Page 42 - 1959-02
P. 42
Pag. 2 .ó ! m m w m m m tm Nr. 1290
Basaaosaggga i ^ ^ feCTtxTaii^'iaawKmiriiWiwOTiliMiwBaqjyaggaa
Irpsfflw siisitiio? Intr-o unitate Căm in cultura! nou,
organizaţiilor sanitară mode! dar fără activitate
E parti / In satul Chergheş din g
Problem a tuberculozei în re Ş comuna Cirfiii a fost con- g
giunea H unedoara şi-a g ă sit po struii de către cetăţeni un o
Experienţa de pînă acum a rţieşit că Ia secţia furnale coefi defecţiuni ivite în exploatarea sibilităţile de rezolvare numai cămin cultural de toată L
dovedit că forma cea mai eficace cientul de utilizare a volumului cuptoarelor. în regim ul dem ocrat,popular
de atragere a maselor largi de u«M' Ia furnalul nr. 1 s-a reali prin înfiinţarea de u n ităţi som frumuseţea'. Chiar in anul g
oameni ai muncii la organizarea z a^ în luna ianuarie în propor Trecîndu-se la defalcarea sar iere bine gospodărite- şi utilate
şi conducerea producţiei sînt ţie ftie 104,79 Ia sută, iar la fur cinilor de plan ale lunii febru şi prin m ăsurile de prevenire acesta s-a terminat cu zu- g
consfătuirile de producţie, în ca nalul nr. 2 numai în proporţie arie pe cuptoare, schimburi şi a bolilor în rândul populaţiei.
drul cărora se discută', probleme- de 9(jH,44 la sută. Cauzele nere- echipe, s-au discutat căile de rea grăv irea şi s-a cumpărat o
le legate de buna organizare a alizăiţif indicelui de utilizare şi lizarea lor. Muncitorii, inginerii O unitate sanitară, cunoscută
muncii şi producţiei, de mărirea deci a\ planului de producţie la şi tehnicienii au propus şi s-a ca o unitate m odel pe regiune, mobilierul necesar. Oame- A
indicilor de utilizare a agrega furnafal 2 s-au datorat lipsei de hotărît ca opririle accidentale să esle „C entrul de diagn ostic şi
telor, de îmbunătăţirea procesu cocs şiijdeselor defectări ale suf- fie reduse la minimum, comen tratam ent antituberculos“-D eva. nit din sat aşteaptă insă g
lui tehnologic, de introducerea lantei. V. zile pentru reparaţii şi întreţi D acă s-a ajun s la acest lucru
tehnicii noi, de ridicarea pro neri să fie executate în mod o- se datoreşfe în cea m ai m are să asiste la diferite pro- g
ducţiei şi productivităţii muncii, In ce priveşte calitatea fontei perativ, iar timpul de executare parte personalului m edico-sani-
de reducerea preţului d e (cost şi s-a arătatţcă pe secţie aceasta a reparaţiilor să fie redus cu 10 tar de aici care vegh ează cu grame artistice. Dar cine 5
realizarea de economii; \ este bună, realizîndu-se numai la sută faţă de grafic. Cu acest to a tă a ten ţia la săn ătatea oam e
3,70 Ia sută declasate, faţă de prilej s-au indicat sarcinile ce nilor m uncii. F aptele relatate să le dea ? Aici. nu există a
5,50 la sută planificat. Cu toate revin tuturor pentru respectarea m ai !os stau m ărturie afirm a
acestea, calitatea fontei este ne- ţiilor. nici un fel de formaţii ar- a
corespunzătoare la furnalul nr.
1, unde s-a redtflzat un procent tistice. Vina pentru aceas- g
de 9,75 ,1a sută fontă declasată,
depăşindu-se astfel cifra admi tă inactivitate o poartă in g
să. Consumul de cocs pe tona
de fontă, a fost în această lună primul, rind organizaţia de o
mai mic decît media anului
1958. Planul la zgură granulată bază U.T.M. care nu se L
s-a depăşit cu 7,5 Ia sută.
