Page 43 - 1959-02
P. 43
Nr. î 290 SJEgog DRl'Mr r *^r.r.\j iSyur.Ul Pacr. 3
y' lffl?K.ü!as
LA ÎNDEMNUL PARTIDULUI ;a:.- M unea d e l a om Lia om
TOT MAI MULŢI ŢĂRANI MUNCITORI Cu cîţiva ani în urmă, în satul Ve- la primele discuţii avute cu membrii
ţel din raionul lila a luat fiinţă o în comitetului de iniţiativă. Alţii, însă,
tovărăşire agricolă. Recoltele obţinute au avut lucruri nectare. Cu aceştia,
în întovărăşire au fost în fiecare an tot membrii comitetului de iniţiativă au
dpnmul colectivizării agriculturi mai bogate. Mumai în anul trecut, de discutat cu răbdare, lămurindu-le orice
pildă, întovărăşiţii au obţinut un spor lucru neclar în legătură cu munca şi
de recoltă la grîu de 200—300 kg. la îm părţirea produselor în G.A.C. De
hectar, iar la porumb de 600 kg. la pildă, ţăranii muncitori Galeni Popa şi
hectar, faţă de ţăranii individuali. A- Elisabeta Puiţi au ridicat problema
/WVWVVWVVVWV /i/W V W «<W ^A /V V W W VW V W Vy i/VySAA^W\AA/WAA/SA<'>A/S/W V ^A ftM M /W /y V ^ W /V S A fV V W iA iV /y W V W W 'i V v A /W v W W i/V cest spor s-a obţinut datorită lucrării dacă copiii lor vor putea primi loo
pămîntului în comun şi cu mijloace de casă atunci cînd se vor căsători.
De îa întovărăşire Jjrmînd mecanizate. Membrii comitetului de iniţiativă le-au
explicai prevederile statutare în a-
e Convingîndu-se de acest lucru, mai ceastă problemă. Alţii, cum sînt Gheor
mulţi ţărani muncitori din sat au ho-
la gospodăria colectivă COMUNIŞTILOR tărît, la îndemnul comitetului comunal ghe Nicoară, Ioan Modrea şi Violina
de partid şi al sfatului popular comu Ghioancă, au pus problema suprafeţei
nal, să treacă la formarea unei gos lotului individual al colectiviştilor. Şi
Prin luna martie a anului 1956 perienţă, că desfiinţarea haturi din alte sate, le comentau în O rg a n izşţia de bază din Intovă- N egrea, au con stitu it un ajutor pre- podării agricole colective. pe aceştia membrii comitetului de ini
în satul Nădăştia inferioară din lor şi mecanizarea unor lucrări grupuri, chibzuiau. In urma a-
raionul Hunedoara erau frămîn- le-a uşurat murtca şi i-au ajutat cestor frămîntări cîţiva mijlo răşirea agricolă din satu l U roi, sat ţio s al o rgan izaţiei de partid. E i Din rîndul ţăranilor muncitori care ţiativă i-a lămurit în lumina prevede
tări mari. Un grup de oameni se să smulgă pămîntului recolte caşi, printre care se numără
hotărîseră să înfiinţeze o înto mai mari. In urma vizitelor pe Budiu Gavrilă cu 3,58 hectare aparţin ător oraşului Sim eria, vă zin d şi-au con vin s fam iliile lor să se ală• şi-au făcut primii cereri de înscriere rilor statutului model al G.A.C.
