Page 46 - 1959-02
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1291
Grapa de partid De la subredacţia ® SPORT » SPORT • SPORT ®SPORT ®
noastră voluntară
luptă pentru realizarea de economii din Petroşani întreceri în cinstea zilei de IGFebruarie
Creşterea simţitoare a numă folosirea economicoasă a mate perete a organizaţiei de bază au Tot mai mulţi Schi de cîmp dotat cu cupă „16 Fe jinul comisiei regionale de tenis
rului de membri şi candidaţi de fost scrise mai multe articole cititori bruarie“. întrecerile se vor des de masă, s-a organizat, în cm-
partid, precum şi specificul în rialului. tralind problemele reducerii Duminica trecută, conducerea făşura în sala de gimnastică a stea zilei de 16 Februarie, un
treprinderii, au determinat or consumurilor specifice şi calita centrului de schi din Lonea, a clubului „Minerul“ din Lupeni, concurs de tenis de masă. Con
ganizaţia de bază de la fabrica Ţlnînd seama de acest fapt im tea lucrărilor. organizat un concurs de schi re unde vor participa echipele Jiul cursul a fost rezervat echipelor
„Ardeleana“ din Alba Iulia să zervat tinerilor încadraţi în feminine din regiune, fiind do
adopte forme de muncă, adec portant, grupa de partid a tre Ca urmare a activităţii in La biblioteca centrală raională şcoala de schi. întrecerea s-a Petroşani, Minerul Lupeni şi o
vate condiţiilor concrete. încă tense depusă de către grupa de din P etroşani vin zilnic pentru bucurat de o bună participare. selecţionată a oraşului Gluj. tat cu cupa „16 Februarie“. La
înainte de alegerile din toamna cut la o activitate concretă pen partid, rezultatele în producţie a im prum uia cărţi peste 80 de La cele trei probe — combinată concurs au participat echipele
anului trecut au fost create gru au început să fie tot mai bune. oam eni ai m uncii, fem ei, g o sp o alpină, slalom uriaş şi coborîre Lupte clasice şi libere feminine reprezentative ale ra
pe de partid pe secţii prin care tru introducerea în întreprindere In prima lună după aplicarea dine, studenţi şi elevi. De la — au participat 79 tineri. Intre-
să se poată asigura o desfăşu iniţiativei de reducere a consu începutul am dui şi pină acum , ! cerea s-a desfăşurat în cinstea La Petrila se va desfăşura în ioanelor Petroşani, Alba, Hune
rare eficace a muncii politice de a iniţiativei muncitorilor de la murilor, secţia croi a realizat la bibliotecă s-au în scris 1.050 zilei de 16 Februarie. Gele mai zilele de sîmbătă şi duminică o doara, Orăştie, oraşele Hunedoa
masă. cu peste 1.700 lei mai multe e- de cititori, care au citit 4.600 bune rezultate au fost obţinute interesantă întrecere la lupte cla
întreprinderea „Janos Herbak“ conomii decit in luna preceden cărţi şi broşuri. P rinire cititorii de losif Lupa, Ivan Berei, A. sice şi libere. Vor participa ra şi Deva. Concursul s-a desfă*
încă de la crearea lor, gru tă. Succesul continuă. In urmă de frunte ai bibliotecii se nu Gyorgy şi alţii, luptătorii echipelor Corvinul şurat în ziua de 8 februarie, în
pele de partid au început să des din Cluj. Meritul grupei de par toarea lună, valoarea econo m ără m uncitori şi m ineri ca Hunedoara, Şcoala sportivă sala de sport a Şcolii medii
făşoare o intensă muncă politică miilor s-a dublat în comparaţie locui M arian, G h eorghe C rişan, Gomiietul sindical al minei U.G.F.S. Petroşani şi Minerul
în rîndul muncitorilor şi munci tid constă în aceea că a desfă cu luna anterioară. P etru P op, E duard V ereş, Nico- Lonea a acordat concurenţilor Petrila. Şi această competiţie se „Decebal“ din Deva. Cîştigă-
toarelor din secţii. lae G ropşoreanu şi alţii. premii în valoare de 200 lei, iar va desfăşura în cinstea zilei de toarea întrecerii a fost echipa
şurat o intensă muncă de con însufleţiţi de succesele obţi U.G.F.S. raionul Petroşani di 16 Februarie. reprezentativă a raionului Petro
Un exemplu grăitor în aceas nute de secţia croi, muncitorii şi R ăsfoind fişa m inerului Ioan plome şi insigne. şani. Cea mai bună comportare
tă direcţie îl constituie grupa vingere de la om la om în ve muncitoarele din celelalte sec M arian aflăm că, îm preună cu B. SABIN a avut-o tov. Anca Petrovici, ca*
de partid de la secţia croi, al ţii au îmbrăţişat şi ei iniţiativa. soţia, a citii în acest an 12 Tenis de cîmp corespondent re nu a .pierdut nici un set din
cărei organizator este tovarăşa derea folosirii raţionale a ma Succese remarcabile au dobîndit cărţi. A m intim cîieva titlu r i: toate meciurile jucate.
