Page 40 - 1959-02
P. 40
Pas. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI f289
Lucrări ale savanţilor sovietici ?J&meljB şlm • ş&râ. »juiiurt&le sUni » ştiri
e d ita te în S. U. A.
NEW YORK 11 (Agerpres). vietici despre sateliţii artificiali
— In legătură cu interesul'eres- ai pămintului şi zborurile inter-
cind al opiniei publice america- planetare“ de A. Sternfeld, Iu-
ne faţă de realizările ştiinţei şi orările academicianului N. N.
tehnicii sovietice, editurile ¦din Semionov şi profesorului V. B.
Statele'Unite ale Americii şi-au Beresteţki „Despre problemele
intensificat activitatea in dome chimiei cindtice şi electrod ina
niul publicării literaturii sovie micii cuantelor“, lucrarea acad.
tice. • . ¦ i-' K- Bikov „Scoarţa cerebrală şi
In anul 1958 în Statele Unite organele interne“, „Originea UNELTIRILE Vizita
colonialiştilor
l i Hulii aviado engleză confinadale Americii’ au fost traduse şi vieţii“, de acad. R. I. Oparin. ,
editate numeroase- lucrări ale In ultimul timp editurile ame
oamenilor de ştiinţă sovietici. ricane au publicat numeroase HiiiHirtiiicilele icrorisfc
Printre acestea se numără „Lu lucrări de literatură beletristică englezi împotriva pelinului ministra francez Debré
crările oamenilor de ştiinţă so- sovietică. CAIRO 11 (Agerpres). — Du măr de victime şi cauzind pier
-15®- pă cum relatează postul de ra deri considerabile populaţiei.
Conferinţa ic presă dio Cairo, reprezentantul Ima . Mohamed El Harsi, repre popoarelor arabe In A L G E R IA
mului Omanului la Cairo a a-
a preşedintelui Eisenhower nUnţat că aviaţia britanică din zentantul Imamului Omanului CAIRO II (Agerpres). — Statele PARIS 11 (Agerpres). TASS La 9 februarie, în oraşul Al
Oman a întreprins în ultimele la Cairo, a prezentat secreta membre ale Ligii arabe sînt îngrijo ger a avut loc o consfătuire mi
WASHINGTON 11 (Agerpres). totul declaraţiei lui Dulles cu zile operaţii de represalii îm rului general al Ligii arbe, pre rate de noua conspiraţie a colonialiş transimle: Michel Debré, primul litară la care, în afară de De
La 10 februarie preşedintele Ei- privire la poziţia puterilor occi potriva populaţiei din regiunea şedintelui conferinţei popoarelor tilor englezi cu privire la crearea unei ministru al Franţei, se află în bré şi ministrul militar Guillau-'
senhover a declarat în cadrul dentale faţă de problema Berli Djebel El Ahbar. *Bombardiere afro-asiatice şi preşedintelui „federaţii“ a Ârabiei de sud. prezent în Algeria. Scopul ofi
unei conferinţe de presă că boa nului, declaraţie pe care secre R.A.U. un memorandum în care cia) a primei călătorii a lui De me, au participat toţi coman
la lui Dulles, după părerea sa, tarul de stat ăl S.U.A. a făcut-o britanice au aruncat un mare Secretarul general al Ligii arabe Abdel bré în Algeria este de a asista danţii superiori ai armatei fran
nu va amina pregătirea sau ter în timpul călătoriei sale prin număr de bombe explozive şi expune aceste acţiuni barbare Khalek Hassuna, a trimis miniştrilor la şedinţa Consiliului superior ceze din Algeria. După cum re
incendiare, făcînd un mare nu de Externe ai statelor participante la
ale colonialiştilor englezi.
