Page 41 - 1959-02
P. 41
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ÎN RAIONUL HAŢEG
r- | CONCURSUL
încă unsatcomplect
3COGOOCQOOQOOOORCOOCOOOC jcorespondenţilor voluntari
cooperaîivizat
organizat de ziarul3 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 :
|
Pînă de curînd, in întovăru
i„Drumulşirea „Drumul socialismului" socialismului"!
din satul Bretea Romină, raio 1 •' ' '¦ ; !f
nul Haţeg, erau înscrise 60 de | Intre ¦6 februarie şi 23 August 1959, redacţia ziarului 1
Anul XI Nr. 1290 Vineri 13 februarie 1959 4 pagini 20 bani familii cu o supmfaţă de 60 . „Drumul socialismului“ organizează un CONCURS AL CORES- ţ
hectare teren.
Mânerii din Uricani A |PONDENŢJLOR VOLUNTARI. La acest concurs pot participai
şi Pefriia în fruntea In cinstea celui de-al Datorită muncii politice des
făşurată de către organele lo Hoţi corespondenţii voluntari şi cititorii‘ ziarului — muncitori,
întrecerii VH- lea Festival Mondial cale de partid şi de stat, pe baza
recoltelor bogate obţinute anul t ţărani muncitori, tehnicieni, ingineri şi intelectuali din regiunea ?
Chemarea siderurgiştilor hu al Tineretului trecut în întovărăşire, înt-r-o cr
nedoreni şi a celor 8 întreprin dunăre generală, întovărăşiţii | Hunedoara, indiferent dacă au mai scris sau nu ziarului.
deri din Capitală, a constituit Angajamentele au hotărît să înscrie în întovă
un puternic imbold in munca co răşire toată suprafaţa de teren Concursul va avea ca abiective:
lectivelor exploatărilor miniere tinerilor ce o posedă. 1) Educaţia patriotică;
din Valea Jiului. prind
Printre primii întovărăşiţi ca 2) Realizarea planului de producţie.
Muncind cu o deosebită însu viată re şi-au înscris toată suprafaţa,
fleţire, muncitorii, tehnicienii şi au fost Ioan P. Coposescu, Ioan Vor fi luate in considerare numai materialele care se înca-
inginerii din cadrul exploatări Angajamentele tinerilor clin Naciu, Aron Jeldujeri şi Gheor
lor miniere Petrila şi Uricani, întreprinderile regiunii Hune ghe Merişoreanu. Ca ei au pro | drează ¦în temele indicate.şi care respectă întruiotul realitatea.
au extras peste prevederile pla doara, luate în cinstea celui cedat toţi ceilalţi întovărăşiţi.
nului in intervalul 1— 11 fe Forţa întrecerii de-al VlI-lea Festival Mondial I La clasificarea pentru acordarea, premiilor, se va ţine seama,
bruarie inclusiv, 4.078 tone de al Tineretului şi Studenţilor Puţin timp după aceea, şi-au
cărbune. întrecerea socialistă în prind viaţă. La combinatul si înaintat cereri pentru a fi pri * la fiecare corespondent, de numărul materialelor publicabile
tre aceste două harnice colec derurgic din Hunedoara, de pil mite în rîndurile întovărăşiţilor
tive, a consacrat drept fruntaşi Întrecerea c declanşată. Are loc în prima decadă a lunii februarie încă dă, au luat fiinţă 25 de brigăzi cu toată suprafaţa de teren ce * trimise ( minimum 15 corespondenţe şi 5 reportaje), precum şi
în perioada respectivă pe mine 657 tone oţel peste plan. Oţelarii de la noi de tineret. De la începutul o posedă şi cele 7 familii răma
rii din Uricani, care şi-au de tre Hunedoara şi Reşiţa. In cadrul oţelăria celor 3 cuptoare moderne a anului şi pînă la 3 februarie bri se în afara întovărăşirii. Aşa se ţ de conţinutul şi forma lor. pe perioada 6 februarie - 23 Au-
păşit planul cu 15 procente. cîte 185 tone capacitate fiecare, au dat găzile de tineret de la oţelăria face că astăzi, satul Bretea Ro Concursul se desfăşoară
combinatului din Hunedoara ea are ioc şi ei peste plan 848 tone oţel Martin, Siemens Martin nr. 1 şi cele de mină- este complect cooperativi-
La această exploatare, întiie- iar la cocserie, s-au produs tot peste la oţelăria nouă au elaborat 85 zat. Cele 67 familii ale satului ţ gust 1959.