preocupă de mobilizarea Y
! După deîalcarea cifrelor de
plan şi stabilirea măsurilor ce se tinerilor la activităţi cultiv g
impun a fi luate în scopul înde
plinirii şS depăşirii planului, rale. Este necesar ca cel 6
furnaii ştir au discutat chemarea
Ţiinînd seama de acest fapt, patriotică a siderurgiştilor hune- puţin de aici înainte să se L
dorenî de a spori în acest an
Comitetul de partid de la Uzina producţia' de metal. Anafizînd în întocmai a normelor de calitate. Activitate dea mai multă atenţie ac- g
mod amăinunţit posibilităţile pe Şi în cadrul acestei consfătu multilaterală
„Victoria" — -Călan a luat mă care le au, ei s-au angajat ca De cîteva zile â intrat în funcţie experimentală bateria IlI-a de la cup tivităţii culturale şi să fie g
pe baza măririi indicilor de u- iri s-a discutat chemarea side 'Acest centru de triere şi în toarele adinei de la Reşiţa. Odată cu intrarea în funcţie cu întreaga capa
suri ca organizaţiile de bază să tilizare a volumului util la fur rurgiştilor din Hunedoara şi s-au grijire a bolnavilor îşi extinde citate a noii baterii, aceasta va permite descongestionarea cuptoarelor vechi folosită: noua sală aşa cum o
nalele nr. 1 şi nr. 2 să pro analizat posibilităţile de creştere activitatea in în treaga regiune. care aveau o capacitate redusă şi consum de combustibil foarte ridicat.
se preocupe îndteaproape de or ducă peste sarcinile anuale de a producţiei de semicocs. Colec De pildă, această unitate coor trebuie. L
plan 10.000 tone fontă şi să de tivul de aci s-a angajat ca, pe
ganizarea consfătuirilor de pro păşească pianul valoric al pro baza măririi indicilor de utiliza d o n e a z ă m u n c a .ie h n ic o -ş tiia ţific ă GHEORGHE COCIOABA S
ducţiei glhbale cu 7.600.000 lei. re a cuptoarelor, să producă
ducţie, veghind ca comitetele In aceiaşi timp, colectivul de aci, peste planul anual 10.000 tone de la toate un ităţile antitubercu- g corespondent g
conştient de răspunderea ce-i re semicocs şi să depăşească va loase din regiune, ( sanatorii,
sindicale de secţii şi conducerile vine, s-a angajat să depună tot loarea producţiei globale cu dispen sare raionale T .B .C ., sec >00000000000000000000000
efortul şi să lucreze cu atenţie 2.820.000 lei. ţii T.B.C. e tc .). D eserveşte efec
tehnice să pregătească în mod deosebită la elaborarea cantităţi tiv oraşul D eva şi încă 9 cir
lor de fontă cenuşie specială
temeinic, din timp, atît consfă care trebuie să fie livrată Com
binatului metalurgic Reşiţa pen
tuirile pe secţii cît şi; cele pe tru construirea primelor locomo DE LA SUBREDACŢIA NOASTRÂ
tive „Diesel". De asemenea, şe VOLUNTARĂ DM ALBA IIILIA
grupele sindicale. 1 fii de schimb, şefii de echipă de
la încărcarea şi descărcarea fur
Considerind că este \bine ca nalelor, cauperiştii, electricienii, Şefii de schimb de la cuptoa cum scripţii sanitare rurale cu o
întîi să se desfăşoare consfătu muncitorii de la întreţinere, în
irile de producţie lunare pe sec tregul colectiv, a făcut numeroa rele Ab-der-Halden, Adam Tro- popu laţie de p este 70.000 locui
ţii, şi apoi pe grupe, deoarece se propuneri pentru îmbunătă
prin aceasta se asigură cunoaş ţirea muncii şi s-au angajat să şan, Mihai Bojincă şi loan Mun tori. D in in iţiativa conducerii a- PentîU terminarea canicul loan Ţăranu, fierarul de Jos s-au transportat pînă în
terea din timp de către munci lupte cu fermitate pentru reali tean u s-au angajat să depăşeas cestei unităţi, o m are parte din reparaţiilor Teodor Munteanu, mecanicul prezent 3.000 tone de gunoi pe
tori a sarcinilor de plan ale lunii zarea întocmai a sarcinilor de că planul de producţie în fiecare aceşti locuitori au fost supuşi Octavian Băhăian, şefii de echi o suprafaţă de 250 ha. şi res
viitoare şi că astfel consfătuiri plan şi îndeplinirea cu cinste a lună cu 13,12 şi, respectiv, 10 unui exam en radiologie necesar Gonştient de răspunderea ce-i pă loan Gorcheş, Alexandru Co pectiv 2.800 tone pe o suprafaţă
le pot aduce o contribuţie mai angajamentelor pe care şi le-au la sută, în acest fel aducînd o d ep istă rii bolilor. revine în asigurarea unei pro vaci, Alexandru Ţăranu şi trac de 140 ha. teren.
