Page 47 - 1959-02
P. 47
Nr. 1291 DRUMUL S0G1AL1SMULUI Pacr. 3
L/% î n d e m n u l í p & r t m d u s l í j i irKILKSMfR&MIK
Tot mal mulţi tirani muncitori păşesc E &ir EIR! NIIE
C^C<><XXX><>00000<X><K><XX><><XX>0<XKX>^00<><>C><KXK>0<X><><X>'; CXXX^OOOC^O^^O O O OO O O OO O O OO O O ^OO O O OO O O O^O O O OO O O OO O O OO O O O OO O O OO O O CO O OO O O OO O O O C o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o Preşedinteie Indiei
despre sprijinul
specialiştilor m im
DELHI (Agerpres). — In cir
pe d r u m n l c o l e c t i v i z ă r i i a g r i c u l t u r i i vîntul rostit la 9 februarie cu
ocazia sesiunii bugetare a par*
lamentului indian, preşedintele
Indiei, Rajendra Prasad, ocu-
pindu-se de situaţia internă a
Toată circumscripţia în gospodăria colectivă Perspective Activul fără de partid —sprijin indiei a remarcat succesele ob
de nădejde în munca ţinute în industrie, agricultură
Cînd organizaţia de bază din circumscripţia mea să se alătu politica partidului şi sînt hotă- frumoase în faţa de colectivizare5 şi ştiinţă. El a subliniat nece
sat a hotărît să se înceapă mun re comuniştilor şi împreună cu rîţi să lupte pentru înfăptuirea sitatea grăbirii ritmului de dez
ca pentru convingerea ţăranilor ei să păşească cu încredere pe ei, să păşească cu toată convin colectiviştilor In luna septembrie a anului cîteva zile în urmă, strînşi în- voltare a economiei indiene.
întovărăşiţi de a trece la forma drumul indicat de partid, pe gerea pe calea fericirii şi a bunei trecut, în satul Stretea, a fost tr-o adunare la care au fost con
superioară de lucrare a pămîn- drumul belşugului şi al bunei stări materiale şi culturale. A- din Hăşdat constituit un activ fără de partid. vocaţi toţi ţăranii muncitori din Vorbind despre perspectivele
tului în comun — gospodăria stări a ţărănimii muncitoare. cesta este meritul comuniştilor sat, ei au scos în evidenţă suc promiţătoare ale dezvoltării in
colectivă — eu, ca membru de din satul nostru care au ştiut Gospodăria agricolă co Odată constituit, activul fără dustriei petrolifere, preşedin
partid şi deputat în circumscrip Împreună cu alţi tovarăşi am să mobilizeze toate forţele poli lectivă „7 Noiembrie" din de partid de aici a fost instruit cesele obţinute în cadrul întovă tele a amintit de lucrările de
ţia electorală nr. 27, am început mers apoi acasă la fiecare cetă tice de care dispune organizaţia Hăşdat, ¦raionul Hunedoa de către comitetul comunal de răşirii, subliniind contribuţia foraj de la Jawalamukhi, exe
imediat munca de lămurire cu ţean şi am stat de vorbă cu în de partid şi să desfăşoare o ra, a luai fiinlă abia a- partid — printre altele — şi în adusă de folosirea în comun a cutate cu sprijinul specialiştilor
cetăţenii pentru a-i convinge treaga familie. Mergînd de la muncă entuziastă de lămurire a cum 4 luni. De atunci co legătură cu sarcinile ce-i revin mijloacelor mecanizate şi a re romîni, precum şi de încheierea
să-şi facă cereri de înscriere în casă la casă am reuşit să lă maselor largi de ţărani munci lectiviştii s-au glndit in în opera de transformare socia gulilor agrotehnice înaintate. In acordului cu guvernul romin
G.A.C. Înainte însă de a trece la muresc împreună cu ceilalţi to tori, muncă ce a fost încunu mod serios la dezvoltarea listă a agriculturii. Pe atunci se privind construirea rafinăriei din
acest lucru mi-am făcut eu ce varăşi cu care am dus această nată de siicces. de viitor a gospodăriei. punea problema înscrierii între aceeaşi adunare s-a propus ce statul Assam şi acordarea de
rere. Mi-am lămurit şi convins muncă, toate cele 50 de familii gii suprafeţe în întovărăşirea a- lor prezenţi să-şi facă cereri asistenţă tehnică în domeniul
apoi rudele. După aceasta am din circumscripţia mea. Acum Acum aşteptăm cu nerăbdare La discutarea planului gricolă existentă, ţinîndu-se sea pentru gospodăria agricolă co industriei petrolifere.