menul desfăşurării unei even Europa. Liga arabă telegrame prin care îi in pentru planificare a industriali latează agenţia France Presse,
tuale întîlniri între miniştrii Afa Fiind întrebat dacă crede că Criza de guvern din Italia formează de planul guvernului brita zării Saharei. Toate ziarele pa la această consfătuire s-a dis
cerilor Externe ai puterilor occi călătoria sa în Uniunea Sovieti nic de a include partea de sud a riziene susţin insă că scopul a- cutat situaţia militară în ansam
dentale şi Uniunii Sovietice. că, la invitaţia lui N. S. Hruş- ROMA 12 (Agerpres). — In Italia rat ziariştilor: „Noi a u r vorbit lui Yemenului în noua „federaţie“ plănui devărat. al călătoriei premieru blu şi problema efectivului ar
Segni despre situaţia extrem de încor tă de imperialiştii englezi. lui francez constă in studierea matei. Hotăririle adoptate de
Eisenhower a adăugat de ciov,ar fi folositoare sau dacă continuă criza de guvern. Antonio dată din ţară şi despre problemele situaţiei politice şi militare din consfătuire sîrtt ţinute, in secret,
asemenea că pare-se Uniunea intenţionează să-l invite pe N. Segni, unul din fruntaşii partidului care decurg din aceasta. De aseme El a cerut guvernelor ţărilor mem Algeria. însă presa consideră că coman
Sovietică este mai mult inte nea, am subliniat răspunderea gravă bre ale Ligii arabe să nu precupeţeas damentul trupelor franceze cere
resată nu într-o conferinţă a mi S. Hruşciov în S.U.A., Eisenho creştin-democrat, pe care preşedintele pe care şi-o asumă acele forţe politi că nici un efort pentru a zădărnici rea Cercurile conducătoare, după să se trimită noi întăriri pentru
niştrilor Afacerilor Externe, ci ce care, folosind metodele discrimină lizarea noii uneltiri a colonialiştilor cum subliniază la 10 februarie intensificarea acţiunilor, milita
într-o întîlnire a conducători wer şi-a exprimat nemulţumirea Republicii Italia, Gronchi, l-a însărci rii şi rămînînd surzi faţă de cerinţele britanici, oare constituie o încălcare a ziarul „l’Humanité“, refuză să re. Ziarul „l’Humanité" a publi
maselor, împiedică crearea unei. ma acordurilor încheiate între Yemen şi recunoască aspiraţiile naţionale
lor guvernelor, ceea ce, după faţă de acea parte din raportul nat la 6 februarie cu formarea noului jorităţi stabile,, capabile să asigure po Marea Britanie, Aceste acorduri pre ale algerienilor şi se încăpăţî- cat un articol al lui Etienne Fa-
litica unei largi reînnoiri democratice'1. văd că în partea de sud a Yemenului nează să afirme că Algeria este jon care cere să se pornească pe
cum a spus Eisenhower, ar ne lui N. S. Hruşciov în care se a- guvern, continuă consultările cu repre nu poate avea loc nici o schimbare o parte a Franţei şi că de a- o cale realistă în rezolvarea pro
„Noi nu vom putea, a continuat afîta timp cît nu se va fi ajuns la ceea tratative pe bază de egali blemei algeriene. El scrie că
cesita o pregătire deştul de în minteşte că guvernul Sovietic zentanţii partidelor politice. Longo, să dăm voturile unui guvern un acord intre Yemen şi Marea Bri tate sînt imposibile. continuarea războiului în Alge
delungată. este gata să-l primească pe La 9 februarie, Segni a primit pe care, se ştie dinainte, nu va putea tanie în aceasta problemă. ria generează fascismul, minea
Eisenhower. Preşedintele a de rezolva problemele grave şi urgente De acest spirit a fost pătrun ză finanţele statului, adinceşle
Eisenhower s-a alăturat întru- clarat că el preferă să aştepte reprezentanţii Partidului Comunist din care stau în faţa ţării...“ . -o — să declaraţia primului ministru criza economică, împiedică ori
o invitaţie oficială şi mult mai Italia, Longo, Terraoini şi Gullo. Du Debré din 9 februarie, care a