vărăşire. Erau puţini însă şi o care le-au făcut la gospodăria
parte din ei înscriseseră supra colectivă din Simeria Veche, teren, Frenţoni Ion (ţarcu) cu rezu ltatele bune obţinute de coleeti- ture in iţiativei com uniştilor, în gospodăria colectivă s-a format un Probleme în legătură cu munca în
feţe mici de teren. In urma Sîntandrei şi altele, au început 7,87 hectare, Stanei Carol cu
muncii de lămurire desfăşurată să-şi dea seama de superiorita 6,51 hectare, Munteanu Petru şi viştii din Sim eria Veche şi convinşi P roblem a trecerii de la întovărăşire comitet de iniţiati G.A.C. au ridicat şi
de către membrii de partid şi de tea gospodăriei colective. Acest alţii şi-au făcut cereri de înscri
putaţi, a exemplului personal pe lucru a făcut ca prin luna de ere în G.A.G. După ei s-au mai fiin d de su perioritatea m uncii în la g o sp o d ă ria colectivă , a fo st discu- vă, format din 10 unii ţărani munci
care aceştia l-au dat, s-au în cembrie a anului trecut un grup înscris şi alţii. Pînă în ziua de
scris, pînă în cele din urmă, în de întovărăşiţi, în frunte cu G .A .C . au .discu tai în tr.u n a d in adu- ta tă şi in adun area gen era lă a în- ţărani muncitori, Din experienţa unui tori mai bătrîni cum
întovărăşire vreo 40 familii cu membrii comitetului de conduce 11 februarie a.c. îşi depuseseră
peste 50 hectare teren. Gh "aces re al întovărăşirii să ia iniţiati cereri de înscriere în G.A.C. peste nările sale problem a trecerii de la tovărăşiţilor, în adunări ale deputaţi- harnici, buni gospo comitet de iniţiativă sînt losif Puiţi,
tea în primăvara anului 1956 va transformării întovărăşirii în 100 familii cu o suprafaţă mai dari şi cu mare in Gheorghe Datcă şi
s-a inaugurat întovărăşirea gospodărie colectivă. Iniţiativa mare de 500 hectare teren, cu întovărăştrea agricolă la gospodăria lor pe circum scripţii etc. fluenţă în sat. Prin illllü!i|!!:!'í!!l!!l!i:jih!|!!|!!i!!!!'|!i'|:!'i!i;!;!ii^ Cabel Solno. Ei au
lor a fost susţinută de organiza 76 vaci, 28 cai, şi numeroase
•„1 Mai“ din Nădăştia. ţia de bază. Sub conducerea ei maşini şi unelte agricole. L'a a- colectivă. D iscuţiile purtate au dove- In a ceste adunări s-au expus în
în sat a început să se desfăşoa ceastă dată în sat mai erau doar
De atunci au trecut aproape re o intensă muncă politică în cîteva familii de ţărani munci d it deplina unUate de vederi a co- m od am ăn u n ţit prevederile statu tu lu i tre ei se numără Cornel Barbu, Nico- întrebat pe membrii comitetului de ini
3 ani. In acest timp s-au schim tori cu o suprafaţă relativ mică
care au fost antrenaţi membrii m u n iştilor şi, ca atare, s-a hotărit m odel al G .A.C. şi s.a u d iscu ta t a- lae Popa, losif Ştaier, Cornel Ştaier, ţiativă cum li se va asigura traiul la
bat multe în Nădăştia Inferioară. de partid, agitatorii, deputaţii, de teren care nu se înscriseseră. Aurel Puiţi, Aron Boancă şi alţii- bătrîneţe. In lumina prevederilor statu
Geea ce este mai important, e întovărăşiţii care şi-au făcut ce Dar nu încape nici o îndoială să se în ceapă de în dată m unca de van tajele m uncii in g o spodăria colec-
că a crescut conştiinţa politică reri pentru gospodăria colectivă, că peste cîteva zile se vor ală
a oamenilor, nivelul lor de înţe etc. Membrii de partid ca Judele tura şi acestea celor multe. lăm urire pentru convin gerea în tovă- tivă, folosindu -se exem ple concrete Mulţi din membrii comitetului de ini tului aceştia au fost ‘lămuriţi de grijă
legere a însemnătăţii transfor Ioan (cucu), Budiu Gavrilă, Tu-
mării satelor noastre pe o bază doroni Iancu şi alţii, deputaţi învăţătorul satului, comunistul ră şiţilo r de a trece la form a supe- d in G .A .C . S im eria Veche. D ar mun- ţiativă au înscris în gospodăria pe şi atenţia de care se bucură în G.A.C.