mare ca pînă acum la crearea luat. contribuţie substanţială la înde ducţii agricole sporite, colecti toriştii Martin Schazer, N. Gru-
condiţiilor necesare îndeplinirii plinirea angajamentului luat de Trebuie am in tit, de asem enea, vul de munGă de la S.M.T. Alba ian, loan Şandru şi alţii. Contractări
ritmice a planului de producţie, Referatul şi discuţiile de la colectivul secţiei. Ieremia Oprea, că num ai în cursul anului tre Iujia munceşte cu rîvnă pentru
comitetul de partid, împreună cu secţia de semicocs au arătat că prim-încălzitor la bateria IlI-a cu t p este 31.000 cetăţen i din terminarea în timp scurt a re îngrăşăminte naturale In ce priveşte acţiunea de
comitetul de întreprindere şi con planul lunar al secţiei s-a rea carbofluid, s-a angajat ca, fo regiunea noastră au fost con paraţiilor la tractoare, pluguri, contractare cu statul a sfeclei
lizat în proporţie de 100,3 la losind combustibil lichid, să dea su ltaţi, în m od gratuit, cu a- grape şi alte maşini agricole ne Printre alte lucrări agricole de zahăr, în raionul Alba au
ducerea uzinei, au luat măsuri sută. La bateria IlI-a carbofluid, peste plan cîte 15 tone de semi jutorul aparatelor de m icro-ra- cesare campaniei agricole de pri care se execută acum în raionul fost încheiate pînă în prezent
pentru organizarea a două con planul a fost depăşit cu 10,5 la cocs la fiecare 24 de ore. Mais dio-fotografie de la această uni măvară. Pînă în prezent, procen Alba este şi transportul la cîmp contracte pentru circa 80 la sută
sfătuiri de producţie model în sută, iar la bateriile Ab-der-IIal- trul electrician Traian Tuza s-a tate. P rin aparatul tom ograj se tajul de revizuire şi reparare a a gunoiului de grajd. In comune din suprafeţele planificate spre
secţiile furiţa Ie şi semicccs, ur- den 1 şi 2 s-a realizat numai în angajat să stea la dispoziţia fac verificări de precizie în bo parcului de tractoare este de 60 ca Bărăbanţ, Vinţu de Jos şi a fi cultivate cu sfeclă.
mînd ca de aci înainte consfă secţiei atît ziua cît şi noaptea, lile de plămâni pentru toate uni la sută, la pluguri de 50 ia sută, Biăpria, această lucrare se gă
tuirile de producţie lunare să se proporţie de 95,8 la sută. Nere- nu numai în timpul orelor de tăţile de specialitate din regiune. iar la grape de 100 la sută. Co seşte într-o fază înaintată. In In fruntea acestei acţiuni s-au
serviciu, ci şi în afara lor, în Prin aceasta s-au adus m ari în comuna Bărăbanţ s-a transpor situat unităţile socialiste agri
ţină mai întîi pe secţii şi apoi alizarea integrală a planului la scopul de a îi eliminate la timp lesn iri oam enilor m uncii bolnavi, lectivul şi-a luat angajamentul tat pînă în prezent cantitatea de cole din raion. Pe comune, cele
pe grupele sindicale în toate orice defecţiuni care ar putea care pînă acum doi ani se de. ca toate reparaţiile inventarului 4.460 tone gunoi, pe o suprafaţă mai frumoase rezultate au fost
sectoarele de activitate ale uzi aceste baterii s-a datorat unor crea goluri în producţie. plasau la centrele un iversitare agricol al S.M.T.-ului, prevăzute de 223 ha. Gospodăria agricolă obţinute la Gricău şi [ghiu care.
pentru un sim plu exam en tom o a fi terminate la 1 martie, să se din localitate a transportat în şi-au realizat planul de contrac
nei. grafie, cheltuind astfel bani, e- execute pînă la 20 februarie. cîmp întreaga cantitate de gunoi tări în proporţie de 100 la sută,
planificată., Teiuş 98 la sută, Adihalţ 94 la
Consfătuirile ţinute Ia aceste nergie şi tim p. T otodată uni Printre muncitorii care s-au sută etc.