tatea o deţine sectorul I. Din între schimburi, brigăzi sau echipe şi plan şi tot în prima decadă, 1.354 tone de şarje rapide şi au dat peste au adus în întovărăşire o supra h Pentru stimularea participanţilor, la încheierea perioadei
tre brigăzi, trebuie amintite ce cocs metalurgic. plan 1.520 tone de oţel. La fur faţă de 166 ha. teren arabil şi
le conduse de tovarăşii Vasile oameni. Mobilul întrecerii: cît mai mul nalul tineretului au fost realiza finele. 1 se vor acorda următoarele pre m ii:
Apostol şi Vasile Hriţcan. Era şi normal ca furnaliştii să nu te peste plan mai mult de 60
te tone de fontă, oţel şi laminate pes rămînă în urmă. 252 tone fontă peste tone de fontă. TRAIAN HORVATH * 1 premiu I în valoare de 1.500 Iei,
La Petrila, după prima deca plan în 10 zile 6 o cifră frumoasă.
dă, în frunte s-a situat colec te plan prin ridicarea indicilor de utili Alexandru Comşa, prim-furnalist la co Tinerii din brigăzile utemiste f corespondent 2 premii II în valoare de 1.000 lei fiecare,
tivul sectorului II cu 1.222 tone losul de 700 m.c., a dat 88 tone fontă de muncă patriotică ale combi
cărbune pesta plan. Dintre bri zare a agregatelor a i 10 la sută. Ţe peste plan în 10 zile pe brigadă iar natului au descărcat în ultimele 3 premii III în valoare de 500 lei fiecare,
găzile acestui sector menţionăm Gheorghe Buderi, 93 tone fontă peste zile în mod voluntar 12 vagoa
pe cele conduse de Gheorghe lul f in a l: îndeplinirea planului anual plan. Furnaliştii de Ia secţia a II-a ne de cărămidă refractară sosi 5 menţiuni în valoare de 100 lei fiecare.
Michiev şi Nicolae Cristea. De furnale dovedesc că angajam entele pot tă din U.R.S.S., necesară con
la sectorul I al minei s-au re de producţie cît mai curînd. fi duse la îndeplinire. strucţiei noilor agregate din a- Materialele vor fi trimise în plic irichis, pe adresa redacţiei î
marcat brigăzile minerilor Şte ceastă întreprindere. ziarului „Drumul socialismului“, Deva, strada 6 Martie, nr. 9, j
fan Mihai, Vasile Beraru, Peter După cum bine e ştiut oţelarii din
Victor şi Gheorghe Neaga. La exploatarea minieră de la
cadrul secţiei Martin nr. 1 s-au anga ţ cu menţiunea „pentru concurs“. Corespondenţele care nu vor
Luptă împotriva Teliuc, tinerii au luat sub patro
rebuturilor ja t cu ocazia dezbaterii cifrelor de ţ purta această indicaţie nu vor fi încadrate in concurs. j
najul lor secţia de utilaj greu.