organizat o adunare cu toţi ce toţi cetăţenii din circumscripţia ziua de 15 februarie, zi în care de producţie pe anul 1959, ma că mai erau încă unii înto lectivă. Primii care şi-au făcut
tăţenii din circumscripţie în electorală nr. 27 au cereri de în va avea loc inaugurarea gospo colectiviştii au manifestat vărăşiţi care au înscris numai o Preşedintele Prasad s-a ocu
care am discutat despre statutul scriere în gospodăria colectivă. dăriei noastre colective. Această mult interes pentru a mun parte din pămîntul pe care-1 po cereri au fost Ioan Olaru, Ioan pat de relaţiile Indiei cu ţările
model şi munca în gospodăria Printre familiile cu care am stat zi va însemna o zi de cotitură ci in aşa fel incit, încă din sedau. Muncind organizat şi cu Munteanu, Octavian Giurgiu, îndepărtate şi a-propiafe arătind
colectivă. Cu acest prilej am a- de vorbă sînt cele ale tovarăşi în viaţa noastră — trecerea de primul an să dezvolte multă răbdare, membrii activu Ioan Codreanu, Iosif Dan şi alţi că aceste relaţii continuă să fie
rătat cetăţenilor care este poli lor Ioan Brînduşa, Petru Săbău la întovărăşirea agricolă la gos fondul de bază — izvorul lui fără de partid au reuşit să prieteneşti. El a amintit prin
tica partidului nostru la sate, lui Toader, Ioan Tot, Solomon podăria colectivă. bunei lor stări materiale. lămurească pe ţăranii muncitori tovarăşi din activul fără de par tre altele de vizita în India a
am vorbit despre superioritatea Tot şi Alexandru Tetea. De asemenea, ei au stabi din sat să înscrie întreaga su tid. Ei au semnat în faţa tutu tovarăşului Chivu Stoica, preşe
şi avantajele muncii în G.A.C. IOAN FLEŞERU lit să contracteze cu sta prafaţă, lucru realizat într-un ror celorlalţi ţărani muncitori ce dintele Consiliului de Miniştri
îndemnînd pe toţi locuitorii din Mă bucură foarte mult faptul tul Însemnate cantităţi de timp destul de scurt. al R. P. Romine.
că toţi cetăţenii din circumscrip deputat în circumscripţia electorală produse, iar din banii ob rerile pentru gospodăria colecti
ţia mea au dovedit că înţeleg ţinuţi să-şi cumpere vite Controlat şi îndrumat îndea vă. Exemplul lor a fost urmat —O -
nr. 27 Uroi, oraşul Şimeria şi unelte de muncă de ca proape de către comitetul co de alţi 7 ţărani întovărăşiţi care
re au nevoie. munal de partid, activul fără de au înaintat şi ei, în aceeaşi zi VIN5ENT AURIUL
partid din satul Stretea a mun cereri. a dasnisfonat din S.F.1.0.
Cantitatea de griu la cit apoi intens pentru trecerea
hectar pe care colectiviştii de la întovărăşirea agricolă la A doua zi, membrii activului PARIS (Agerpres). — Vin-
din Hăşdat au contractat-o fără de partid au continuat
cu statul se ridică la 270 munca de lămurire. Şi, spre sa
kg. griu, iar din producţia tisfacţia for, toate familiile de
Tot satul s-a înscris în G.A.C. „Bîrsăiana“ de porumb obţinută la o gospodărie colectivă. Faptul ţărani muncitori s-au înscris în cent Auriol, fostul preşedinte al
hectar vor vinde statului că cei din activul fără de partid gospodăria colectivă. O zi însem Republicii Franceze, membru al
Cu ani in urmă se frămînta jine au de asemenea problema din sat erau hotărîţi deja din 380 kg. In total ei vor da au privit cu răspundere această nată din viaţa ţăranilor munci S.F.I.O. din anul 1905, şi-a îna
in satul Bîrsău problem-a înfiitT colectivizării. seara aceea. sarcină este dovedit de rezul intat demisia sa din acest partid.