Ana Bîrs. Secţia croi, prin spe secţiile stanţă, tălpuit şi altele. Tot în cinstea zilei de 16 Fe Tenis de masă
cificul ei, este secţia cu rol ho- terialului de bază. Cei mai buni „C im entul“ de G ladkov, „Opere" bruarie se organizează în zilele La sfîrşitul concursului s-au
tăritor în bătălia pentru reali Organizaţia de bază din în de B alzae, „O pere alese” de A. de vineri, sîmbătă şi duminică, Din iniţiativa consiliului oră decernat într-un cadru festiv
zarea de economii de materiale membri de partid au început să treprinderea „Ardeleana“ are la Lupeni, un concurs de tenis şenesc U.G.F.S. Deva şi cu spri diplome şi plachete.
şi in mod special de piele. De datoria să îndrume îndeaproape To!sloi şi altele.
felul în care se execută operaţia stea de vorbă cu muncitorii, în- grupele de partid pentru ca îm GH. CSIKOS
de croi, se face şi tăierea mate preună să mobilizeze mai activ AGLAIA ŞERBAN
rialului. Aşadar, aici există po drumîndu-i să studieze îndea colectivele secţiilor la realizarea corespondent
sibilităţile' cele mai mari pentru de cit mai importante economii
proape, din presă, iniţiativa peste plan.
muncitorilor de la „Janos Her-
bak“, precum şi posibilităţile lor
pentru a croi din acelaşi mate
rial un număr mai mare de feţe
pentru încălţăminte, De aseme
nea, muncitorii şi muncitoarele
au fost îndrumate să-şi perfec
ţioneze cunoştinţele profesionale
pentru a stăpini mai bine ma Succese
ale subfilialei
şinile şi utilajele cu care lu
S.R.S.C.
crează. ; Spartachiada de iarnă a tineretului
In secţie a fos't organizată o
vie agitaţie vizuală care urmă Su bfiliala S.R .S.C . Petroşani
reşte acelaşi scop. La gazeta de înscrie zi de zi succese frum oa Faza pe oraş la Pascha la dubiu fete; T. Apos lectiv a spartachiadei de iartlă
Lupeni tolescu şi V. Giufundeanu la a tineretului. La această fază au
______1 __1_1r-. M- *m1r»«»(O IM If . se pe tărlm ul răspîn dirii ştiin participat un mare număr 'de
Duminica trecută sala de gim dublu m ixt; T. Apostolescu şi tineri care s-au întrecut la pro
ţei şi culturii în rîndul oam eni- nastică a clubului minier din Doboş Oskar la dublu băieţi. bele gimnastică G.M.A., trintă,
Lupeni a cunoscut o animaţie La haltere, pe primul loc s-a cla şah şi tenis de masă.