Ziarele „U nita“ şi „Paese sera" de MacmSllan subliniat că „autoritatea Fran ce progres social. Ea ridică îm
„convingătoare". j pă convorbirea avută, Longo a deda- clară că Segni se orientează spre crea ţei in Algeria este o cerinţă a
potriva Franţei nu numai po
ÎNCORDARE in RELAŢIILE
inezo-amerlcane rea unui guvern unipartid în care să va vmfra Frarafa istoriei, a naturii şi moralei“ şi porul algerian dar si milioane
fie reprezentaţi fruntaşii tuturor cu că „Franţa va rămîne în Alge de oameni din toate continen
MANIEEA 11 ;(Agerpres). — rii este dintre cele mai precare. S.U.A. ar fi dispuse să le acor rentelor partidului creştin-dcmocrat. şi R .F . G e r m a n ă ria“. Comentatorii politici din tele, în sfârşit, se deschide calea
In ultim ul, timp, relaţiile dintre de acest împrumut. Pe lingă pro Paris consideră că aceste decla
Filipine şi S. U. A. au devenit Referindu-se la problema da centele ridicate pe care le cer, Ziarul „Paese“ subliniază că diplo LONDRA 11 (Agerpres). — Cance raţii urmăresc să liniştească a- pătrunderii imperialismului a-
foarte încordate. După cum se toriilor S.U.A. către Filipine, se S.U.A. pretind ca împrumutul să maţii americani încearcă să facă pre laria primului ministru englez a comu cele elemente colonialiste ultra- merican în Africa. In cadrul a-
natorul îilipinez Vicente Gustilo siuni asupra cercurilor politice italie nicat în seara zilei de 10 februarie că dunărdor de masă care au avut
ne în problema componenţei guvernu reacţionare care au fost una din
ştie, nu de mult cele două ţări şi-a exprimat părerea că S.U.A. nu fie folosit pentru cumpăra lui. Ziarul scrie că în prezent la Ro Macmillan, primul ministru al Angliei, forţele motrice ale putchului mi- loc la Marsilia, la Ivry sur Sei
şi-au rechemat ambasadorii res rea de mărfuri 'din alte ţări de- ma se 'află generalul Williams, repre
pectivi pentru consultări. refuză în mod deliberat să ă- şi Lloyd, ministrul Afacerilor Externe, litaro-fascist din 18 mai 1958 şi ne au fost adoptate mesaje că
chite aceste datorii pentru a sili cît din S.U.A., chiar dacă aceste zentantul Departamentului de Stat al vor face o călătorie în luna martie în care in ultimul timp cer cu în tre preşedintele republicii în
In Filipine se manifestă o os Filipinele să accepte împrumu Franţa şl R. F. Germană. In zilele verşunare „război pină la victo
tilitate crescîndă faţă de S.U.A. turi americane în condiţii înro ţări ar furniza aceleaşi mărfuri S.U.A., care1 lucrează în biroul fede de 9 şi 10 martie ei vor vizita Parisul, rie“ şi alipirea totală a Algeriei care se cere să se înceapă nein-
Cauzele ei sînt de natură atît bitoare. Filipinelor ia preţuri mult mai ral de investigaţii. „Williams, subli iar ta 12 şi 13 martie — Bonnul. la Franţa. tirziat tratative cu reprezentanţii
economică cît şi politică. Filipi- niază ziarul, îri timpul numeroaselor poporului algerian.
nezii sînt indignaţi de refuzul Acum cîteva zile, ministrul A- reduse.
S.U.A., anunţat la 7 februarie facerilor Externe al Filipinelor, Gomentînd actuala situaţie a întîlniri cit fruntaşii politia din Italia,
de Departamentul de Stat, de a Felixberio Seraano, şi-a expri relaţiilor dintre S.U.A. şi Filipi şi-ia exprimat dorinţa ca în noul
plăti Filipinelor datorii în sumă mat nemulţumirea faţă de ati ne, agenţia United Press Inter guvern italian, fie el unipartid său tri
de aproximativ 900.000.000 do tudinea de tărăgănare a S.U.A. naţional scrie că „americanii ca partid, Taviani să ocupe postul de >_v
lari. Aceste datorii reprezintă în ce priveşte acordarea către ministru al Afacerilor Externe, iar
contravaloarea serviciilor acor Filipine ă unui împrumut nece- re sînt direct interesaţi în afa ţ Scelba — postul de ministru ai A- CRIZA ECONOMICA DIN S.Ü.
date Statelor Unite de Filipine ,sar dezvoltării economice.