ca Tudorni Ion (puşcă), Judele Pop Virgil, a depus o rodnică
nouă, socialistă. întovărăşirea a Gheorghe (băbăruţă), etc., au activitate în ce priveşte convin cioară d e lucrare a păm în tu lui în co- ca de lăm urire nu. s-a lim itat num ai care o vor înfiinţa cîte 4—6 ha. te Acestea sînt doar cîteva exemple de
avut un mare rol în această pri stat în permanenţă de vorbă cu gerea ţăranilor muncitori să se ren arabil şi cîte doi boi, o vacă, cai felul în care membrii comitetului de
vinţă. Ea a ajutat pe ţăranii ţăranii muncitori, întovărăşiţi şi înscrie în G.A.C. El ă convins m un — gospodăria agricolă colec- la atît. Ea s-a desfăşu rat zi de zi. etc. Printre aceştia se numără tov. iniţiativă au rezolvat problemele ne
muncitori întovărăşiţi şi chiar neîntovărăşiţi, convingîndu-i de pe ţăranii mijlocaşi Grăciunescu Augustin Ştaier, Ion Balint, Aron Şta clare ridicate de ţăranii muncitori.
pe cei neîntovărăşiţi să vadă superioritatea gospodăriei colec Dominio cu 9 hectare, pe Stă- tiv ă . A gitatorii au m ers din casă în casă ier, Filimon Pădureanu, Petru Braţe
rostul mecanizării şi a aplicării tive şi îndemnîndu-i să-şi depună nescu Gheorghe (oaie) cu 10 şi Anton Zasloţi. Acest lucru a avut Munca desfăşurată de comitetul de
regulilor agrotehnice, să-şi dea cereri de înscriere. hectare, pe Rain Dominic cu 8 M unca pentru crearea gospodăriei şi au sta t de vorbă cu fiecare cetă- mare influenţă în rîndurile celorlalţi iniţiativă, avînd în permanenţă în
seama că mica gospodărie indi hectare şi pe alţii să-şi depună ţărani muncitori din sat, care au în drumarea şi sprijinul comitetului comu
viduală nu este în stare să asi Satul a început să fie din nou cereri de înscriere în G.A.C. co le ctive a în cep u t pe Ia ju m ă ta te a ţea n în p a rte , lăm urind.u-l să pă- ceput să-şi manifeste dorinţa de a ur nal de partid şi sfatului popular co
gure o asemenea viaţă pe care în frămîntare. Ţăranii muncitori ma exemplul celor din comitetul de munal, a dat roade. Pînă acum şi-au
ţăranul muncitor năzuieşte s-o ascultau cu atenţie la tot ceea Gospodăria colectivă nu a fost lunii decem brie a anului trecu t. C o- şească cu încredere pe drum ul in d i. iniţiativă, înscriindu-se în G.A.C. făcut cereri de înscriere în G.A.C.
trăiască. Ei au putut să se con ce spuneau membrii de partid încă inaugurată, dar ţăranii peste 130 ţărani muncitori. Aceştia vor
vingă că o viaţă mereu mai îm şi deputaţii sfatului popular, ci muncitori din Nădăştie — colec m u n iştii au porn it cu en tu ziasm la cat de partid, Membrii comitetului de iniţiativă sub
belşugată, mai luminată, mai ci teau în ziare articole în care era tiviştii de mîine — discută des îndrumarea şi cu sprijinul comitetului aduce în gospodărie peste 320 ha. te
vilizată poate fi asigurată nu- scris despre viaţa colectiviştilor pre viitorul colectivei lor, chib- m uncă. Ei şi-au lăm urit m ai tn iîi C a urm are a m uncii politice de lă- comunal de partid şi a sfatului popu
inai prin transformarea socialis zuiesc de pe acum asupra măsu lar comunal, desfăşoară în prezent o ren arabil, 49 boi, 19 vaci, 31 cai şi
tă a satului, numai prin unireă rilor ce trebuie luate pentru dez propriile fam ilii. C om un iştii lo a n Fie- m urire desfăşu rate de către com a- intensă muncă politică. Ei au început multe altele. .