evidenţiat la executarea lucrări-, In comunele Hăpria şi Vinţu
Penfr1« ©proetaetfe sporiftă două secţii s-au desfăşurat la tatea am in tită coordonează şi ur- lor de reparaţii se num ără: me- PETRU TOMA
de fionifă şi semicecs
un nivel corespunzător datorită \ m ă re şte ştiin ţific în tr e g tra ta -
Consfătuirile de producţie lu faptului că organizaţiile de par * m e n ta l am b u la to riu cu a n tib io
nare de la secţiile !furnale şi se-
micocs, la care au. luat parte tid au acordat atenţia cuvenită tice pe regiune.
secretarul comitetului de partid,
directorul şi inginenul şef al u- organizării lor. Participarea P entru realizările frum oase o b ţi
zinei, preşedintele colpnitetului de
întreprindere, secretdri ai orga largă a muncitorilor la discuta nute, C entrul de d iagn ostic şl
nizaţiilor de bază, preşedinţi ai
comitetelor sindicale de secţie, rea modului în care s-au reali tratam ent aniU uberculos din ora Aproape 700.000 de oameni ai muncii de la sate
şefi de secţie şi alte cadre teh zat sarcinile de plan în luna tre şu l D eva a prim it de două ori cuprinşi în învăţămîntul agrozootehnic
nice din conducere, au discutat cută şi a cifrelor de plan pe luna consecutiv diplom a de unitate
modul în care s-au îndeplinit curentă, propunerile făcute de san itară fruntaşă pe reţea pe
ei, angajamentele ce şi le-au i regiune.
sarcinile de producţie pe luna luat, exprimă interesul deosebit Un nou pavilion Anul acesta, învăţămîntul agrozo In cadrul acestor forme de învăţăm înt cetători de la staţiunile experimentale
ianuarie, au dezbătut cifrele de pe care îl manifestă întreaga otehnic de masă cunoaşte o deosebită popular, aproape 700.000 de oameni ai agricole şi zootehnice, cu îndelungată
plan pe luna februariie, căile şi masă de muncitori faţă de soar 'Anii trecu ţi a în cep u t la a- dezvoltare. In gospodăriile agricole de muncii de Ia sate îşi însuşesc metode experienţă în producţie, cadre didactice
mijloacele de realizare a unei ta producţiei. Aceasta exprimă ceastă unitate san itară constru i stat, staţiunile de maşini şi tractoare, agrotehnice pentru sporirea producţiei din învăţăm întul agricol superior.
poziţia lor înaintată, hotărîrea rea unui nou pavilion ale cărui în unităţile agricole cooperatiste şi la la hectar, folosirea intensivă a utila
producţii sporite de fontă şi se- fermă, ca sub conducerea şi în lucrări de fin isaj au intrai în căm ilele culturale funcţionează peste jului agricol, creşterea şi îngrijirea a- Pentru desfăşurarea în bune condi-
drumarea organizaţiilor de par faza defin itivă. ,Esie vorba de 14.000 de cercuri de învăţăm înt. La nimalelor. ţiuni a învăţămîntului agrozootehnic
micocs. u’ tid, să lupte cu abnegaţie pentru staţion aru l pentru stabilirea căminele culturale sînt de asemenea de masă, au fost editate în mari tira
înfăptuirea planului, a angaja diagnosticului, şi tratam entul organizate circa 2.200 de cicluri de Lecţiile sînt predate de ingineri şi je m anuale elementare de agrotehnică,
Din referatele şi discuţiile pur mentelor luate, să dea viaţă silicozei. Prin deschiderea aces conferinţe cu caracter agrozootehnic. tehnicieni, agronomi şi zootehnişti, cer- viticultură şi pomicultură, legumicultu
sarcinilor ce le revin din hotă- tui pavilion, care are 20 paturi, ra, mecanizare, creşterea animalelor.
tate pe ,marginea lor de către rîrile plenarei C.C. al P.M.R. capacitatea întregului staţion ar
din noiembrie 1958.
se m ăreşte cu cca. 40 la sută.