Organizaţia de bază a devenit lor m un cii din V alea Jiului. deosebită. Zeci de tineri au venit sificat, la categoria pînă la 55
mai puternică aici să se întreacă în cadrul La gimnastică au participat
De la începutul anului şi pină spartachiadei de iarnă a tinere kg,, Vasile Precup. La trintă, la 12 echipe a cîte 8 concurenţi.
tului, faza pe oraş. După cuvîn- categoria pînă la 68 kg., a fost Pe locul I s-a situat echipa anu
acum , au fo st ţinute un tul de deschidere rostit de tov. lui I G. In cadrul întrecerilor la
losif Gaiovski, secretar al comi declarat învingător Miron Niţu, trîntă au participat 39 de con
num ăr de 73 conferinţe, la tetului orăşenesc U.T.M. Lupeni, iar la categoria pînă la 76 kg.,
I. Berberg. curenţi-. Campioni pe colectiv au
care , au participat peste elevii Şcolii medii din Lupeni au
executat exerciţii de gimnastică La şah, unde au participat 16 fost declaraţi Anton Buchman,
Una din preocupările care tul că toţi aceştia au fost în zaţia de bază a trasat sarcină 6.000 de auditori. Intre con în ansamblu. Pe primul loc s-a tineri, definitivarea campionului
stau mereu în atenţia organiza cadraţi în una din formele de tuturor comuniştilor să urmă clasificat echipa clasei a X-a. Gheorghe Nidă, Petru Halda şi
ţiei de bază de la fabrica „Vi învăţămînt ce funcţionează în rească îndeaproape şi să ajute ferinţele susţinute a m in tim : urmează să se facă în cursul Gheorghe Moldovan. La şah au
dra" din Orăştie este întărirea cadrul întreprinderii, tuturor După aceea, tinerii partici săptămînii.
ei continuă. Se poate spune, fără candidaţilor !e-au fost încredin pe candidaţi pentru a-şi duce cu „R acheta cosm ică so vietică in panţi la celelalte probe din ca participat 35 tineri, cîştigător
teamă de a greşi, că organizaţia ţate sarcini concrete. Tov. Bene succes ia îndeplinire sarcinile ce drul spartachiadei s-au întrecut In cadrul întrecerilor pentru fiind declarat tînărul Vasile Mi-
dec Rom este, spre exemplu, Ie stau în faţă. îndrumaţi cu grijă terplanetară“, „Form area păm ln- între ei. spartachiada de iarnă a tinere
de bază de aici a rezolvat în preşedintele comitetului sindical în rezolvarea sarcinilor încredin tului au participat la faza pe o- hai. O bună participare a fost
bună măsură această sarcină ţate, toţi candidaţii de partid de tului”, „C iţi am are p ă m în tu lt" . Iată rezultatele înregistrate. raşul Lupeni peste 130 de tineri
prin atragerea în rîndurile sale de întreprindere, tov. Fiorian şi la tenis de masă, unde s-au
a celor mai înaintaţi muncitori, Sere este secretarul organizaţiei ia fabrica „Vidra" din Orăştie O preocupare de scam ă a sub La tenis de masă : pe primul şi tinere. Cea mai bună mobili întrecut 15 concurenţi. Câştigă
fruntaşi în producţie şi în acti se dovedesc demni de încrederea loc s-au situat tovarăşii: Toma zare la întreceri au avut-o aso
vitatea obştească. Acest lucru de bază U.T.M., tov. Florica ce le-a fost acordată de către filialei S.R .S .C . este creşterea Apostolescu, de la Minerul Lu ciaţia sportivă Retezatul din U- torul probei a fost concurentul
este dovedit de însăşi rezultate comuniştii din organizaţia de peni, V. Giufundeanu şi Rozalia ricani şi Şcoala medie din Lu- losif Kokossy.
