Page 45 - 1959-02

C O M U N ISM U LPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ I |
Anul XI Nr. 1291
«3ft L n tim fL u ia p & a
"X > 00000000< X > > 0000000000000
ZI LEI CEFERI ŞTI LOR Aportul inovatorilor
L A propiata z i a ceferiştilor co n stitu ie un puternic Im bold în m unca în- j
(_ ir e g u tu i c o le c tiv a l d e p o u lu i C .F .R . d in S im e r ia .M e c a n icu l S im io n M ih e ţ,
C bunăoară, pentru a intîm pina cu suc cesecit m ai m ari această zi şt-a in- ^
ten sifica t eforturile. Ca urm are a ace stu i fapt, in luna ianuarie a econom i- ^
^ sii 15,8 ione com bu stibil con ven ţion al.
l C lişeul de faţă îl în făţişează veri ficînd m aşuia înainte de plecarea la 1
L dmm.
r-l 1. I ¦- /«—I »—f I—11—11—t «—I
SUCCESE
la complexul C. F. R. Simeria tehnic au şi sosit 61 propuneri
întrecerea socialistă în cinstea Zilei
ceferiştilor în unităţile şi secţiile com­
plexului C.F.R. din Simeria se desfă­
şoară cu multă însufleţire încă de la
începutul anului. In centrul preocupă­
rilor mecanicilor de locomotive este
efectuarea de transporturi cu tonaj
sporit. In acelaşi timp, ei nu uită să
realizeze economii cît mai mari de
combustibil convenţional. Iată, de pil­
dă, ce spune graficul întrecerii. Meca­
nicii comunişti Gostaia Virgil, Erdey
Paul şi Franciso Susan, ntunai în
prima decadă a lunii februarie au eco­
nomisit cîte 7—8 tone de combustibil
convenţional. In luna trecută, combus­
tibilul economisit de brigăzile de me­ cei brigăzi de turnători condusă de la automatizarea inversării fo­
canici din depoul C.F.R. Simeria, se
ridică la aproape 220 tone, Ia care se
mai adaugă încă 70 alte tone reali­
zate în prima decadă a acestei luni.
Dar la complexul C.F.R. Simeria.
nu numai mecanicii sînt harnici în
Peisaj de iarnă, pe şantier
\I a r n a e p a r c ă m a i a p r in s ă a ice a , a n şu ru b n e în d e ă fu n s r ă s u c it — a - ir e în fu n c ţiu n e la l iu lie . C h e z ă ş ia
p e şa n tie r. In oraş, oricu m , zid u rile eolo, Un b iet şu ru b , fir . d e n isip în re sp e ctă rii term en u lu i o o feră o a m e ­
şi arborii m ai abat cîteodată rafalele com paraţie cu proporţiile m arelui a- nii şi m unca lor care striv eşte d îrz
vuitului. (Ş i cum H unedoara de azi g reg a t — poate reduce la zero („la orice piedică. O să m ai dau un sin ­
s - a î m b o g ă ţ i t cu z id u r ile a ilto r c o n ­ z e r o g r a d e 1“, c u m g lu m e s c m o n io r ii) g u r ex em p lu . U n u l s in g u r d in n e n u ­
stru cţii n oi...). D ar aici, nevăzutele io a ţă {ruda cîto rva săptăm în i bune. m ăratele ce m ă solicită. La centrala
alice de gh eaţă te izbesc din loale „Şi unde m ai pui că fierul în gh eţat d e ungere au tom ată (unul din tre cele
părţile, în tir necurm at. E un cu-
reni turbat sub bolţile im ensei hale.
Cu pu fo a ica . încheiată la io ţi n as­
turii, ou p îsla ri enorm i, cu fular şi
căciulă căptu şită cu blană — a d evă­
rat eschim os — tnon ion il A rcadie Ba-
lint e vîn ăt la faţă. Joacă m ereu, pe
loc, ca să-şi dezm orţească picioarele.
S la b ă nădejde. Tălpile pîslarilor sună
ca sticla. A sia nu-l îm piedică însă
s ă ne spu n ă zâm bind I
— Iarna cu ale ei, n oi cu ale n oa­
stre. P la m i.i plan. Iarnă sau vară,
trebuie îndeplinit.
„ Ş i d e p ă ş i t ! 11 c o m p l e d c a z ă , p rin
sem n e, graficele d e produ cţie pe cure
le consultam .