ţării unei gospodării agricole anul acesta statului pe ca tatele obţinute aici pe linia co tori din satul Stretea va fi 15
colective. Unii erau dornici s-o Cele ce văzuseră oamenii pe A doua zi de dimineaţă, comi lea contractărilor peste lectivizării întregului sat. Acţi Potrivit relatărilor săptămina-
vadă constituită cit mai devre unde au umblat, aveau puterea tetul de iniţiativă, în frunte cu 11.000 kg. griu şi porumb. unea a pornit şi de această dată februarie a.c. In această zi ei lului francez „l’Express“. Vin*
me, alţii însă, şovăiau. convingerii. Conferinţele şi cu- Petru Moţoc, secretarul organi de !a activul fără de partid. Cu au hotărît să inaugureze în sa cent Auriol a publicat o scri
vintul agitatorilor lămureau. In zaţiei de bază, a început a pri Din banii obţinuţi din tul lor gospodăria agricolă co soare în care se desolidarizează
In 1957 cînd în Bîrsău agita 1958, pe lingă vechea întovără mi şi a înregistra cererile oame contractări şi alte surse, lectivă. de acţiunile întreprinse de către
şire s-au mai înscris 50 de ţă nilor. Cererea nr. .1.,..sste sem gospodăria colectivă va Guy Mollet de cind acesta se
torii şi deputaţii au ridicat pro rani muncitori ou 50 .de hectare nată de secretarul organizaţiei cumpăra anul acesta 100 G33- află in fruntea partidului socia
blema înfiinţării unei întovără de.pămint. de bază — Moţoc, Apoi au ur oi, încă 7 vaci de prăsită list, francez,, „Această hotărire a
şiri, numai 16 familii s-au în mat celelalte: a lui Nicolae pe Ungă cele 14 pe care Is 6 .A.C din Geoagiu s-an înscris mea-'scrfe'V; Auriol, se datoreş-
scris să lucreze în comun 16 ha. In rîndul oamenilor din sat, Gabor, a lui Ioan Cănija, a Iul le are etc. Tot anul acesta te faptului că Guy Mollet a îm
teren arabil. Prin satele din jur, Ioan Tîfu, a lui Nicolae Luca, el vor începe să dezvolte «încă .ns® ic iii piedicat de cînd se află în frun
la Hărău, la Leşnic şi în alte cel ce se mai îndoiau încă, ră a lui Rafila Andrei, a lui Ioan ramura legumicolă. Pentru •i.y- v . o , .... :•.-vcv'T . . tea acestui partid, orice acţiune
părţi, gospodăriile agricole co Pavel şi multe altele, pînă la de unire a forţelor clasei mun
lective înfiinţate ou cîţiva ani mâneau tot mai puţini. 220 — ultima cerere, a ultimei început vor cultiva legume Puţini la număr dar harnici, partid şi de stat an desfăşurat citoare. In urma acestui fapt,
mai înainte, prindeau putere an gospodării individuale din sat. şi zarzavaturi pe o supra colectiviştii din G.A.G. „Drumul in ultimul timp printre ţăranii, scrie Auriol, nu-mi rămîne alt
de an. La împărţirea veniturilor, Şi aşa, într-una din seri — faţă de 3 hectare. De ase lui Lenin" din Geoagiu, spriji cu gospodării individuale din ceva de făcut decit să pără
Din cereri şi din listele întoc menea, vor planta încă in niţi de către organele de partid Geoagiu o intensă muncă de lă sesc acest partid“.