Pe zi ce trece muncitorii u- plan pe acest an să elaboreze cu Minerii din orizontul tineretului Redacţia îşi rezervă dreptul, indiferent de rezultatul final t
zrnei „Victoria“ - Calam obţin
noi şi frumoase realizări in lup 16.500 tone mai mult oţel. La începu au extras în luna trecută în plus ţ al concursului, de a publica unele materiale trimise pentru con- t
ta pentru reducerea continuă a
preţului de cost. Ei depun toa tul lunii curente cu ocazia întocmirii peste sarcină de plan 164 tone ţ curs pe măsura sosirii lor la redacţie. *
te eforturile pentru a-şi depăşi
situaţiei definitive pe ianuarie s-a con Concurenţii, în scrisoarea prin care comunică redacţiei do- r
statat că planul fusese depăşit eh î rinţa de a participa la concurs, vor indica exact — numele şi f
3.721 tone. Un mic calcul. arată că în Şi acolo, pe fosta albie a Cernei, ; pronumele, adresa şi locul de muncă, precum şi profesia şi i
acolo unde nu peste muft timp lami
circa 4 luni şi jumătate, angajamentul norul de profile mijlocii va intra în t funcţia ce o deţin. {
funcţiune, la blumlng, larmnatorii de
ar putea fi îndeplinit, cu condiţia men asemenea fac dovada hotărîrli şi ela * • (T extul in te g r a l. ă fo st publicat în i
nului cu care se munceşte la Hune
ţinerii ritmului depăşirii. d o ara : 1.470 tone blumuri de oţel la i. ziarul „Drum ul socialism ului“ nr. f
minate peste planul primei decade.
Convinşi de posibilitatea acestui lu l 1.284 d in 6 febru arie ş i nr. 1.288 d in |
cru, harnicii oţelari, mai zilele trecu . ..... 11 februarie a .c .). i
te, s-au gîndit că n-ar strica să mai
adauge „cîteva tone“ la angajamentul La G. A. S„ — Petreşti
iniţial. Şi uite aşa, după ce această Toate aceste fapte, cifre, atît de âOOOOOft oooooog Pregătiri în vederea
obişnuite — sînt doar cotidiene la O00000
problemă a fost .dezbătută de întreg o o o o ooo ooo cam p aniei
oo oo oo
colectivul, s-a hotărît majorarea anga oo oo de primăvară
Hunedoara — conving de forţa în
jamentului cu încă 5.500 tone. In to La G.A.S. — Petreşti se duce
o intensă activitate în vederea
tal decij 22.000 #tone oţel peste planul trecerii socialiste, de hotărîrea siderur terminării la timp a pregătirilor
pentru campania agricolă de
anual. > ' . j giştilor de a da patriei cît mai mult T rasul pe calapod primăvară.
cere foarte m ultă
Aceiaşi oţelari au mal elaborat; în '.metal. ¦:' > I "• îndem lnarc din par Pînă în preze/nt, au fost repa
tea celui care se rate trei tractoare, patru pluguri
---------------------- <2><> în deletniceşte cu a- de tractor, 10 grape şi două se
ceas-tă m eserie. De mănători de cereale. Alte două
o asem en ea indetnl- tractoare sînt reparate şi vor fi
nare dă dovadă şi montate în zijleie următoare. O
m uncitorul G ligor dată cu montarea acestora, se
B eldean de la fa vor termina .reparaţiile de maşini
brica „A rdeleana“
din Alba lu tid -ca re
îşi depăşeşte zilnic
sarcinile d e plan
cu 10— 15 la sută.
planul de producţie, înlăturînd de minereu de fier. Brigăzile u- ¦ W CLIŞEU : şi unelte agricole pentru cam
pania de primăvară.
rebuturile şi risipa de materiale. temiste de muncă patriotică de T ov. G ligor Bel
la Teliuc, au efectuat numeroa dean la locul de In munca de reparaţii s-au e-
Astfel, la turnătorie, tovarăşii. se ore de muncă voluntară la m uncă. videnţiat mecanizatorii Andrei
Ludovic Cojan şi Emil Libich lu Pfaft şi Andrei E.nghel.
crează fără nici un rebut, iar
In vederea obţinerii de recolte
tovarăşul Miron Gocîrlă, a redus construcţia unui suitor de mine O *• oo sporite, au fost luate măsuri
de la 6 la 1 la sută procentul reu şi a unui bloc de locuinţe. oo pentru selectarea cerealelor ce
oo oo oo
de rebuturi admisibil. Totodată ei Tinerii din întreprinderile in oo vor fi însămînţafe în primăvară
şi-au depăşit pînă în prezent o ooooo oo şi pentru îngrăşarea suprafeţe
ooooo o lor de teren cu gunoi de grajd.