în cursul războiului împotriva cerile filipineze... sînt îngrijoraţi parării“ . Se ştie că atît Scelba cît şi # Aproape 5M00M00 de şomeri
Japoniei, restanţele de solde cu Potrivit ziarului „Manilla
venite filipinezilor care au ser Ghronicle“, comisia pentru afa şi consideră actuală situaţie ca Taviani au fost întotdeauna partizani # D eclaraţiile vicepreşedintelui A. E. L.—C. L O., Reuther
vit în armata S.U.A. precum şi cerile externe a Gamerej repre
diferite obligaţii economice ame zentanţilor 'din Filipine conside fiind „o perioadă de criză“. ai politicii externe á S.U.A.
ricane faţă de Filipine. Guver ră că Filipinele trebuie să în
nul îilipinez cere cu atît măi in cerce să obţină din partea altei TEROAREA .WASHINGTON 11 .(Agerpres) tică, a spus el, înseamnă pentru tăzi, a declarat el, nurparul ce
sistent achitarea acestor datorii ţări îrrtprumutul de dezvoltare din Vietnamul de sud In cadrul şedinţei comisiei eco milioane de bărbaţi şi femei din lor ocupaţi în producţie în
cu cît situaţia economică a ţă nomice mixte, care examinează S.U.A. încă multe luni de şomaj. S.U.A. este mai mic decît a-
de care au nevoie, evitîn’d ast SAIGON 11 (Agerpres). — de lagărul de la Fu Loj - - este raportul economic prezentat Stagnarea în dezvoltarea econo cum 3 ani. Numărul celor ocu
„Viaţa unui om nu face multe pur şi simplu invadată de fami- Congresului de către Eisenho mică a făcut ca milioane de fa paţi în producţie, fără să se ţină
fel condiţiile oneroase în care parale în Vietnamul de sud“ — liile deţinuţilor care sînt gata să wer, a luat cuvîntul Reuther, milii din America să îndure lip seama de cei ocupaţi în agricul
vicepreşedinte al ¦A.F.L. - G.I.O. suri tragice, să-şi reducă chel tură, este cu 1.700.000 mai mic
El s-a ocupat îndeaproape de si tuielile pentru alimentaţie şi decît în perioada în care a înce
tuaţia economică din S. U. A., pentru alte lucruri de primă ne put declinul.
scrie publicaţia franceză „La tri- înfrunte „forţele de ordine“ în pe care a comparat-o cu dez cesitate. In timp ce oamenii cau Stagnarea economică, a de
bune des Nations“ într-o reia- lupta lor pentru a se limpezi a- voltarea economică a U.R.S.S, tă fără succes de lucru, ţara clarat Reuther, cuprinde un nu
A 35-a aniversare a ziarului
tare a corespondentului său din ceaşcă sinistră chestiune“. El a subliniat că în timp ce eco noastră a produs cu zeci de măr tot mai mare de centre e-
99 Unita“ Saigon, care se ocupă de repre „Ga şi pe plan extern, pe plan nomia sovietică se dezvoltă în miliarde de dolari mai puţine conomice ale ţării. Sute de mii
siunile sălbatice dezlănţuite de intern guvernul lui Ngo Dinb mărfuri care ar fi putut fi crea de oameni din aceste regiuni au
MOSCOVA 11 (Agerpres). râului organizatoric al Uniu 1 autorităţile sud-vietnameze îm Diem nu face altceva decît să mod rapid, progresul întregis- te de aceşti oameni. Incapacita rămas fără de lucru sau au pier
— TASS transmite: Lucrăto nii ziariştilor din U.R.S.S. 1 potriva patrioţilor şi forţelor dea dovadă de aroganţă şi cru trat în ultimii ani în dezvolta tea economiei S.U.A. de â se
democratice care luptă pentru zime“, scrie corespondentul. rea economiei S.U.A. „poate fi dezvolta după posibilităţile ei şi dut economiile pe care le-au in
rii de la ziarele şi revistele cen In cadrul reuniunii au ros- ( unificarea paşnică a ţării. comparat cu înaintarea unui aşa cum trebuie să se dezvolte, vestit timp de mulţi ani în în