participanţii la consfătuire a -Effl-
C ît m ai m ult c ă rb u n e c o c s ificafail re-t împingeau, va spus că pentru ca să nu întîmpine nici Condiţii de monea şi viafă din ce
lăuzei mele: un fel de greutăţi şi cărbunele în c e mai bone pentru ceferişti
ATAJELE VECINE să „curgă“ mereu. Şi iată că
— II ducem la „7". in ultima vreme s-au luat la. C eferiştii, ca şi ceilalţi oam eni ai iit p esle 34.000.000 d e lei. N um eroase
— ,,Fereşte-e-e!". fefele pline de praf negru ale rău că-s mai mici. Dar nu e — A, uitasem — zice de în întrecere cu cele m.ai bune bri m uncii din patria noastră, se bucură unităţi au fost dotate cu noi in stalaţii
minerilor erau transpirate do vina oamenilor. Afurisitul ăsta dată însoţitorul meu. Abata găzi. Luna ianuarie au inclie- de condiţii de m uncă şi viaţă din ce de m ecanizare, dorm itoare pentru perso
Instinctiv ne-am lipit de pe vedind că se lucrează intr-un de foc e vinovat. Dacă am pu jul in care lucrează brigada iat-o cu rezultate frumoase. in ce m ai bune. E xpresie a preţuirii de
retele lateral al galeriei. Abia ritm intens. Veselia insă nu tea puşca, apoi atunci să vorJ lui Ştefan Gantz este abatajul Planul a fost depăşit cu peste care m unca lor se bucură in sia tu l yn a lu l d e d r u m b ă i e tc . P e n tr u Iu-
am făcut acest lucru şi un vor lipsea. Cel mai vesel era un bim de rezultate. Aşa insă tre cameră nr. 7. 100 tone de cărbune, iar ran nostru dem ocrai-popuiar sin i şi num e
gonet a trecut in viteză pe lin bărbat slăbuţ, cu fala lungu buie să despicăm cărbunele cu damentul realizat a irecut de roasele în făptu iri m en ite să le uşureze crări de tehnica secu rităţii s-au chel
gă noi. Încărcătura ce-o purta iaţă, care n-are mai mult de multă grijă, cu pichamerui, Sub ©rîzonîwS 630 5,6 tone pe post. Ca urmare, şi şi să le ocrotească m unca. tuit apro x im a tiv 6.000.000 iei, iar pen
era de o culoare neagră, lu 27 de ani. II cheamă Ştefan căci dacă se surpă, ne ' vom ciştigul înregistrat de oamenii tru ech ip a m en t d e p ro ie c ţie 12J300.Q00
cioasă. Razele luminoase arun Gantz şi este şeful brigăzii. trezi cu focul în cap. Cit pri In loc să urcăm de la ori acestei brigăzi s-a ridicat la Anul irecut, în unităţile de căi fe
cate de lampă asupra încărcă Brigada sa este cunoscută în veşte cîştigurile, eu nu-mi a- zontul 630 — ca atunci cină 90,78 lei pe post. rate au fost executate lucrări de pro lei.
turii. se reflectau puternic. Era lumea minerilor din Valea Jiu mintesc ca oamenii din briga am mers în abatajul nr. 7 — iecţie a m uncii pentru care s-au inves-
cărbune cocsificabil. lui. Cei 21 de oameni pe care-i da mea să• fi ciştigat mai pu am coborit cele citeoa trepte . Steril nu prea au. Dar aces Su m e im portan te au fo si in vestite in
De aici şi pînă la rolul de unde are in brigadă sînt de nădejde. ţin de 2.000 lei pe lună. ale unei scări aproape drepte, ta pe care-l au îl aleg. S-au lucrări tehnico-saniiare şi de ven tila
venea vagonetul, nu. erau mai Aproape toţi au sub 30 de ani. şi am ajuns intr-un alt abataj. angajat doar' să dea cărbune
mult de 30 de metri. Mai adăugăm la acestea că Cele două abataje nu sînt de de calitate cît mai bună, şi sînt ţie, p en tru a lim e n ta ţie s p e c ia lă ei'c.