OOOOOOO
OOOOOOO Pînă în prezent s-au selectat
cca. 25.000 kg. grîu şi orz de
planul lunar de producţie cu dustriale de la Hunedoara, Te primăvară. De asemenea, s-au
25-45 la’ sută. De asemenea, de liuc, Ghelar, Simeria şi Gălan transportat pe cîmp cantităţi în
la furnale, tov. Miron Grişan, de semnate de îngrăşăminte orga
nice. Numai la secţia dirţ Cîlnic
la atelierul mecanic strungarii au colectat şi au trimis oţelari- C e re a le c o n tr a c ta te c u s ta tu l a gospodăriei de stat Petreşti
Iosif Mogoş şi Dionisie Damian, lor hunedoreni, de lă începutul s-au transportat 148 tone gunoi
sînt muncitori conştiincioşi şi cu Şi muncitorii Atelierelor C.F.R. Simeria muncesc cu avînt pentru a Zilele trecute, întovărăşiţii din satele gurării fondului central de produse de grajd pentru îngrăşarea ce
bune rezultate în lupta împotri intîmpina Ziua Ceferiştilor cu succese cît mai mari. Strungarul Iosif Dan, anului şi pînă acum, peste Vîlcele Bune şi Vîlcele Rele, raionul agricole al statului. lor 15 hectare ce vor fi cultivate
va risipei de materiale. de la secţia Ill-a mecanică, spre exemplu, în cinstea acestei zile îşi depă 130.000 kg. de fier vechi.
ş e şte în medie norma cu 20 la sută. Haţeg, au luat în discuţie în cadrul Membrii întovărăşirii „7 Noiembrie“ cu sfeclă de zahăr şî 93 tone pe
cele 8 ha. ce vor fi cultivate
unor adunări generale, problema asi- din satul Vîlcele Rele au încheiat cu cu cartofi. Tot aici, au fost pre
gătite peste 57.000 bucăţi araci
IOAN ANCIU şi lată-1 în clişeu strunjind o roatăj acest prilej contracte pentru a livra de vie şi circa 5.000 kg. paie de
secară pentru legarea viţelor.
CĂLI NAT HĂRANGUŞ de locomotivă. statului din recolta anului în ours
corespondenţi
/v-v—v/vv d ne na éijtiqa? 18.900 kg. grîu şl 9.000 kg. porumb.
¦m- De asemenea, întovărăşiţii din satul
TELEGRAMA Vîlcele Bune au încheiat contracte cu
rv o tu l e g a la . T o tu l e m in u ţio s buneşte, im proşcînd jerbe m ari de teaptă. Ziua d e cînd au luat obice întreprinderea „Recolta“ pentru a-i li
sâ n te i şi de flăcări, prim ul şu voi de iul acesta coincide (credem că aţi
pregătit. P e platform ă, fiecare fontă n ăvăleşte spre libertate. T rep gh icit de a c u m !) cu ziua angajam en vra în acest an 12.000 kg. grîu şi 7.000
tului de a dăru i p a triei 10.000 tone
Comitetului regional PM.Ro om o la postul său, ca un o sta ş în ta t> treptat, jgheaburile se um plu, se fontă peste planul lui 1959 şi de a kg. porumb. H. TRAIAN
reduce preţu l de co st cu 5 Iei la
Hunedoara-Deva aşteptarea sem nalului de atac. D ede transform ă în şerpi de argin t pe corespondent
subt, sub m arile jgheaburi — pregă
tite să soarbă rial de m etal clocotit solzii cărora joacă raze de so a re ; o
Participanţii la Conferinţa regională A.S.I.T., ingineri, tehnicieni, ino — lo co m o tivele au tra s va g o a n ele cu cascadă de joc se prăvăleşte cu fu fiece to n ă ; ziua pornirii m arii în tre O nouă brigadă artistică de agitaţie
vatori şi fruntaşi în producţie din în treprinderile industriale şi sectorul rie deasupra oalei încinsă, la roşu. ceri pentru înfăptuirea directivelor
agrozootehnic al regiunii, irccînd în revistă realizările tehnice şi economice oale. M inutele trec, sporin d sudoarea de plenarei din 28 noiem brie a partidu Zilele acestea a luat fiinţă în toresc, Hogea Dumitru, şi L.