In tr-adevăr. Şan tieru l m arelui la ­
m inor de 650 m m . na şi-a încetinit
deloc ritm u l febril a l construcţiei.
O riunde ar lucra — fie în pîniecul
halelor, la 20 de m etri sub păm în t,
fie la 50 de m etri deasupra, profilîn-
I du -şi um brele pe ţesuturile de m etal
ale tavanului — m oniorii zoresc la
in stalarea m arilor agregate cu em ­
blem e sovietice. E chipa lui B alint
lucrează la caja de an gren are; cen­
trează su porţii m otoarelor electrice,
a i rolelor cajei, precum şi lagărele
barei de cuplaj. O peraţii com plicate,
de înalţă teh nicitate, care cer o m are
p r ic e p e r e 'şi o m a i m a r e a te n ţie . C ă c i
Sîmbâtă 14 februarie 1959
) Hunedoara.
•]
^ Propunem ca întrecerea să se desfăşoare pe baza urmă j de munca p atriotică
r \—I \ ( >—>< />—>»
de inovaţii şi raţionalizări. Co­
misia a avizat favorabil 41 din­
producţie. Muncitorii secţiei vagoane, tre ele. Unele îşi confirmă deja
de exemplu, în primele 40 zile din a- rezultatele în producţie. Pe ziua
cest an au muncit cu multă însufle­ de 2 ianuarie, tovarăşul Iordan
ţire la repararea celor 112 vagoane Bacnef de la cocserie a propus
necesare Combinatului siderurgic din
Hunedoara. S-au evidenţiat partidele
conduse de Ion Florea şi (oan Vlad.
Un tînăr inginer din conducerea I a fost aplicată şi duce la reali­
Atelierelor C.F.R. Simeria declara cu
m îndrie:
— Timpul de reparaţie a locomoti­ productivităţii muncii. Pe de
velor la noi a fost reţlus cu 14,4 la altă parte s-a rezolvat o impor­
sută iar la vagoane cu 2,5 la sută.
Mu este oare acesta un succes demn Tot în acest an, la cuptorul nr.
de toată lauda ? Dacă ar fi să mai 3 de la nouă oţelărie Martin s-a
adăugăm lîngă el şi realizările harni­ făcut o inovaţie care contribuie
Petru Danciu care a turnat în ianua­
rie 2.060 bucăţi de saboţi peste plan,
nici atunci tabloul realizărilor obţi­
nute de muncitorii complexului nu ar
fi complect.
I. DRAGU cuptorului şi la scurtarea dura-
are o lipsă m are. Nu vrea să sem ene
cu catifeaua, să -ţi alinte palm a cînd
îl atin gi /“ zîm beşte B alint. Dar
G licorglie C on slan iin , Ilie G heţu sau
'Adalbert F iilop nu -şi în treru p lucrul
d ecît ca să sufle, două-irei clipe, în
pum n ii p e care geru l i-a vo p sii cu
roşu şi violet.
R oadele m uncii lo r 7 în m edie, 12
la su tă p este pianul lunar. C eea ce
rui-i delo c pu ţin cîn d te g în d e şti la
o anu m ită „lipsă m are“ a fierului
în g h e ţa t...
R ezu ltate identice îm părăţesc peste
iot, la toate punctele de m on taj ale
v iito r u lu i la m in o r ': fie c ă e v o r b a d e
in stalarea m eselor am bulante de la
cafele trio-fin isoare, fie că e vorba
de cajele duo sau de m arile poduri
rulante, însem nele de pe grafice sînt
in vers proporţion ale cu term om etrele...
P e zi ce trece, gigan ticu l lam inor de
profile m ijlocii se conturează iot m ai
lim pede, m ai pregn an t, pe fundalul
plum buriu a l cerului. N oul colos in ­
du strial al H unedoarei trebuie să in-
PA CEA
M-am aşezai mai bine pe sca­
unul de la coltul biroului ca să
pot nota totul. Un tinerel slobod
la vorbă povestea cu pasiune
despre tehnică, inovaţii şi ino­
vatori.
— In anul 1957 spunea el
— la cabinetul tehnic au sosit
298 de propuneri pentru inovaţii
şi raţionalizări. Desigur, numai
o parte dintre ele1au fost ac­
ceptate. Aplicarea lor în pro­
ducţie a adus însă economii de
cîteva sute de mii de lei şi ceea
ce e mai important, a contribuit
serios la uşurarea muncii, per­
fecţionarea tehnologiei şi creş­
terea productivităţii.
