Page 48 - 1959-02
P. 48
rag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1291
 9»a aniversare Primul ministru
a Tratatului ci© prietenie, aS Irakului despre
alianţa şl asistenţă mutuală problemele interne şi
externe ale republicii
intre U.K.S.S. şi R.P. Chineză BAGDAD 13 (Agerpres). —
Ziarele publică darea de seamă
Scplcsfâîisl sfilcic f i exercita
PEKIN 13 (Agerpres). China vent şi sincer !la dezvoltarea e- VIZITA LUI DEBRE ® uriaşă !tilie ifă asupra firtlur asupra conferinţei de presă a
Nouă anunţă : Ziarele chineze conomică a ţărilor frăţeşti, a- nu a apropiat de rezolvare primului ministru al Republicii
continuă să publice articole şi cordîndu-le un ajutor dezintere care păşesc pe calea industrializării Irak, Kassem, care a avut loc
materiale consacrate împlinirii sat şi multilateral. Ea a spri problema algeriană la 11 februarie. In declaraţia
la 14 februarie a 9 ani de la jinit pe larg ţara noastră în sa, primul ministru s-a oprit
semnarea Tratatului de priete construcţia economică, punîn- PARIS 13 (Agerpres). — mawdant'ul forţelor armate DELHI 13 (Agerpres). — miei lor. Zilarul citează cifre oa asupra problemelor de politică
nie, alianţă şi asistenţă mutua du-i la dispoziţie importante cre TASS anunţă: Intr-un articol, re ilustrează creşterea giganti internă şi externă a republicii.
lă între U.R.S.S. şi R. P. Chi dite în condiţii extrem de avan TASS anunţă : La 12 februarie, franceze în Algeria a cerut pri consacrat rezultatelor Congre că a economiei sovietice.
neză. tajoase, participînd la construi sului al XXI-lea al P.C.U.S., Kassem a subliniat că situa
rea a peste 200 mari întreprin Michel Debré, primul ministru mului ministru să se trimită ne Intr-un termen scurt din punct ţia din Irak este stabilă şi că
In articolul său de fond din deri din China. Ajutorul frăţesc ziarul indian „National Herald“ de vedere istoric, scrie „Natio poporul şi armata sînt capabili
12 februarie, intitulat „Prietenia pe care Uniunea Sovietică l-a al Franţei, s-a înapoiat din că întârziat întăriri de minimum scrie că îndeplinirea planului de nal Herald“, Uniunea 'Sovietică să apere republica şi să dea o
chino-sOvietică veşnică şi de acordat şi continuă să-l acorde dezvoltare a economiei naţionale a „învins rămînerea în urmă ripostă oricărei primejdii. Re-
nezdruncinat“, ziarul „Guanmin Chinei are un roii uriaş în dez lătoria sa de 3 70.000 persoane. seculară şi a făcut un salt spre ferindu-se la politica externă a
voltarea rapidă a economiei na a U.R.S.S. pe anii 1959—1965 progres, transtormîndu-se într-o guvernului Irakului, Kassem a
jibao" scrie că prietenia dintre ţionale a republicii. zile pe care a Comentariile Yves Maureau va exercita o uriaşă influenţă mare putere. Este necesar să declarat: Politica pe oare o du
poporul chinez şi cel sovietic, intreprins-o în sorae la 12 fe- asupra vieţii popoarelor Uniu menţionăm că în cei 41 de ani cem, porneşte de la interesele
care se bazează pe principiile In momentul de faţă, scrie în Algeria. Ziarele preses pariziene bruarie în zia de existenţă a puterii sovietice poporului. Politica guvernului
internaţionalismului proletar, se continuare „ Guanminjibao “, nii Sovietice şi ale întregii lumi 20 de ani s-au consumat pentru irakian se întemeiază pe men
Uniunea Sovietică a păşit în pe pariziene comen şi, mai cu seamă, ale popoarelor refacerea economiei distruse de ţinerea bunăstării şi suverani1--
întăreşte şi înfloreşte tot mai tăţii ţării, pe principiile neutra
rioada construirii desfăşurate a tează cu o oare rul „l’Humanite“ ţărilor care păşesc cu hotărire lităţii pozitive şi a solidarită
mult. In cei 9 ani care au trecut
de la semnarea tratatului, în- care dezamăgire rezultatele a- că „venirea la putere a genera
tr-ajuiorarea şi colaborarea din
cestei călătorii, considerind că lului De Gaulle nu a reglemen
tre R. P. Chineză şi U.R.S.S.