In ceea ce priveşte rezulta schimburile acestei brigăzi se parte unul de altul şi nu se hotăriţi să-şi respecte angaja
Daas&ajsra orisonfuîiii 630 tele brigăzii, să-i dăm cuvintul înţeleg foarte bine. Ştefan deosebesc prea mult. Atita doar mentul. Şi-apoi. cărbunele ex l\- A N U N Ţ V \J
şefului de brigadă: Gantz vorbeşte zilnic cu toţi că acesta din urmă este nu tras de ei merge la Hunedoa
Un zumzet ce creştea pe mă cei 21 de oameni. El lucrează merotat in scripte cu 3, că are ra, căci e cocsificabil. Direcţia regională C.F.R. Timişoara recrutează candidaţi ^
sura ce treptele scării rosto — N-am făcut cine ştie ce. în schimbul I. La plecare, aş un preabataj mai lung şi că
golului se împuţinau, dovedea Ceva randamente mai mari de- teaptă schimbul II şi se sfă este cel mai frumos abataj al Ne-am îndreptat spre scara ^ ţ pentru şcoala de impiegaţi de mişcare. Examenul de admitere ¦)
că prin apropiere trebuie să. cit „planificatele“ şi ceva căr tuieşte cu şeful de schimb şi sectorului II de la mina Vul ce ne ducea din nou la orizon
se afle vreun ventilator. După bune „peste". Ei, dar ăsta nu-i cu oamenii din schimbul res can. S-a născut o dată cu ve tul 630. Stâlpii de. brad erau t se va ţine la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara, s +r. C. Radu- ^
ciiiva metri, lucrul acesta s-a meritul nostru, ci al brigăzii pectiv. La venirea in şut, se nirea noului an, iar părinţii ii frumos aliniaţi şi adăposteau
adeverit. Dar ventilatorul avea lui Tucaciuc de la Aninoasa. sînt cunoscuţi sub num elă: bri parcă craterul care gemea sub [ lescu, nr. 1, la data de 16 februarie 1959. •]
un concurent de temut in ceea intilneşte cu schimbul III. gada lui Traian Păcurara. Bri preţioasa-i povară. Zgomotul
ce priveşte gălăgia: craterele. — E prea modest — inter gada aceasta făcea parte din l Se primesc candidaţi cu vîrsta între 18-35 ani împliniţi, ^
vine adjunctul şefului de sec Şi încă ceva: în ianuarie grupul brigăzilor modeste ale pichamerului, care se oprise
Abatajul era susţinut cu stil- tor. Randamentele de care vor sectorului. Insă comunistul cit timp am vizitat abatajul, [ iar candidaţii din afara cadrelor numai absolvenţi ai şcolii me- 3
pi de lemn de brad Desimea beşte sînt, de fapt, foarte mari: a.c., Ştefan Ganlz a fost primit s-a auzit din nou.
lor, cit şi poziţia, ti făceau să 7,5 tone şi chiar 8 tone pe Păcuraru n-a mai vrut să l dii de 10 ani cu diploma de maturitate sau absolvenţi ai liceului ^
crezi că te afli intr-o pădure. post. Atît a avut în anul Irecut. in rindurile membrilor de par In drum spre zi am aflat că
Zgomotul pichame utui, precum Şi-apoi şi ciştigul oamenilor tid. „stea" în acest grup. A discu ^teoretic cu diploma de bacalaureat. ¦)
şi cel al craieruiui, obligau oa cele, două brigăzi sînt in în
menii să vorbească tare. din brigadă spune ceva. La întoarcerea din abatajul tat cu oamenii din brigada sa, trecere. Cine va ciştiga? Noi C Durata şcolii este de 12 luni. ^
Atm.osfera era plăcută. Aeraj — De ce să vorbim de rezul- unde lucrează brigada lui Şte s-au ciorovăit puţin şi, in fine, le urăm succes la amândouă. Cererile de înscriere însoţite de actele de mai jos se vor ţ
bun. Nici cald, nici frig. Totuşi, tutele anului Irecut ? Avem şi
acum ceva realizări. îmi pare fan Gantz am intîtnit un vago- au luat hotărîrea ca schimbu N. ANDRONACHE î depune !a Grupul şcolar Timişoara pînă înainte de ţinerea ij
net încărcat cu lemn de mină. rile să-şi lase locurile de mun examenului: t
Unul din cei doi oameni, ca că in cele mai bune condiţii, — Certificat de naştere (copie legalizată' ]j
r — Certificat de studii original. •)
H — Dovadă eliberată de sfatulpopular de averea ce o po- "1
^ sedă atît candidatul cît şi părinţii. •]
l — Autobiografie. j
L Pe timpul şcolarizării elevii vor primi o bursă de 220 lei j
j. lunar şi cazare. Masa se primeşte Ia cantina Grupului şcolar "1
[ contra-cost. ^
r Informaţ¦ii si lămuriri se pot prim. i de Ia stafiile C.F.R., res- ¦-)
qpectiv de (a Grupul şcolar C.F.R. Timişoara, telefon interior -j
f 128 şi 129 şi de la Serviciul de personai C.F.R. Timişoara, te- Î
ţ leîon interior 123. -
/\J u /u /w kiu-J KmJ u J u i i J t J u / k