de bună voie a tuturor ţăranilor voltarea ei multilaterală.
muncitori în marea gospodărie şeru, secretarul organ izaţiei de bază, nişti, s-a afuns ca num ai în decurs Munca comitetului de iniţiativă se
loan Tot (T o to ş), Traian Lăscău, Io- de o lună şi jum ătate să fie lăm u- <
sif Teica, lo sif L unga, preşedin tele riţi şi con vin şi, să p ă şea scă pe calea
în to v ă ră şirii, lo a n C om an, m em bru Vi g o sp o d ă rie i a g rico le co le ctive , to ţi
com itetul orăşenesc de p artid Sim eria ţăranii m uncitori din sat. In a-
şi apoi toţi ceilalţi m em bri de partid această m uncă, un factor m obilizator
şi-au făcut cereri. l-a con stitu it exem plul com uniştilor
U rm înd exem plul şi îndem nul co- care au fo st în fruntea acţiunii. prin a discuta cu fiecare familie de desfăşoară în continuare pentru ca toţi
m uniştilor şi-au făcut apoi cereri de P o a te ch iar d u m in ică , 15 feb ru a ţărani muncitori despre superioritatea ţăranii muncitori din comună să se
în scriere cei 10 to va ră şi din activu l rie, în satu l U roi să fie m are sărbă şi avantajele pe care le oferă munca convingă de superioritatea şi avanta
fără de partid, printre care se nu toare. In această zi, ţăranii m unci, în gospodăria agricolă colectivă. Unii jele pe care Ie oferă gospodăria co
m ără tovarăşii M atei Irinca, Petru lori şi-au propus să inaugureze gos- ţărani muncitori, cum sînt Adolfi Bra lectivă şi să se încadreze’ în ea.
podăria agricolă colectivă în care va ţe, Andrei Puiţi, Gheorghe Zasloţi, Lazăr
Săbău şi Alexandru Cornea. Depu- in / r a !0 f s a (u p
ia ţii G heorghe Bem bea şi P avel Ţ i- Mihuţ şi mulţi alţii, s-au înscris încă de
dor au porn ii pe acelaşi drum . Din V. FURIR
com isia de fem ei, printre prim ele m m p ă ş i t cu În c r e d e r e
şi.au făcut cereri tov. E lisabeta Iri-
m ie ş i M aria O colişan. U tem işiii Au 0000<><X><>000<XX>0<X>0<><5<XXXXX><>000<><><XX>0<>C C0v000<xx><xxx>000000o o o o o o o o o o o
rel Săbău E stera G îzdău şl Floarea •
colectivă. :W-%, PE CALEA CEA NO U Ă
întovărăşirea şi-a dovedit su Aplicarea regulilor agrotehnicii înaintate şl folosirea mijloacelor mecanizate asigură colectiviştilor recolto Aşa-i abuceanul nostru. Se căpăţînau şi întorceau spatele cut primele cereri. Noi, cel pu
perioritatea chiar din primul an sporite la hectar. Ele sînt un stimulent puternic pentru masa de ţărani muncitori care păşesc cu încredere în lasă greu convins. Chibzuieşte celor care căutau să-i convingă ţin n-am stat prea mult pe gân
al existenţei sale. In anul 1957 marea familie a colectiviştilor. vreme îndelungată fiecare amă de faptul că muncind laolaltă, duri şi am înscris în gospodăria
a realizat cu 300 kg. grîu şi cu nunt şi numai după ce vede că cu mijloace mecanizate şi după colectivă pământul de care dis
peste 800 kg. porumb la hectar pasul pe care-1 face e spre bi toate regulile agrotehnicii îna punem, animalele şi uneltele a-
mai mult decît ţăranii individu nele lui şi al semenilor săi, por intate, vor putea obţine recolte gricole. Exemplul nostru.a fost
ali. In anul trecut întovărăşiţii neşte hotărit la treabă. De lu- sporite la ha. Dar, pînă la ur curînd urmat şi de alţi întovă
— cu toate condiţiile atmosferi c. ui acesta ne-am convins de mă, printr-o muncă răbdătoare, răşiţi din sat.-
ce nefavorabile — au realizat cu comuniştii din sat, agitatorii
324 kg. grîu la hectar mai mult mai multe ori. noştri, au reuşit să lămurească Acum, aproape toţi ţăranii
decît individualii. Ţăranii indi Pe la începutul anului 1953, toate familiile să se înscrie în muncitori din satul nostru sînt
viduali nu au rămas indiferenţi întovărăşire. Aşa se face că din înscrişi în gospodăria colectivă.
