietice. de Vile Pessi, secretar general
Mie, femeie simplă de la tară, spus că organizaţiile de partid D1N MUHITDINOV, membru ai din ţară cit şi pentru fiecare na al P. G. din Finlanda.
a spus E. A. DOLINIUK, şefă şi oamenii muncii din R.S.S. Prezidiului C.C. al P.C.U.S. ţionalitate este dăunătoare şi A urmat la cuvînt I. Brejnev,
de echipă în colhozul Stalin, re Moldovenească au intîmpinat periculoasă tendinţa spre crea membru al Prezidiului G.@. al Ultima vorbitoare în şedinţa
giunea Tarnopol, mi-a fost hără raportul prezentat de N. S. Hruş Intr-o ţară atît de multina rea într-o singură republică a P.G.LI.S., care a vorbit pe larg din seara de 30 ianuarie a fost
zită marea fericire de a parti ciov la actualul Congres ca un ţională ca a noastră, a spus el, unei economii închistate. închis despre dezvoltarea producţiei me
cipa' la lucrările celui de-al program de luptă al activităţii una din condiţiile principale ale tarea naţională se face simţită talurgice în cursul septenalului. Dolores Ibarruri, secretar gene
XXI-lea Congres al Partidului. lor viitoare. succesului luptei pentru victoria pe alocuri, îndeosebi in domeniul ra! al C.C. al P.C. din Spania,
comunismului este o politică n a literaturii, artei. In continuare a luat cuvîntul care a transmis celor prezenţi
care se impun în acest dome Deosebit de mari sînt succe In şedinţa din dimineaţa zilei A. Ribakova, lăcătuş la fabrica un frăţesc şi entuziast salut din
niu. Bl a subliniat importanţa sele pe care le-am dobîndit în de 30 ianuarie -au luat cuvân ţională internaţionaiistă, apli N. Muhitdinov şi-a consacrat de articole de cauciuc din Mos partea întregii Spânii muncitoa
deosebită a educării atitudinii ultima vreme, a spus E. A. Do- tul la Congres, ca şi în zilele cată cu consecvenţă. Noi îi da cova. re şi progresiste.
comuniste faţă de muncă şi faţă liniuk. Noi, colhoznicii, ne mîn- anterioare, reprezentanţi ai par torăm geniului lui V. I. Lenin, o parte însemnată a 'cuvântării
de proprietatea socialistă, acea tidelor frăţeşti de peste hotare. sale, analizei situaţiei din ţă P. Lomak’o (Siberia)1, preşe In şedinţa din seara de 30 ia
sta constituind principalul indice drim cu realizările agriculturii J. ŢEDENBAL, prim-secretar muncii titanice a partidului, pu rile orientului. Victoria socia dintele Consiliului economici na nuarie delegaţii au fost infor
şi vom îndeplini sarcinile pla ternicului popor rus faptul că tionale din Krasnoiarsk, s-a re maţi că pe adresa Congresului
în ţara noastră se dezvoltă în au sosit telegrame de salut din
a! conştiinţei omului sovietic, a nului septenal în patru-cinci ani. al Comitetului Central al mod armonios relaţiile naţiona ferit în intervenţia sa la plănui partea partidelor frăţeşti din
înfăţişării lui morale nobile, a Cifrele de c -ntrol ale septe- P.P.R.M., a transmis P.C.U.S. şi le pe baza principiilor măreţei Portugalia, Cipru, Sudan.
devotamentului faţă de cauza co nalului prevăd sporirea produc poporului sovietic un cald salut
munismului. Vorbitorul a subli ţiei de cereale şi furaje. E. A. cordial din partea Partidului
niat că educaţia comunistă nu Doliniuk a relatat că anul trecut Popular Revoluţionar Mongol.
constă numai în forme deosebi- echipa ei a cultivat porumb pe Mulţumind pentru invitarea de
fe de învăţămînt şi propagan o suprafaţă de 100 de hectare. legaţiei P.P.R.M. la Congresul
dă. ci în primul rînd în practi Pe 20 de hectare s-au strîns cîte al XXI-lea, vorbitorul a subli
ca revoluţionară, în atragerea 207 chintale de cereale la hec niat marea importanţă a pro
deplină a tuturor oamenilor tar. De pe 80 de hectare s-au gramului construcţiei desfăşu
muncii la participarea activă în strîns cîte 1.450 de chintale fu rate a societăţii comuniste.
producţia socială, la rezolvarea raje la hectar. Venitul obţinut Planul septenal al U.R.S.S.,
tuturor sarcinilor construcţiei de colhoz de pe urma porumbu a spus el, este o vie întruchi
comunismului. lui cultivat de echipă a fost de pare a învăţăturii marixst-leni-
M. A. Suslov a arătat care peste un milion de ruble. niste. Planul demonstrează in
sînt sarcinile de răspundere ce Eu şi echipa mea, a spus vor mod grăitor superioritatea so
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189:75. Taxa plătită în nuinetar conform aprobării Direcţiunii Generale R .l. I.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie (lJi‘J. — tiparul: întreprinderea Rotiri.,i ca ,| MAI" — Deva.