le obţinute în munca de primi Roman şi Elena Poienaru sînt bază, aceea de a face parte din şi educarea tineretului în sp iri
re de noi membri şi candidaţi detaşamentul de avangardă al Mi La şcoala profesională 'din
de partid. Anul trecut, de pildă, responsabile ale unor brigăzi clasei muncitoare. tul unei atitudin i noi faţă de
au fost primiţi în rîndul candi . S lyjjw Deva au fost mobilizaţi in cadrul
daţilor de partid un număr de U.T.M. de producţie la secţia* m ancă şi a unei m orale săn ă întrecerilor pentru spartachiada
19 muncitori fruntaşi. Printre a- liillllll de iarnă, 'a tineretului un număr
ceştia se numără muncitorii Au- înnobilate şi respectiv la secţia toase. In acest scop au fost ţi ¦...l i i l l i i l de 294 tineri.
gustin Micii, Florica MogarMar* vopsit. In acelaşi timp, organi-
gareta Ciocan, Lidia Tomescu şi nute în cadrul lectoratelor cu M. BANULESCO
alţii.
părinţii 10 conferinţe pe tem e corespondent
Nu trebuie scăpat din vedere
diferite c a : „Rolul fam iliei în
educarea copiilor", „D espre sen
tim ente şi educarea lor”, „Edu
caţia voin ţei şi form area carac Peni- S. BALOI
corespondent
te ru lu i la c o p ii“ ele. R. BALŞAN
------------------ La Şcoala profesională
din Deva
•
In zilele 'de 7 şi 8 februarie
s-a desfăşurat la Şcoala profe
sională din Deva, etapa pe co
nicj faptul că unii candidaţi, i ' ' A i ; f,^§ j Inmînarea carnetelor U.G.F.S.
printre care pot îi amintiţi Teo
dor Clbian, Lucia Argint, Romu- É|ÉÉpÍM LA D E V A
lus Bunea, Benedec Rom şi alţii,
cărora Ie-a expirat stagiul de > '. ' Vs ¦yy.,V.V.v.v.C*>.;.; Asociaţia sportivă din cadrul Duminică, într-un cadru festiv,
candidatură, au fost primiţi în Şcolii profesionale din oraşul a avut loc aici înminarea carne
•••* -S-i Deva a înscris pînă in prezent telor de membri ai U.C.F.S. P ri
rîndul membrilor de partid. Nu 303 membri U.C.F.S Au fost mul carnet a fost înmînat tov.
Înscrişi astfel 97 la sută din Ioan Mihăluş, directorul şco
mai în luna decembrie a anului numărul total al elevilor şi sa lii.
trecut, din rîndul candidaţilor au lariaţilor şcolii.
devenit membri de partid un
număr de 8 muncitori. LA C A L A N
Merită subliniat că în scopul '. V.V.V.Va w i ^ V V .V.IV ^ .v X v a v .u ^ A s<i '»W iV.V .V.vA i Intr-un cadru festiv a avut producţie şi sport Ioan Pogan-
educării candidaţilor de partid şl loc, nu de mult, in asociaţia szki.
a pregătirii lor politice şi profe La Lupeni s-a deschis un centru de instruire pentru schi, rezemat copiilor. Centrul de instruire este organizat de Federaţia sportivă „Vîctoria“-Călan înmî-
sionale pentru a putea deveni Romină de Schi. Cursurile sînt frecventate de un mare număr de copii. In clişee (stingă) : Eleuii cursului de schi, înainte de narea primelor carnete de mem Acţiunea continuă şî în aceste
membri de partid, pe lîngă fap începerea pregătirii; (dreapta): instructorul Constantin]/uia cu un grup de copii la o lecţie practică de schi. bri ai U.C.F.S. Primul carnet zile.