Povestea continuă. Tinerelul
de la cabinetul
tehnic răsfoieşte 61 de inovaţii
registre şi dosa­
re, face diverse în 40 de zile
oalcule şi încear­
«AA/VA a /
că in toate chi­
purile ca să ne prezinte în cu­ dintre ele, s-a stabilit că vor fi
vinte cît mai cuprinzătoare im­ realizate economii în valoare de
portanţa muncii inovatorilor de
la Gombinatul siderurgic din
Preocupaţi zi de zi pentru
sporirea producţiei în toate sec­
toarele, siderurgiştii hunedoreni
acordă multă atenţie tehnicii
înaintate şi promovează cu curaj
noul.
Au trecut doar cîteva săptămîni mult de 10 la sută din valoarea
din noul an, dar la cabinetul totală a economiilor realizate a-
o inovaţie în legătură cu mări­
rea durabilităţii la uşile cuptoa­
relor de la bateriile de cocs. Ea
zarea de economii şi creşterea
tantă problemă pentru cocsari.
cului. Termotehnicianul U. Geza,
care a conceput-o, s-a' gîn’dit în
primul rînd ia prevenirea avari­
ilor care se provocă la vatra
m ai im portan te sectoare ale m arii
' co n stru cţii, care v a efectu a, d o a r cu
3 — 4 oam en i, u n gerea m iilor. de
puncte ale a g reg a telo r), am fost re­
ţinut m ultă vrem e de spectacolul
m uncii unui su dor. U n su d o r cu pu­
fo a ică , cu că ciu lă şi cu p a n ta lo n i vă--
tuiţi, cu faţa ascun să de m asca a l­
băstru ie. II privea m cum lucrează.
Părea, după slalu ra-i m lădie, un om
foarte tînăr, dar m înuia, puşcociul
sudurii cu priceperea şi uşurin ţa u-
nui m u n cilo r că ru n ţit bine Ia tîm p le.
CU tim p am sta t U ngă el, fulgerul
verde-violet a l aparatului n-a conte­
nit nici o clipă. Am p lecat apoi, am
cutreierat îndelung şantierul, şi cînd
m -am în tors l-am g ă sit în aceeaşi
p o ziţie .
Tîrziu, cînd ş i.a d a t jo s m asca,
m -a m tr e z it... în fa ţa u n ei s u d o r i ţ e l
Era candidata de partid Viorica
Szâke.
...La l iulie, cîn d m arele lam inor
va începe să-şi vibreze arterele de
m etal, m îinile V ioricăi S zoke — m u­
m ie acestea m uşcate acum a de gerul
năprazm e — vor aşeza, pe una din
m aşini, o crenguţă cu frunze şi flori­
lo r m îinile noastre îi vor aplauda
g estu l acela, aşa cum i-l aplaudă pe
cel de azi.
I. P.
4 pagini 20 bani
tei de elaborare a şarjei. încer­
cările au reuşit.
Se ştie prea bine că laminorul
bluming a început să producă
numai cu cîteva luni în urmă.
Pionierii tehnicii noi au găsit
îrţş/i posibilităţi pentru uşurarea
muncii şi la acest mare agregat.
De la începutul anului, munci­
torii şi tehnicienii de la bluming
au tăcut 12 propuneri de ino­
vaţii, printre care se numără şi
dispozitivul pneumatic pentru
marcarea blumurilor. Activitatea
inovatorilor desfăşurată în pri­
mele săptămîni ale anului 1959
constituie de fapt continuarea
unei tradiţii care s-a încetăţenit
în rîndul siderurgiştilor. Anul
trecut, inovatorii voluntare din regiunea
au propus 237
inovaţii şi raţio­
nalizări, iar prin
aplicarea unui
' Aa <
număr de 154
2.104.169 lei. Desigur că uncie
dintre aceste inovaţii au fost a-
plicate spre sîîrşitui anului şi
abia acum îşi arată efectul eco­
nomic. Totuşi, economiile reali­
zate efectiv în anul 1958, prin
aplicarea inovaţiilor, se ridică la
considerabila sumă de 1.950.521
lei. Aceasta înseamnă că mai
nul trecut la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara se dato-
resc inovatorilor. Cînd am între­
bat care e cel mai activ inova­
tor. n-am primit un răspuns
concret.