colectiviştii de aici invitau şi pe să fie de atunci cam două săp- mite mai apoi se desprinde uşor primul an 1.000 de pomi şi de stat, au obţinut în anul murire. Aceştia au înţeles ast
ţăranii din Bîrsău şi din altă averea noii gospodării: 375,79 fructiferi şi vor pregăti te -O -
parte să vină la ei să-i vadă. tămini •— au venit la şcoala din ha. teren arabil, 55,58 ha. finaţ, 1958 recolte mult mai bogate fel avantajele muncii în colec
16 boi, 40 de vaci, 4 tineret bo renul pentru dezvoltarea decit ţăranii cu gospodării in tiv şi au solicitat tot mai mulţi Sosirea am iralului
Comuniştii din Bîrsău, ca Pe' sat tovarăşi de la comitetul ra vin, 14 oi, 50 de cai, 119 plu viticulturii. dividuale din sat. Ei. au primit să fie primiţi în rîndurile colec
tru Moţoc, Raiila Andrei, Vi- guri, 78 de grape, 11 semănă pentru fiecare zi-muncă produ tiviştilor. Printre primii din a- Radford în Pakistan
chente Păcurar şi deputaţi oa ional şi comunal de partid, de tori de porumb, 13 prăşitori, 97 In viitorii ani, colectiviş se si bani in valoare totală de cest an care au înaintai cereri
Dumitru Medrea, D. Păsculeţ, care şi 25 căruţe. tii de la Hăşdat sînt hot'ă- 41,40 lei. spre a fi primiţi în gospodărie CARACI (Agerpres). — Po
Ioan Susan şi alţii nu pierdeau la sfatul popular raional şi riţi să dezvolte ca ramuri sînt comuniştii Achim Sabin, trivit unei ştiri transmise de
comunal. Sala de clasă in Inaugurarea colectivei se face anexe pomicultura şi creş Pe baza veniturilor frumoase Iosif Lup, Ioan Bătrina, Iosif postul de radio Caraci, la H
nici un prilej de a invita oame- care au prins a sta de duminică — in 15 februarie şi terea vitelor. obţinute de către colectivişti, Lucăcel şi Ganea Iosif. După ei februarie a sosit într-o vizită de
nii pe la colectivele din jur ca vorbă ou sătenii, rămăsese se va numi „Bîrsăiana“. organele locale şi raionale de s-au înscris mulţi ţărani mijlo 4 zile, George Mc Guy, repre’
să le vadă şi să se convingă de caşi din sat ca igna Iosif, Si- zentantul special al preşedinte
mică. Se adunase tot satul. Din C. SOARE mion Şofrone, Sabin Corpade, lui Eisenhower şi amiralul Rad--
avantajele muncii în comun, ford, fost preşedinte al grupului
Programele artistice şi munca sală, întrebările se scurgeau una Ioan Militam, Nicolae Ardelea unificat al şefilor de stat major
cultural-educativă a satului spri- 'după alta spre masa prezidiului. na şi alţii.
Pînâ noaptea tîrziu, tovarăşii ve- Pînă in seara zilei, de 12 fe
bruarie a.c., s-au înscris în
niţi în sat s-au străduit să răs- G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din
pundă cu răbdare la toate Erutre- Geoagiu încă 250 familii, cu o
bările. „Gheaţa s-a spart“ şi din suprafaţă de 550 ha, Noii colec
rîndul oamenilor a pornit hotă- tivişti au adus în gospodărie 70
rîrea: „să facem colectivă“. De- vaci cu lapte, 25 de boi, 24 cai,
sigur, nu toţi ţăranii muncitori
121 căruţe, două batoze, trei ca ai forţelor armate ale S.U.A.
De ce m-am înscris în G.A.C. ? zane pentru fiert ţuică, un da- Ei vor avea întrevederi cu ge
rac, trei ateliere de fierărie etc. neralul Ayub şi cu Manzoor Ga-
'Această întrebare m i-au pus-o m ulţi Le-am Văzut pe toate acestea, am n o a stre c o le ctive , care în cu rîn d oa fi dia, ministrul Afacerilor Externe
ţărani m uncitori din satu l m eu. M i-au in a u g u ra tă . Organele de partid şi de stat al Pakistanului in legătură c.u
pus-o m ai ales vecinii şi rudele. M ă chibzuit bine şi apoi am făcut cerere din raionul Orăştie desfăşoară proiectatul acord militar bilate
ştiau că sîn t un ţăran m ijlocaş, şovăi FRENŢON1 GHEORGHE JUDELE ral între Pakistan şi Statele
tor, care nu se la să uşor con vin s, m ai de în scriere în G .A .C . M -am în scris cu ţărân muncitor din satul Nădăştia F olosirea In g o sp o d ă riile agricole c o le ctive a m ijlo a celo r m eca n iza te o intensă muncă politică şi în Unite.