a fost înmînat fruntaşului în I. STOIGA
corespondent
Activitatea cercurilor A.S.I.T. nătăţirea calităţii cocsului fabricat la tului filialei regionale. cu îiitîrzlere atunci cînd întreprinde palelor sarcini ce stau în faţa între
Hunedoara din cărbunii Văii Jiului şi Nu toţi membrii comitetului au avut rile în care activau întîmpinau greu prinderilor din regiunea noastră. De
trebuie înviorată stabilirea tehnologiei adecvate pentru tăţi în munca lor. asemenea, de mai mult sprijin trebuie
folosirea lui în furnalele de la Hu sarcini concrete, sau dacă le-au avut, să se bucure propaganda tehnică, mij
Sîmbătă, 7 februarie a.c., în sala ţinute de filială în perioada martie pat intr-o măsură prea mică de în nedoara“, la care au participat toţi nu s-au achitat de ele. Este semnifica Toate aceste lipsuri trebuie remedia loc principal de aducere la cunoştinţa
Teatrului nou din oraşul Hunedoara, a 1957 — ianuarie 1959. Din darea de cadrarea în rîndurile sale a maiştrilor factorii interesaţi. O consfătuire simi tiv faptul că unii dintre ei n-au parti te. Nou) comitet al Filialei regionale masei de muncitori a celor mai noi
avut loc cea de a doua conferinţă a seamă a reieşit că aceste succese au şi muncitorilor fruntaşi. Or, practica lară a fost organizată şi la U.M. Cu- cipat la nici o şedinţă de analiză con ASIT trebuie să înveţe din ele, să facă descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii din
Filialei regionale ASIT, oare a avut fost obţinute datorită sprijinului pe ca de fiecare zi demonstrează că numărul gir, pe tema îmbunătăţirii calităţii vocată de birou. O slabă activitate au totul pentru a înviora activitatea tu lumea întreagă.
Ia ordinea de zi analiza activităţii re atît cercurile ASIT cît şi organele inovatorilor şi raţionalizatorilor din sculelor şi a dispozitivelor de prelu desfăşurat şi tov. Vasile Aîaier (O răş turor cercurilor ASIT. Sarcinile între
Comitetului regional al filialei în de de conducere ale filialelor raionale şi rîndurile muncitorilor creşte mereu. crat. tie) şi luliu Vernichescu (Sim eria). prinderilor regiunii noastre sînt acum Se va pune un deosebit accent pe
cursul celor doi ani de cînd a fost ales regională l-au primit din partea orga Nesatisfăcător a fost şi sprijinul acor şl mai mari decît în anii trecuţi. In problema ridicării nivelului tehnic al
şi alegerea noului organ de condu nelor de partid. Cercurile ASIT frun In centrul atenţiei cercurilor ASIT Trebuie arătat că şi mişoarea de ino dat de către Consiliul Central ASIT. ginerii şi tehnicienii trebuie să fie me producţiei prin introducerea tehnicii
cere. La această conferinţă au parti taşe ca „Oţelul" din C.S. Hunedoara, a stat preocuparea pentru ridicarea ca vaţii şi raţionalizări s-a bucurat de In doi ani, o singură dată un secre reu în fruntea luptei pentru îndepli noi, înaintate, prin introducerea meto
cipat : tov. Nicolae Cătană, membru „U. E. Vulcan" şi altele au fost lificării maiştrilor şi muncitorilor. A- un sprijin susţinut din partea majo tar al Consiliului Central a venit în nirea planurilor de producţie. Cercurile delor de înaltă productivitate.