'— Avem mulţi inovatori har­
nici. E tare greu să alegi pe cel
măi activ.
Răspunsul pare a îi justificat.
Sînt mulţi inovatori la combinai
şi mai' multe inovaţii s-au rea-'
lizaf. Anul trecut, numai inova­
ţia lui '<$. Piesa, de la laminoa­
re, pentru recondiţiona rea trefle­
lor de la cilindrii cajei de pre­
gătire, a adus economii în va­
loare de peste ’400.000 lei.
Acum, cînd siderurgiştii hune­
doreni au pornit întrecerea pen­
tru snorirea producţiei de oţel,
tontă şi laminate, pe baza îm­
bunătăţirii indicilor de utilizare
a agregatelor, inovatorii pot să
aducă’ un aport însemnat la ob­
ţinerea unor realizări cît mai
frumoase. Fără îndoială că nu
s-a făcut totul pentru promova­
rea noului la Combinatul side­
rurgic din Hunedoara. Cabinetul
tehnic şi comitetul de întreprin­
dere trebuie să sprijine mai
mult activitatea inovatorilor. A-
ceştia şi-au spus deja un prim
cuvînt pentru anul 1959. Dova­
dă sînt cele 61 de inovaţii pro­
puse. Şi acum sîntem doar la
rnreput de an...
S. OLTEAN U
'W
SINT DE NEDESPĂRŢIT
Măreţul program al construcţiei des­ gărului socialist în frunte cu Uniunea cu consecvenţă de statul sovietic.
făşurate a comunismului elaborat de Sovietică şi coeziunea de monolit a După cum arată N. S. Hruşciov în ra ­
Congresul al XXI-lea al Partidului mişcării comuniste internaţionale. Co­ portul său, „înfăptuirea lui va juca un
Comunist al Uniunii Sovietice a fost laborarea dintre partidele marxist-leni­ rol uriaş in rezolvarea celei mai impor­
salutat de întreaga omenire progresis­ niste pe baza cunoscutei Declaraţii a tante probleme a zilelor noastre : men­
tă. Importanţa sa covîrşitoare izvorăş­ consfătuirii de la Moscova a repre­ ţinerea păcii generale“. Prin planul său
te din faptul că îndeplinirea planului zentanţilor partidelor cumuniste şi de construire a comunismului, Uniunea
septenal, prin munca harnică şi ero­ muncitoreşti din ţările socialiste, apro­ Sovietică, sprijinită de toate celelalte
ică a oamenilor sovietici, va face ca bată ulterior de toate partidele frăţeşti, ţări socialiste, propune în locul cursei
a şasea parte a omenirii să treacă ho­ se adinceşte necontenit sub steagul înarm ărilor o întrecere în domeniul
tarul comunismului iuminînd lumii în­ atotbiruitor al marxism-leninismului. dezvoltării economice, a ridicării nive­
tregi calea viitorului. Construcţia co­ Viaţa a confirmat întrutotul aprecierile lului de trai, urmînd ca popoarele să
munismului în Uniunea Sovietică ara­ făcute în declaraţie nimicind pretenţiile judece ele însele care orînduire este
tă popoarelor celorlalte ţări socialiste tuturor apologeţilor capitalismului şi mai bună. Unele ziare occidentale cău-
propriul lor viitor apropiat pe care ele ale revizioniştilor de tot felul, care au tînd să umbrească perspectiva deschisă
şi-l făuresc zi de zi sub conducerea căutat să „înfrumuseţeze" capitalismul de Congresul al XXI-lea al P.C.U.S.
clasei muncitoare şi a avangărzii sale şi să calomnieze socialismul. Astăzi în relaţiilor internaţionale au clevetit des­
marxist-leniniste, iar oamenilor muncii lume există partide comuniste şi mun­ pre o pretinsă „provocare sovietică".
care mai au de suportat jugul capita­ citoreşti în 83 de ţări care cuprind Dacă este vorba de o „provocare", a-
lismului şi colonialismului le sînt în­ sub faldurile largi ale stindardului tunci este neîndoielnic că Uniunea So­
făţişate cu deosebită pregnanţă avan­ m arxist-leninist 33 milioane de mem­ vietică a lansat o provocare paşnică,
tajele sistemului socialist faţă de cel bri, şi avînd sprijinul a sute şi sute de întrecere între sistemele socialist şi
capitalist. de milioane de oameni care văd în capitalist în cadrul coexistenţei paşnice.