a les cîn d e vorba de a lua o hotărire de Jos raionul Hunedoara. asigură obţinerea de recolte bogate. D atorită acestui fapt iot m ai m are rîndul ţăranilor muncitori din
ca aceea d e a se în scrie în G.A.G . toa tă su prafaţa de 7,57 hectare ce o e ste num ărul ţăran ilor rm m citori care se înscriu în g o sp o d ă riile agricole multe alte sate. Aşa se face că înainte de a sosi la Caraci,
c o le c tiv e . în zilele trecute, satele Bobilna reprezentanţii guvernului ame
Le-am răspuns că am ascultat zilnic am , cu dou ă vaci şi cu in ven taru l a- şi Foit, au fost complect colec rican au avut asemenea între
la radio, am citit ziare, m -am infor ¦ ¦ ¦¦¦------- — r" '— tivizate, iar in satul Gelmar, 36 vederi şi ou cercurile guvernan
g rico l pe care l.a m a vu t. D upă ce de ţărani muncitori au înaintat te din Turcia şi Iran.
pînă acum cereri spre a se con
m -am înscris, am fo st a sa lta t cu în stitui într-o nouă gospodărie co
lectivă.
trebări de către m ulţi ţăran i m ijlocaşi. c^şitat&fii in, tp.rim.ele, yin d a n
„De ce te-ai înscris „De ce n-ai
m a t d esp re via ţa pe care o trăiesc co m ai a şte p ta t? " — spuneau ei. Le-am in aceste zile, in comuna Strei Sîn- bază, vorbeşte cu multă mîndrie des sîmbătă şi duminică seara, cînd ru 4 4/~r* /—i —t
lectiviştii din Şîntandrei, Sim eria V e răspun s că m -am în scris pentru că am georgiu există atmosfera specifici une* pre ei, lează filme în comună, sau cu alte ANUNŢ
che şi alte gospodării colective din re reuşit să m ă co n vin g că aşa e bine mari sărbători. Oamenii discută cu — O parte dintre agitatori — spu ocazii cînd se adună mai mulţi ţărani,
giunea noastră. Toate acestea m -au fă şi că acesta e drum ul pe care trebuie aprindere în toate părţile. La sfatul agitatorii iau iniţiativa citirii unor ar Direcţia regională C.F.R. Timişoara recrutează candidaţi 1
cut să-m i dau seam a că drumul pe ca să m ergem şi nu am m ai aşteptat pen popular vin în fiecare zi tot rnai mulţi ne tov. Benko — s-au format în bă ticole din presă în legătură cu superio
re trebuie să m eargă ţărănim ea m unci tru 'că a f o s t d e s tu l tim p ca s ă m ă ţărani cu cererile semnate pentru a tălia pentru transformarea socialistă a ritatea muncii în colectiv. [ Pentru şcoala de impiegaţi de mişcare. Examenul de admitere 3
toare pentru a .şi făuri o viaţă îm bel con vin g care e calea cea bună. l-am intra în gospodăria colectivă ce se agriculturji din satul nostru. l se va ţine Ia Grupul şcolar C.F.R. Timişoara, str. G. Rădu I
plămădeşte. Printre agitatorii cei mai activi ai data de 16 februarie 1959. 1
Explicînd acest lucru, tov. Benko organizaţiei de bază sînt tovarăşii ( lescu, nr. 1, la I
ne-a arătat că după ce şi-au depus
,t Se -primesc candidaţi c—u v--îr--s-t-a- î-n--tr-e---1-8---3-5«..a.ni împliniţi,)
şu gată este cel al gospodăriei colec îndem nat ş i pe a lţii să se înscrie şi Sufletul întregii acestei activităţi sînt printre primii cererile de înscriere în Menyhart Benko, Ioan Sepneczi, Lidia i iar candidaţii din afara cadrelor numai absolvenţi ai şcolii me- ]
tiv e . A ltu l nu e ste. E c u n o scu t faptu l m i.a u u rm a t în d e m n u l. S -a în sc ris comuniştii. Aceştia nu pierd nici un colectivă, agitatorii au început să dis Ignat, Rusaiin Belu, Eugenia Tătar, ( dii de 10 ani cu diploma de maturitate sau absolvenţi ai liceului )
că un ţăran se desprinde greu de g o s im ediat după m ine G hiorghioni Ion prilej pentru a arăta ţăranilor din co cute şi cu alţi întovărăşiţi şi ţărani cu ioan Marian şi alţii. (teoretic cu diploma de bacalaureat. )