al C.C. al P.M.R., membru al biroului în permanenţă ajutate de organizaţiile ceastă activitate a fost îndreptată mai rităţii cercurilor ASIT din regiune. regiunea noastră. Desigur, o astfel de ASIT — veriga principală a întregii
Comitetului regional de partid, director de bază P.M.R. Planurile lor de ac ales înspre crearea de cadre calificate Cele 10 milioane lei, reprezentîud eco îndrumare nu putea da rezultate do activităţi a inginerilor şi tehnicienilor In atenţia noului organ ales tre
general al Combinatului siderurgic Hu tivitate au fost întocmite sub îndru în ramurile noi ale industriei din re nomiile antecalculate aduse de către rite. — trebuie să-şi trăiască viaţa. Dar buie să stea munca de cercetare ştiin
nedoara, tov. Rudolf Balazs, membru marea organelor de parlid. Activitatea giunea noastră. De asemenea, foarte inovaţiile aplicate în perioada 1 apri pentru aceasta este necesar ca fiecare ţifică. In subsolul regiunii noastre sînt
supleant al biroului Comitetului re lor a fost controlată de către comite utile s-au dovedit a fi cursurile or lie — 31 decembrie 1958, vorbesc de In cuvîntul său, inginerul Nicolae membru al comitetului să aibă sar imense bogăţii. In întreprinderile re
gional de partid, tov. Ion Marinescu, tele de partid din întreprinderile unde ganizate de cercul ASIT „Oţelul" la sine despre bogata activitate a Mareea (U.M. Cugir) a arătat că pe cini precise, să răspundă de activitatea giunii noastre sînt încă probleme teh
membru supleant al biroului Comitetu luerfează. (de la C.S. Hunedoara), în cadrul ci inovatorilor, dintre care majoritatea linie d« ASIT nu s-a dat nici o în cercurilor încredinţate. nice nerezolvate, sînt încă resurse ne
lui regional de partid, tov. C. Ne- clului de lecţii „Cuptorul-şcoală". In sînt membri ai ASIT. drumare privind activitatea cercului folosite. Toate acestea trebuie să fie
goifă, secretar a! Consiliului Central In continuare, darea de seamă s-a acelaşi scop au fost ţinute un mare pentru traducerea în fapte a sarcini O atenţie deosebită trebuie să acor descoperite şi puse în aplicare. Aceasta
ASIT, tov. Alexandru Cogan, director ocupat de realizările în ceea ce pri număr de conferinţe tehnico-ştiinţifice, Toate acestea însă au fost posibile lor trasate de plenara C.C. al P.M.R. de noul comitet al Filialei regionale este o sarcină importantă a tuturor
general al I.C.S. Hunedoara, tov. Pe veşte sporirea rîndurilor ASIT prin atît la nivelul cercurilor, cit şl la ni numai datorită sprijinului neprecupe din 26-28 noiembrie 1958. Acelaşi lu ASIT problemei primirii de noi mem membrilor ASIT.
tru Roman, membru al Consiliului Cen primirea de noi membri. In perioada velul filialelor. Astfel, numai în cursul ţit pe care cercurile ASIT l-au primit cru l-au afirm at şi alţi delegaţi. Nou! bri. Pe lîngă faptul că toţi inginerii
tral ASIT, delegaţi ai cercurilor ASIT la care se referă darea de seamă, nu anului 1958 s-au ţinut un număr de din partea organizaţiilor de partid. Co organ ales va trebui să aibă în cen şi tehnicienii trebuie să devină mem In faţa filialei ASIT stă sarcina de
din regiune, invitaţi. mărul membrilor ASIT a crescut mult. 703 conferinţe, ale căror subiecte au muniştii s-au situat în fruntea inova trul activităţii sale aceste sarcini de o bri ai ASIT, trebuie intensificată mun a contribui efectiv la reducerea preţu
Acest lucru este foarte important pen tratat îndeosebi posibilităţile de intro torilor, au alcătuit colective puternice deosebită importanţă economică. ca de atragere a maiştrilor şi munci lui de cost al produselor, prin studie
După deschiderea conferinţei, tov. tru că activitatea inginerilor şi tehni ducere a tehnicii noi, au popularizat de inovatori, au luptat continuu pen torilor, a masei inovatorilor şi raţio rea şi valorificarea rezervelor existen
Ion Marinescu, membru supleant al cienilor este astfel mai bine organiza noutăţile tehnicii sovietice şl cele din tru promovarea elementului nou în Delegaţii au mai arătat că sprijinul nalizatorilor în rîndurile membrilor a- te cît şi prin reducerea cheltuielilor
biroului Comitetului regional de par tă, ei putîndu-şi aduce un aport mai ţările prietene. tehnică. Exemplul comuniştilor a fost acordat de către Comitetul regional sociaţiel. de producţie.