Cei de-al XXI-lea Congres al Par­ comunism viitorul întregii omeniri. Opinia publică internaţională a sub­
tidului Comunist ai Uniunii Sovietice,
Adoptarea planului septenal de dez­ liniat cu bucurie şi satisfacţie că în­
la tribuna căruia au luat cuvîntul re­ voltare a economiei naţionale a deplinirea sarcinilor trasate de planul
prezentanţii partidelor comuniste şi U.R.S.S. pe anii 1959-1965 constituie septenal va spori într-atîta puterea e-
muncitoreşti frăţeşti din zeci şi zeci de o nouă expresie a politicii leniniste de conomică a U.R.S.S., îneît împreună
ţări, a arătat lumii întregi unitatea la­ pace dusă de mai bine de patru decenii cu celelalte ţări socialiste va asigura
pe arena internaţională o superioritate
netă a sistemului mondial socialist a-
Chemare supra sistemului mondial capitalist,
ceea ce va crea condiţii pentru preîn-
Către toate tîmpinarea războiului şi prin aceasta
pentru întărirea păcii în lume. Congre­
sul al XXI-lea al P.C.U.S. a analizat
profund schimbările produse în situaţia
Hunedoara\ internaţională şi a stabilit direcţia de
dezvoltare a evenimentelor de natură
să sădească încredere şi să însufle­
ţească pe oamenii iubitori de pace
Pentru ca ziarul „Drumul socialismului“ — organ al (Lo-< din întreaga lume. Teza teoretică a
miletului regional al P.M.R. Hunedoara şi al Statului popular Congresului al XX-lea al P.C.U.S. cu
regional să primească un ajutor cît mai mare din partea cores­ privire la posibilitatea preîntîmpinării
pondenţilor săi voluntari, colectivul de corespondenţi voluntari
ai subredacţiei voluntare din Haţeg, propune ti'u ro r subredacţi-' războiului de către forţele care luptă
ilor voluntare din regiunea noastră să-şi intensifice activitatea
în munca de viitor, să muncească mai bine şi să trimită redac­ (Continuare în pag. IV-a)
ţiei cît mai multe scrisori şi corespondenţe.
In acest scop, subredacţia voluntară din Haţeg a ziarului
„Drumul socialismului“ cheamă la întrecere toate subredacţiilei C o n frib u fia b rig ă z ilo r
voluntare din regiunea Hunedoara.
toarelor obiective: Acum ciieva zile, trei brigăzi de
1. Creşterea numărului de corespondenţi voluntari prin re­
m uncă patriotică din cadrul Şcolii pe­
crutarea în rîndurile acestora a unui număr cît mai mare de to­
varăşi din rîndul muncitorilor, ţăranilor muncitori şi intelectua-/ dagogice din D eva, form ate din 83
iilor. Odată recrutaţi, corespondenţii respectivi să fie ajutaţi,
instruiţi în legătură cu sarcinile şi menirea lor în aşa îel îneît elevi, au p resta t un num ăr de 166 ore
contribuţia lor la procesul de editare a ziarului să fie din ce
în ce mai mare. Clasificarea cîştigătorului întrecerii se va face de m uncă volu ntară pentru înfrum use­
ţinînd seama de numărul de corespondenţi nou recrutaţi, de nu­
mărul scrisorilor trimise redacţiei şi de conţinutul acestor scri­ ţarea oraşului. In acest iim p cei 83
sori. Pe lîngă munca de recrutare a noilor corespondenţi, sub-
redacţiile să se preocupe şi de corespondenţii existenţi în raza elevi au a fin a t pe o su p ra fa ţă de 150
lor de activitate, să-i instruiască periodic în scopul activizării
lor. Ajutate de redacţia ziarului, pînă la 25 martie, fiecare sub- m. p. păm înt pe anum ite străzi, au
redacţie să organizeze cîte o consfătuire cu corespondenţii
psăi, iar Ia concursul organizat de ziar să participe un număr încărcat şi descărcat 4 cam ioane de
cît mai mare de corespondenţi.
păm înt şi au adunai resturi de m ate­
2. Un alt obiectiv al întrecerii îl constituie intensificarea
muncii de sporire a numărului de abonaţi la ziar, pătrunderea riale.
ziarului în număr cît mai mare în întreprinderi, instituţii şi
In această acţiune s-au eviden ţiat
la sate.