faţă de aceste realizări ale înto in fata membrilor de partid din acel an toţi ţăranii muncitori De pe terenul ce-1 avem şi de
vărăşirii. Ei le-au văzut, le-au a- satul nostru, s-a. pus problema din satul nostru au muncit în la animalele noastre, printr-o
preciat la justa lor valoare şi ca constituirii unei întovărăşiri a- cadrul unei întovărăşiri agri muncă organizată, vom obţine
urmare au început să se înscrie gricole. Puţinele neînţelegeri ce cole. Cei înscrişi n-au avut de rezultate de seamă. Vom smulge
unul cîte unul în întovărăşire, s-au ivit la început au fost de ce regreta. In anii următori noi pămîntului rod bogat spre bi
Numai în decurs de un an s-ă grabă înlăturate. Un număr în am obţinut recolte la care nici nele nostru, al tuturora.
dublat şi numărul familiilor şi nu ne-am fi aşteptat. Am recol
al suprafeţei din întovărăşire. semnat din fruntaşii satului, a- tat peste 1.700 kg. grîu şi pes In zilele acestea facem ultF
vînd în primele rînduri pe co te 2.800 kg. porumb la ha. pe mele pregătiri pentru inaugura
întovărăşiţii s-au bucurat mult muniştii din sat, şi-au dat sea cită vreme, cînd ne munceam rea gospodăriei' colective. Doar
de roadele muncii lor unite. Dar, ma că munca în comun le aduce pămîntul de unul singur nu ob nu ne vom lăsa mai prejos decît
cu toate acestea au început să belşug şi bunăstare şi, drept ur ţineam mai mult de 1.000 kg. cei din Stretea, din Veţel, din
devină mai pretenţioşi. Ei vă-’ mare, şi-au făcut cereri. S-a grîu şi circa 1.200— 1.300 kg. Bîrsău şi din alte sate ale raio
pornit apoi munca cu ceilalţi porumb la ha. nului care am auzit că dumi
zuseră de acum, din proprie ex oameni: din sat. Atunci, au înce nică vor constitui în satele lor
put să se ivească şi unele greu De atunci au trecut cîţiva ani. ceea ce de fapt dorim şi. noi —
Nu vor trece multe zile pînă IN SA TU L B A M P O T O C tăţi. Unii ţărani muncitori se în- gospodăria agricolă colectivă.