podăria lui individuală. P entru a se (C in c ilă ) cu 8 hectare teren, Budiu Mi- mună de ce este mai bine să se ală gospodărie individuală pentru a-i atra
desprinde de aceasta el nu se încrede ron (U rsu ) cu 6 hectare, C hiciudeanu ture marii familii pentru lucrarea in ge alături de ei. Forma principală pe care agitatorii C Durata şcolii-este de 12 luni. )
num ai in vorbe, are nevoie să vadă Aron cu 8 hectare şi alţii. U n ţăran comun a pămlntului. o folosesc este munca de la om ia om-
fapte practice. A ceste fapte le-am v ă m ijlocaş, H ondea D ionisie, auzise că Un fapt pozitiv în activitatea orga Ea s-a dovedit cea mai eficace. Aşa ( Cererile de înscriere însoţite de actele de mai jos se vor]
zu t in alte gospodării colective. Am m -am înscris, dar nu-i venea să crea Organizaţia de partid din întovără nizaţiei de bază cu agitatorii este a- s-au petrecut lucrurile şi cu agitatorul
văzu t şi m -am convins că gospodăriile dă. A fu g it repede la m ine să se con şirea existentă a întreprins o largă cela că biroul i-a îndrumat pe aceştia Ioan Sepneczi, oare, după ce a stat f depune la Grupul şcolar Timişoara pînă înainte de ţinerea j
colective mi înttm plător realizează pro vingă. l-am spu s atunci să nu m ai aş muncă poliiică în rîndul întovărăşiţi- să studieze statulul-model al G.A.C., în mai multe rînduri de vorbă cu )ăra-
du cţii m ari la hectar şi ven ituri bă tep te şi m -a a scu lta i. A m d iscu ta t cu ior pentru a mai face un pas îna ajutîndu-i să-şi însuşească problemele nu! individual Imre Gheber, a reuşit l examenului: )
neşti însem nate. A ceste realizări se da- el seara şi în dim ineaţa urm ătoare şi-a inte : trecerea de la întovărăşire la de bază din el. Acest lucru a înlesnit să-l convingă, iar în scurt timp acesta
toresc su p erio rită ţii G .A.C., m odului depus cererea de înscriere. gospodăria colectivă. agitatorilor posibilitatea de a desfă şi-a adus cererea semnată. — Certificat de naştere (copie legalizată) ]
so cia list de o rg a n iza re a produ cţiei în şura o muncă politică eficace. In afară
De acum m ă consider colectivist şi De un sprijin preţios se bucură or de aceasta, biroul organizaţiei de ba Muncind cu aceeaşi însufleţire, sub ( — Certificat de studii original. -j
acestea, m ecanizării lucrărilor, precum m ă an g a jez să lupt cu toată pricepe ganizaţia de partid din partea agita ză a repartizat agitatorii pe circum îndrumarea organizaţiei de bază şi a
rea m ea de agricultor cu o veche ex torilor. Ei desfăşoară o vie activitate scripţii electorale, alături de deputaţi, comitetului comunal de partid, agita ( — Dovadă eliberată de sfatul popularde averea ce o p o-)
şi a posibilităţii aplicării regulilor a- perienţă pentru înflorirea gospodăriei de la om la om pentru atragerea u- asigurînd astfel o cuprindere a între torii din Şirei Sîngeorgiu, vor avea
gului sat. t sedă atît candidatul cît şi părinţii. )
grolehnice. nui număr cit mai mare de familii în curînd, alături de viitorii colectivişti,
O altă latură importantă a muncii L — Autobiografie. ^
spre marea gospodărie. Tovarăşul La- agitatorilor este aceea că în fieoare satisfacţia deplină că munca lor a dat
( Pe timpul şcolarizării elevii vor primi o bursă de 220 lei ]
zăr Benko, secretarul organizaţiei de roade bogate.
(lunar şi cazare. Masa se primeşte la cantina Grupului şcolar)
t contra-cost. )
( Informaţii şi lămuriri se pot primi de la staţiile C.F.R., res- )
t pectiv de Ia Grupul şcolar G.F R. Timişoara, telefon inferior 1
( 128 şi 129 şi de la Serviciul de personal C.F.R. Timişoara, te-
j lefon interior 123.
/ I---I U_/,_f V. -J *—/ u J v-. b J w J U u / u / u / l J u / l