Fiecare subredacţie trebuie să ţină o evidenţă clară asupra în m o d d e o s e b ii b r ig a d a d e m u n c ă i.ya.
activităţii sale, să aibă registrul de evidenţa scrisorilor trimise triolică condusă de u tem ista Eufrosina
redacţiei, dosare cu materialele publicate şi nepubiicate, colecţie
de ziare, evidenţa corespondenţilor şi a materialelor prezentate Pîslaru, precum şi m em brii celorlalte
la concurs. b rig ă zi ca M aria H erlea, Iulicma Bun-
Subredacţiile care acceptă chemarea la întrecere să răs­
gărdeanu, M aria P opa d in anul IV,
pundă în scris subredacţiei noastre prin coloanele ziarului „Dru­
Ana R adu şi T iiu s Părău d in anul II
mul socialismului'’
Perioada de desfăşurare a întrecerii este pînă la 5 Mai a.c. şi alţii.
In numele colectivului subredacţiei GHEORGHE DUB1NC1UC
corespondent
voluntare din Haţeg,
—O—
PETRE FARCAŞ1U, G. ORDEAMU.
N1CU SBUCHEA, 10AN GLODEANU,
IOAN PADUREANU
OBŞTEŞTI
?
In ultimii ani Sfatul popular a! ora­
Redacţia ziarului nostru sprijină chemarea la întrecere a 1 şului Lupeni s-a preocupat tot mai
subredacţiei voluntare din Haţeg, asumîndu-şi obligaţia de a o| mult de buna gospodărire a oraşului.
; urmări îndeaproape. Cu ocazia zilei de 5 Mai, pe baza clasifi- Şi în acest an acţiunile continuă. De
Vcarii, va decerna subredacţiei fruntaşe — „Drapelul de subre-1 pildă, din bugetul local s-a prevăzut
r)dacţie voluntară fruntaşă“. De asemenea, i se va acorda drept să se repare podul de peste Jiu care
$premiu un aparat de radio. face legătura între cătunele Garolina
şi Victoria şi să termine pavarea stră ­
zii Gh. Gheorghiu-Dej. Pentru înfru­
museţarea oraşului s-a prevăzut ca
rondoul din centru să capete o înfă­
ţişare mai plăcută.
Mai mulţi deputaţi, printre caro. Du­
mitru Păunescu şi Elisabeta Szacsko,
şi-au manifestat hotărîrea să mobili­
zeze cetăţenii să presteze muncă vo­
luntară în cadrul acţiunilor obşteşti.
GR. GOANŢA
corespondent
-o -
O iniţiativă
folositoare
In docum entele plenarei C. C. el in două sate ce aparţin comunei
P .M .R . din 26— 28 noiem brie 1958 se Loman — Tonea şi Pleşi — n-au
a ra tă că în urm ălorii 2-3 ani vor ji putut fi introduse batozele obişnuite
date în funcţiune uzine şi fabrici noi pentru treieratul păioaselor din cauza
printre care se num ără şi uzinele so ­ drumurilor de munte greu accesibile.
d ice G o vo ra cu o ca p a cita te de 150.000 Unii ţărani muncitori din aceste sate
ione pe an. au treierat pînă în toamna trecută cu
ajutorul unor batoze manuale.
C onstrucţiile de pe şantierul uzinei
sodice G ovora pro g resea ză zi cu zi. Doi întovărăşiţi din Loman, tovarăşii
S e lu crează din plin la m on tarea u ti­ Gheorghe Stanciu şi ioan Crintea, au
lajelor şi la construcţia şi m onta, construit din proprie iniţiativă şi cu
ful scheletului de m etal al debicarbo- sprijinul organelor locale de partid şi
natoru lui. L ucrările d e m on tare a corn- de stat, o batoză cu motor, obişnuită,
presoarelor se fac cu sprijinul specia­ dar de proporţii mai tnici. Această
liştilor sovietici. batoză a fost introdusă şi în satele
de munte, înlăfurîndu-se astfel munca
IN C L IŞ E U : E xtacada funicularului obositoare a treieratului manual.
şi secţia cuptoare de var.
Pentru ca batoza să poată fi intro­
dusă şi în salul Pleşi, a fost reame-
najat un drum de cca. 20 km., prin
grija sfatului popular a! raionului
Sebeş şi contribuţia voluntară a ţăra­
nilor muncitori.
M. STANUŞ
corespondent