trale din Moscova au sărbă tit cuvmtări A. A. Vişnevski, -j Speculind „prietenia“ de care a dedarat Reuther, constituie treprinderi mici. Referin'du-se la’
torit la 10 februarie o dată Gorespondentul scrie că Viet dă dovadă Ngo Dinh Diem, a- melc“. Reuther a declarat că da una din cauzele slăbiciunii
glorioasă din istoria presei director general-adjunct al a- ] namul de sud „este într-o ade mericanii se comportă în Viet că în S.U.A. nu vor fi luate în S.U.A. Această slăbiciune are un raport recent al Ministerului
muncitoreşti internaţionale — genţiei TASS, Maurizio Fe- 1 vărată fierbere“. Ştirea despre namul de sud ca într-o ţară 0- cel mai scurt timp „măsuri ho- influenţă şi asupra „luptei pen Muncii. Reuther a 'declarat că în
împlinirea a 35 de ani de la j asasinarea a peste 1.000 de de cupată. Au loc manevre militare tărîte“ pentru lichidarea stagnă tru cucerirea minţilor şi inimi 76 de mari regiuni industriale
crearea ziarului „Unita“, or-^ rara şi Giusepe Garritane, co- ţinuţi politici din lagărul de la la care participă soldaţi sud- rii economiei, în condiţiile ac lor oamenilor“. din 149, precum şl în 183 de
C ganul central al Partidului respondenţi din Moscova ai 3 Fu Loi a provocat mari mani tualului ritm de dezvoltare a e- centre unde predomină mica
ziarului „Unita", Pierre Hent- vietnamezi, supravegheaţi şi con conorniei sale, U.R.S.S. va a- industrie, şomajul este conside
ges şi alţii, care au vorbit
[¦ Comunist Italian, care a apă- despre popularitatea de care ) festaţii de masă în toată ţara. trolau de ofiţeri americani şi în junge din urmă, iar apoi va în Reuther a subliniat în conti rabil.
r „rut pentru prima dată la 12 se bucură acest ziar în afara ) „In ciuda ameninţărilor făţişe ale care vieţile acestor soldaţi nu trece S.U.A. E.l s-a arătat în nuare că datorită declinului e- Este semnificativ faptul că,
februarie 1924. Mulţi ani el graniţelor Italiei, ca luptător I armatei şi poliţiei, scrie cores sînt cruţate. „După două zile de grijorat de şomajul în masă din ccnomic S.U.A. nu s-au menţi conform ştirilor neoficiale, nu
activ pentru unitatea mişcă- ^ pondentul, pe măsură ce se răs- asemenea manevre, scrie cores S.U.A., de stagnarea care conti nut nici la modestul ritm de dez
l a fost 'tipărit in ilegalitate şi rii muncitoreşti internaţio- -j pîndeşte în ţară teribila ştire, pondentul revistei „La Tribune nuă să se manifeste în multe voltare a economiei lor din mărul şomerilor în S. U. A. a
L a unit pe oamenii muncii in des Nations“, au rămas pe cîm ramuri ale industriei, de pers- 1950-1050. In perioada 1956- crescut în ianuarie cu 650.000
( lupta împotriva fascismului. nale. ) cele mai largi pături 'ále popu- pul de luptă peste 40 de morţi \ pectivele generale îngrijorătoare 1958 economia S.LLA. în gene în comparaţie cu decembrie şi
t Guvintul de deschidere a şi încă şi mai mulţi răniţi. Au ale dezvoltării economice a ţării. se apropie din nou de cifra de
l fost rostit la reuniune de Vorbitorii au urat succes ţ • ţafjej indigene organizează mari ral a încetat să se dezvolte. As 5.000.000.
[¦ B. L. Leontiev, membru al bi- fost făcuţi şi „prizonieri" şi au Reuther a subliniat că în ulti
lucrătorilor ziarului „Unita 1 » ma' nifestaţii şi critică cu hotă-
în munca lor grea dar folo- ^ fost aplicate ordinele de a-î tra- mii ani economia americană nu
sitoare. 11 rîiv politica guvernului. Locali
tatea Thudăumot — apropiată ta cu tot realismul posibil“. a reuşit să atingă un ritm su VINERI. 13 FEBRUARIE 1959
1 »_r1_f i—fi^/vJ f '—
. J y ~ J I - J i—/ < - J a - J Vt / i—/ u J «.