obţinute în ultimii doi ani de oamenii muncii din regiunea noastră, sub con O apăsare pe m anela tabloului de pe frunţi, de pe feţe. Sub sprânce lui. Au ven it acum aici ca să afle Lucian, procuror regional, Fo-
nele în groşate de m îzga m urdară, rezu ltatu l întrecerii. cadrul lucrătorilor din Justiţia ghel Herscu, avocat şi tov. Cor
ducerea înţeleaptă a partidului, privesc cu mîndrie succesele obţinute. Numai com andă. B urghiul m ecanic a p ă Deva o brigadă artistică de agi nelia Maglaşu, secretara organi
în anul 1958 ei au dat patriei socialiste peste plan 149.000 tone cărbune, trun s in creu zet i şi un ochi de foc ochii vegh ează aten t, concentrat. M u — Furnalul nostru — li se v e s taţie, grupînd în jurul ei ap"roa- zaţiei U. T. M. la Tribunalul
39.600 tone minereu de fier, 39.700 tone cocs metalurgic şi 17.000 tone se deschide în urm a lui, despjclnd te ş te — 'a d a t a p r o a p e 1.000 to n e d e pe 30 tovarăşi din cadrul tribu Deva.
laminate. lum ina obişn u ită a halei... getu l ultim al colosului de • şaniotă nalului, procuraturii şi colegiu
fontă p este plan. A m obţinut cei lui de avocaţi. Comitetul a şi trecut ia acţi
însufleţiţi de măreţele sarcini ce revin industriei şi agriculturii din regi ...O are d e câte o ri a u r m ă r it. p rim - vesteşte, ca totdeauna, apropierea m ai în alţi indici de utilizare. In di une, pregătind în cinstea zilei de
unea noastră în lumina expunerii făcu te de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- topilorul Ionel Lupu procesul elabo sfirşitului, însoţindu -l cu bolborosi- cele planificat a crescut considerabil. In scopul coordonării muncii 8 Martie, Ziua Internaţională a
Dej la plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, eî sînt hotărîţi să depună ră rii u n ei ş a r je ? I a tă o în tre b a re la rile de foc ş i de pară. „O chirea“, ră acestei brigăzi, s-a constituit un Femeii, un bogat program artis
toate eforturile şî să consacre în treaga lor muncă creatoare pentru înde sucirea m anetei, în sfîrşit ghiuleaua ? comitet de conducere format din tic.
care el — om ul îndeobşte aiît de de p ăin ln t ud, rece, greu , care o- tov. N. Balea, inspector judecă
plinirea şi depăşirea sarcinilor ce le revin în direcţia creşterii volumului preşie irum perea fontei. Ş arja a fost uvinlele acestea s-au spus în
producţiei şi a productivităţii muncii şi a valorificării cît mai concrete a re ordonai, de m eticu los în gin dire — e la b o r a tă . z iu a ¦d e 16 ia n u a rie . L a a u z u l
zervelor interne, în vederea realizării a cît mai multe economii în toate n-ar putea s ă .ţi răspundă atît de uşor.
sectoarele productive ale industriei din regiune. Dar acum nu se gîndeşte la asia. Ionel Lupu s .a spălat îndelung pe tor, faţa lui Ionel s .a d e stin s ; ochii
Acum, gindu l lui e dăru it în între- au alu n gat expresia d e concentrare
Ei vor da tot sprijinul pentru realizarea angajam entelor luate de si- gim e intim plărilor ce se petrec pe faţă: pe nuiru. P e fa ţa -i a lb ă (in sfir- şi grifă. A luat-o spre casă fluierîn d
derurgiştii hunedoreni în chemarea lan sată siderurgiştilor din Reşiţa, Ia care platform a de descărcare a furnalu un cîntec vesel şi zâm bind tuturor
s-au alăturat şi siderurgiştii din Călan. Minerii din Valea Jiului vor sprijini lui 6. şit a lb ă !) se citeşte totuşi, şi acum , trecătorilor.