tid a adus conferinţei salutul Comite substanţial la rezolvarea sarcinilor ce urmat de tot mai mulţi muncitori, iar ASIT în ceea ce priveşte organizarea
tului regional de partid. Vorbitorul a stau în faţa întreprinderilor noastre De un real folos s-au dovedit a fi rezultatele obţinute sînt deosebit de schimburilor de experienţă cu cercu Conferinţa regională ASIT a adop Organizaţiile de partid din întreprin
trecut apoi în revistă principalele rea în perioada actuală. schimburile de experienţă organizate valoroase. rile fruntaşe, a fost insuficient. Intr-o tat o rezoluţie în care figurează im deri au datoria de a îndruma şi con
lizări ale economici noastre, făcînd în de cercurile ASIT sau de filiale. Amin m ăsură prea mică s-a preocupat co portante obiective ce Izvorăsc din sar trola mai îndeaproape activiiatea cercu
continuare preţioase recomandări de Cu toate acestea, nu s-a muncit su tim pe cele făcute cu întreprinderi din Bineînţeles că activitatea Filialei re mitetul de problemele de producţie. cinile trasate de plenara C.C. al P.M.R. rilor ASIT. Ele trebuie să ceară con
care trebuie să ţină seama în activi ficient în această direcţie. Mai există U.R.S.S. şi din ţările de democraţie gionale ASIT nu se rezumă numai la Din darea de seamă nu a reieşit cum din 26-28 noiembrie 1958 şi din sar ducerilor cercurilor să prezinte perio
tatea sa Filiala regională ASIT. încă cercuri cu un număr redus de populară. aceste cîteva realizări. Am ales aici a contribuit Filiala regională ASIT la cinile trasate de Conferinţa regională dic rapoarte de activilate. De aseme
membri, deşi în întreprinderile unde pc cele mai semnificative, pe cele care creşterea productivităţii muncii în prin de partid din ianuarie a.c. Dintre a- nea, comitetele raionale de partid au
Darea de seamă a comitetului filia activează acestea, numărul inginerilor De asemenea, de mult succes s-au au mai mult darul de a duce la apre cipalele întreprinderi. ceste sarcini se desprind cîteva deo sarcina de a îndrum a şl controla cu
lei regionale a fost prezentată de tov. şi tehnicienilor este -destul de mare. bucurat consfătuirile şi sesiunile lehnl- cierea activităţii comitetului filialei. sebit de importante. mai mult simţ de răspundere condu
Nicolae Cătană, preşedintele filialei. Aşa, de exemplu, la mina Lupeni, din co-ştlinţifice, care au avut ca teme Despre acesta însă, se poate spune Din cuvîntul tov. ing. Petru Roman, cerile filialelor raionale ASIT.
cei peste 50 de ingineri şi tehnicieni, principalele probleme ce se pun în faţa că n-a avut o activitate pe măsura preşedintele Filialei raionale Valea Jiu In perioada ce urmează noul organ
In prima sa parte, darea de seamă numai 20 sînt membri ai ASIT. De a- economiei patriei noastre. Astfel, pe cerinţelor. Rezultatele obţinute de filia lui, a reieşit că activitatea cercurilor de conducere al filialei va trebui să ?
s-a ocupat pe larg de realizările ob semenea, cercurile ASIT s-au preocu prim plan se situează consfătuirea cu lă sînt frumoase, dar acestea s-au ob ASIT din Valea Jiului n-a avut sufi pună un deosebit accent pe ridicarea
caracter republican pe te m a: „îmbu ţinut mai mult datorită activităţii cer cientă continuitate, că nu s-a mobili pregătirii profesional-ideologice a mem Noul comitet al Filialei regionale
curilor, sub îndrumarea organizaţiilor zat întreaga m asă de Ingineri şi teh brilor ASIT, pentru ca în acest fel a- ASIT, ales la conferiţă, are în compo
de bază P.M.R. din întreprinderi, şi nicieni în lupta pentru realizarea sar sociaţia să-şi poată aduce un aport nenţa sa pe tov. Nicolae Cătană.
mai puţin datorită îndrumării comite cinilor impuse de problemele produc mai substanţial la Îndeplinirea princi Alexandru Cogan, Petru Roman, Ion
ţiei Şi că cercurile ASIT au acţionat Marinescu, Ştefan Kovacs, Mihai Tu-
caciuc, Tiberiu Sirea-, Adam Tomaetc.
N. ANDRONACHE