cînd ţăranii muncitori din satul Oamenii noştri sînt acum pe de Am pornit pb această cale-şi
Bampotoc se vor întruni să Cadrele didactice - sprijin prefsos se poate vorbi mai mult. încă de sîntem hotărîţi să o urmăm pen-'
muncească pămîntul în comun, la început a fost ales în comi plin convinşi de superioritatea tru că sîntem convinşi că a-
în marea gospodărie colectivă. în munca d e colectivizare tetul de iniţiativă în cadrul că
ruia a muncit intens şi cu re agriculturii socialiste şi sînt ceasta este singura cale care va
...11 februarie 1959. în jurul a agriculturii zultate practice. El este şi pro porniţi pe fapte mari. Iată, în
orei 12, într-una din sălile şco pagandist al cursului seral anul urmă cu vreo două luni, cîţiva aduce în casele noastre belşug şi
lii din localitate, sosise o femeie. I din sat. In expunerile şi semi- dintre noi am propus să con
Să fi tot avut în jurul a 40 de nariile făcute cu cursanţii, a e- stituim aici în sat o gospodărie bunăstare.
ani. Era veselă, zîmbăreaţă, e- xempliîicat cu pricepere lecţiile agricolă colectivă. Am discutat
moţionată oarecum; a scos o respective cu probleme referitoa mai întii această problemă în CORNEL NEGRU
hîrtie din buzunarul hainei şi a re la gospodăria colectivă. Aju organizaţia de bază şi, cum era
înmînat-o tov. Păsculeţ secreta taţi de el, 13 din cei 15 cursanţi şi firesc, membrii noştri de par IULIAN BABA
rul comitetului de partid comu au cereri şi au muncit ei înşişi
nal. Pe hîrtia respectivă îşi scri pentru convingerea altor săteni tid au fost de acord. Şi-au fă IOAN POPA
sese cererea de intrare în gospo să păşească pe drumul agricul
dăria colectivă ce urmează să se turii socialiste. ţărani muncitori din satul Abucea
constituie aici. Era a 132-a ce
rere. 132 de familii din rîndurile Demnă de remarcat este şi ac raionul, llia.
ţăranilor cu gospodării mici şi tivitatea tovarăşei Popescu Pa
mijlocii au depus cereri de con aici, cadrele didactice etc. au a- programele culturale au fost or tru la sate. Şi nu puţini aii fost ulina în cadrul comisiei de fe SATUL PRICAZ -
stituire a colectivei. rătat în mod clar, convingător, ganizate în aşa fel îneît reperto aceia care s-au adresat cu în mei. In şedinţele şi consfătuiri
ţăranilor avantajele muncii în riile lor cuprindeau teme legate credere tovarăşilor învăţători, ce- le organizate, ea a vorbit feme com plect colectivizat
— Şi numărul lor va creş gospodăria colectivă, ce venituri de munca colectivă. Şi acest lu rîndu-le sfaturi, lămuriri, păreri ilor despre gospodăria colectivă,
te, ne-a informat tov. secretar a! pot obţine ei, iar aceştia au în cru a folosit mult la convinge şi mulţi, în cadrul discuţiilor a- Ie-a ajutat să înţeleagă că nu Pînă nu de mult, gospodăria tovarăşii Alexandru Gătejescu,
comitetului de partid. Avem con ţeles, s-au convins şi s-au hotă- rea ţărănimii muncitoare. vute, şi-au învins îndoiala ce o mai o asemenea gospodărie Ie agricolă colectivă „21 Decem Adam Ivaşcu, Ioan Stanca, NP
vingerea că inaugurarea se va rît să urmeze sfaturile primite. aveau cerînd să se încadreze în aduce în casă belşug şi o viaţă brie" din satul Pricaz întrunea colae I. Hanciu, Romulus Voi*
face cu tot satul. In sat s-au ţinut şi unele con gospodăria ce va lua fiinţă. mai frumoasă. doar 60 familii de colectivişti. na, Măglaş Nicolae, Voina P.