Aceasta pentru a-i învăţa „me ficient de dezvoltare. Faptul că S p e c t a c o le c in e m a to g ra fic e
serie" pe ofiţerii din serviciile S.U.A. nu au putut atinge rit
DEVA: Faifc cu chitara; PETRO
ln urma barba de contraspionaj sud-vietname mul de dezvoltare economică pe ŞANI: Jucătorul de loterie; Simfonia care locuiesc; SIMERIA: Luptătorul
riilor săvîrşite de dragostei; ORAŞTIE: Pavel Korcea- şi clovnul; TEIUŞ; Pe Donul liniştit)
autorităţile ameri- ze...“ care l-a realizat Uniunea Sovie ghin; HAŢEG: Cazul doctorului Lau- APOLDU DE SUS: Bijuterii de fami
ca;no-sud-vietname- r e n t; ALBA 1ULIA : V ocaţie; Tosca ; lie; ZLATNA: Pe Donul liniştit; BA-
ze, din ordinul că ¦m- BRAD: Inimă de oţel; ILIA: Gasa în RU MARE: Femeia zilei; LO N EA :
rora au fost otră Cazul doctorului Laurent.
Isteria războinică din S. U. 1,
viţi peste t.000 de
patrioţi deţinuţi în BONN 11 (Agerpres). — să facă acest pas de dragul R ID) I! «>
lagărul de concen TASS transm ite: Intr-un inter
trare din Fu Loi, viu acordat revistei ha.mburghe- Berlinului, chiar dacă Anglia Programul 1 : 6,45 Salut voios de cerea dirijorului sovietic Alexandr V ar
în R. D. Vietnam ze „Der Spiegel“, teoreticianul şi Franţa nu vor fi de acord. pionier; 7,30 Jocuri populare romîneşti; lamov ; 16,50 Curs de limba rusă j
au avut Ioc nume american in problemele militare
roase mitinguri de Kissinger cere ca puterile occi Kissinger caută să fundamen 8,30 M uzică; 9,30 Muzică populară 17.00 Cîntă Ioana Radu ; >7,20 Pentru
protest.
dentale să folosească „toate mij teze teoria sa despre posibilita-, rom înească; 11,03 Concert distractiv; industrializarea şi valorificarea supe-,
In fo to : Aspect loacele“ pînă la declararea u- tea unor „războaie limitate“ şi, 11,45 Traista cu poveşti) 13,05 Pagini rioară a lem nului: 19,00 „In liniştea
de la mitingul a nui „război total“, pentru a în această ordine de idei, ple dirt istoria muzicii de operă; 14,30 serii“ , — program de muzică uşoa
12.000 de membri împiedica înfăptuirea propune dează pentru ‘înarmarea atomi Muzică populară rom înească; 15,10 r ă ; 19,34 Opera „Turandot“ de Puc-
de sindicat ce a a- rilor sovietice ou privire la nor „Fulgi de nea pe portativ“ — concert cinr; 22,08 Melodii populare romîneşti)
vut loc în Piaţa malizarea situaţiei din Berlin.
Teatrului Mare din Kissinger consideră că S.U.A. că â Germaniei occidentale pa de. e stra d ă ; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 22,35 Muzică de e s tra d ă . interpretată
Hanoi. şi Germania occidentală trebuie
ralel cu înarmarea celorlalţi 18,05 Actualitatea în ţările socialiste; la pian.
membri ai N.A.T.O. 19,52 „Noapte bună, copii“ ; 21,25 Mu BULETINE DE Ş T IR I: 5,00; 6,00)
zică 1uşoară romînească ; 22.30 Doine
Kissinger ia atitudine împo şi jocuri populare romîneşti. P rogra 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
triva creării unei zone denuclea- mul I I : 15,00 M uzică; 15,40 Cîntă or- 19.00; 20,00 ; 22,00; 23,52 (progra
mul 1); 14.00; 16,00; 18,00; 21,00;
rizate in Europa centrală. J chestra de muzică uşoară sub condu- 23.00 (programul II).
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 Martie or. 9, Telefon: 188; 1§9(75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R. nr. 236.320 din 6 ’noiembrie lM9,r - T iparul: întreprinderea Pollgraiică j m a i» _ Deva