o e x p re sie d e c o n c e n tr a r e ¦ş i g r ijă .
această acţiune trimlţînd siderurgiştilor zeci de mii de tone de cărbune pentru A şa... A tra s burghiul afară. A îm Trenul cu oalele deasupra cărora ae ...D ar a doua zi, p e platform a fur
cocs şi semicocs peste plan, iar mi nerii de la Ghelar şi Teliuc trimiţînd pin s în ochiul de jăratic, cu m ină rul saltă, încreţit de dogoare, abia o nalului 6, l-am vă zu t iarăşi în g rijo
însemnate cantităţi de minereu peste plan. ferm ă, dibace, ţeava prm care ţiş. fi ajuns ta oţelărie — încă m a i siă - rat, încruntat, vegh in d pregătirea lu
neşte suflul de oxigen. Au debordai crului 'ta o stră şn icie d e o seb ită . V e
Conferinţa regională A.S.I.T. se angajează în faţa Comitetului regional afară, turbate, căuiîndu-i m ina, vil- nise cu m ult m ai devrem e ca-n ajun.
de partid să-şi îmbunătăţească substan ţial activitatea, în sensul antrenării vătăile albastre şi vio rii ş i roşie-
fiecărui inginer şi tehnician în rezolvarea problemelor legate de perfecţio lice. Iar m ina e iot m ai aproape de Cerul oraşului era încă sm o lit; doar
ele, cu fiecare ţea v ă schim bată, toi
narea proceselor tehnologice, intensiii carea lor şi introducerea cu curaj a m ai aproape... Aerul s-a în creţit de v îlv ă tă ile com bin atu lu i izbu cn eau în
căldu ră. P e fr u n te a . omului, lunecă scăpărări sîn g erii, ca un ecou al u-
nui cim p de luptă îndepărtat.
tehnicii noi la toate agregatele industriale şi în valorificarea bogăţiilor a- pin ze de sudoare, care s-am eslecă ruie în vă zdu h ecoul fluierului g u tu începea iarăşi lupta. Lupta pentru
gricole ale regiunii noastre. Sîntem ferm hotărîţi să ne mobilizăm toate cu funinginea înlr-o m izg ă m urdară. ral al locom otivei — cînd prim -topi- a dăru i patriei noi, in du striei sale
eforturile şi toată puterea noastră de muncă, ca sub conducerea partidului Ş i m ina e iot m ai aproape, din ce iorul e în biroul şefului de sector. socialiste, noi şi iot m ai bogate p ro
să contribuim la intensificarea ritmului de industrializare socialistă a ţării, in ce m ai aproape de para de foc. Nu se m iră că sînt acolo şi G heor duse de m etal sclipitor. Ş i îm preună •
la ridicarea producţiei agricole şi m ărirea sectorului socialist al agriculturii Cine va izbîn di ? ¦ ghe Schnel, ş i Alexandru O lan i, şi m ulţi,
cil '"¦F~ d e m ii d e m u n c ito r i aj. H u
din regiunea noastră. R ăspunsul e vechi, d e - cînd lum ea. , m ulţi a lţi. prim -topitori şi jurnalişti. nedoarei, candidatul de partid Ionel Printre cocsarii din Hunedoara oare se străduiesc să dea patriei tot
Trăiască Partidul Muncitoresc Rom în! D e la începutul lunii ianuarie se Lupu s e p r e g ă te a cu ¦s e r io z ita te p e n inai mhlt cocs, se numără şi maşinis tul Golcea Loghin de ta pregătirea
Trăiască Comitetul Central al P. M.R., în frunte cu tovarăşul Gh. Brusc, fu rn a lu l a g e m u t ca un b a strîn g cu to ţii acolo, în fiecare zi, şarjei. El realizează zilnic o depăşire de normă între 5 şi 6 la şută.
tru izbin da deplină a acestei m inu
Gheorghiu-Dej 1 laur rănit de m oarte. Încă două-trei după fiecare schim b. Tac. Tac ş i , a ş nate lupte.
Conferinţa regională A.S.I.T. — Hunedoara îm punsături puternice şi, vuind ne