Cum au muncii ferinţe cu teme ca : „Gospodă Bodău, Stanca N. Găleanu şi
Şi într-adevăr, în satul Bam cadrele didactice ? ria colectivă şi avantajele ei", La orele de clasă, în cadrul Iată numai unele aspecte ale Pentru mărirea numărului de alţii.
potoc, ţăranii muncitori s-au con „Despre dezvoltarea ramurilor unor lecţii, tovarăşii Filimon Si muncii cadrelor didactice din a- membri ai gospodăriei, consiliul
vins că singura care le aduce Deşi puţine la număr (2-3) anexe în cadrul gospodăriei" etc. mion şi Popescu Paulina au vor cest sat în domeniul colectivi de conducere al G.A.C., spriji Acum. gospodăria colectivă
belşugul în casă nu poate fi de ele şi-au adus din plin partea bit elevilor despre sectorul so zării agriculturii. Fără să-şi ne nit de organele de partid şi de din Pricaz întruneşte 179 famP
cît gospodăria colectivă, forma de contribuţie, in cadrul activi Activitatea cadrelor didactice cialist agricol, le-au dat sfaturi glijeze sarcinile lor pe linie pro stat, a desfăşurat în ultimul Iii cu o suprafaţă de 474,65 hai
aceasta de organizare şi lucrare tăţii culturale, comunistul Fili de aici nu s-a rezumai numai ajutîndu-i să se familiarizeze cu fesională, se poate spune că a- timp o intensă muncă de lămu teren arabil şi fineţe.
a pămîntului. mon Simion, învăţător şi direc la atîta. Ele au organizat şi ţi unele probleme ale agriculturii portul lor la crearea vieţii vi rire în rîndul ţăranilor cu gos
torul şcolii elementare din sat, nut mai multe şedinţe cu părin socialiste. Şi acest lucru a folo itoare a ţăranilor muncitori din podării individuale din sat. Şeptelul gospodăriei a crescut
Cărui fapt se datoresc toate ajutat de tov. Popescu Paulina, ţii elevilor. In cadrul acestora, sit, deoarece unii elevi mai Bampotoc este mare, fapt pentru şi. el la 73 vaci, 42 boi, 42 cai
acestea ? E o întrebare firească au organizat programe artistice discutau cu ei despre gospodăria mari au ajutat pe părinţii lor să care merită toată lauda. Toate Ga urmare a acestui fapt, tot
a cărui răspuns îl găsim uşor: strîns legate de problema colecti colectivă, au prelucrat de mai se convingă şi să privească cu cadrele didactice din satele regi mai mulţi ţărani muncitori cu şi un însemnat număr de oi. A
muncii politice, plină de răbdare multe ori statutul gospe:" ':i, încredere gospodăria colectivă. unii noastre le pot urma exem gospodării individuale au hotă- crescut şi numărul atejajelor a-
desfăşurată în rîndul ţăranilor, vizării agriculturii. Nu de mult au insistat asupra felului cum plu. rît să se înscrie în gospodăria gricole, ajungind la 91 pluguri,
faptul că activiştii care au lucrat au pregătit şi s-a prezentat în se organizează munca aici, des Tovarăşii învăţători amintiţi colectivă. Pînă in seara zilei de 94 grape, 32 prăsitori, 19 semă
pre brigăzile de producţie, des au constituit şi exemplu perso S. IOAN natori-cereale şi peste 100 de
faţa sătenilor piesa de teatru pre felul cum sînt ajutaţi bătrî- nal în faţa ţăranilor muncitori Ii februarie a.c., salul Pricaz care şi căruţe.
nii şi altele. din sat. Din primele zile şi prin
„Răfuiala" de Tudor Vornicu, tre primii care şi-au făcut cereri a fost complect colectivizat. PETRE BALINT
Cu mai mulţi ţărani muncitori a fost tovarăşul Filimon iar Printre noii colectivişti sînt corespondent
zilele trecute au prezentat piesa au stat de vorbă în mod indivi după puţin timp şi tov. Popescu.
dual cu răbdare, ajutîndu-i să
„Bucuroşi de oaspeţi", un mo înţeleagă şi să se convingă de Despre contribuţia tov. S. Fi-
justeţea politicii partidului nos iimon în pregătirea gospodăriei
nolog din „îndrumătorul cultu
ral", poezii alese etc. In general,