au exercitat o mare înrîurire a- ea nu a apropiat de rezolvare tat nimic cu toate, că de atunci
supra avîntului general a! eco societăţii comuniste. U.R.S.S. problema algeriană şi că pînă au trecut 8 luni“. pe calea industrializării econo- două războaie. Un progres atît ţii depline cu celelalte ţări a-
nomiei celor două ţări, au con va trebui să depună eforturi co L
tribuit la întărirea păcii în în în prezent nu se vede nici o 1 de impetuos a devenit posibil rabe. Nu intenţionăm să dăm
treaga lume şi a progresului ieşire din imipasul în oare a in- !’ datorită faptului că orânduirea înapoi de la această politică.
O NOUA MANEVRA economică şi socială a U.R.S.S. Primul ministru şi-a exprimat
omenirii. Acordul cu privire la losale pentru îndeplinirea acestei trat politica franceză in Africa
extinderea continuă a colaboră sarcini fără precedent în istorie. de nord. se bazează pe proprietatea so convingerea că în anii viitori
a colonialiştilor englezivietică continuă să lărgească a- cialistă a poporului, pe sprijinul Irakul se va transforma într-un
rii economice dintre cele două
ţări, încheiat recent la Moscova juiorul acordat ţărilor frăţeşti.
între guvernele R. P. Chineze şi Poporul chinez va învăţa cu
U.R.S.S., arată ziarul, aduce o Cu toate acestea, Uniunea So Constatând că „războiul din
nouă mare contribuţie la prie Algeria continuă“ şi că „Algeria
tenia de neclintit dintre China şi Tunisia rămîn ca şi pînă a- ADEN 13 (Agerpres). — A- tei manevre colonialiste cerind general şi colaborarea în munca stat înfloritor. „Noi a spus el —
cum răni nevindecabile ale lumii să se recunoască dreptul de in obştească, a membrilor liberi şi căutăm să luptăm împotriva ig
şî Uniunea Sovietică. occidentale“, ziarul „l’Echo“ îşi genţiile de presă relatează că dependenţă tuturor coloniilor
Ca brigadă de şoc a mişcării la Îl februarie a luat. fiinţă în britanice din Arabia desud. Tot egali în drepturi ai societăţii noranţei şi să eliberăm poporul
mod oficial „federaţia“ a 6 pro odată, Yemenul a protestat cu
comuniste internaţionale, scrie tectorate britanice din sudul A- vehemenţă împotriva încălcării socialiste“. de nevoi, deznădejde şi boli“.
„Guanminjibao“, Uniunea Sovie rabiei. La ceremonia proclamă unui acord existent între aceas
tot mai multă perseverenţă din exprimă părerea că cercurile rii „federaţiei“ a luat parte şi tă ţară şi Anglia, potrivit căruia Relevînd succesele însemnate Primul ministru a subliniat că
ministrul Coloniilor al Marii nu poate ti efectuată nici o ale agriculturii sovietice, ziarul în prezent guvernul irakian are
experienţa Uniunii Sovietice, îşi conducătoare din Franţa au în Britanii, Lennox Boyd. schimbare in teritoriile aflate la
va spori eforturile în munca şi ceput să se îndoiască ele in sudul Yemenului fără consim- scrie: „Aceste date vorbesc de un program general de rezolva
lupta pentru accelerarea conti sele de posibilitatea realizării Crearea acestei „federaţii“ tămîntul prealabil al acestuia.
nuă a ritmului construcţiei so „rezolvării politice“ dorite de ele, constituie o manevră a colonia jla sine.'Nicăieri în lume nu s-au re a tuturor acestor probleme,
cum ar fi încetarea necondiţio liştilor englezi menită să slă După cum relatează agenţiile
bească lupta de eliberare a po obtinut rezultate asemănătoare. El a arătat că pentru înfăptui-
poarelor din Arabia de sud, ca- de presă, imediat după procla Acest lucru dovedeşte superio- i rea proiectelor diferitelor lu
cialiste în ţară. Prietenia dintre 1 nată a luptei de eliberare na . re a luat un deosebit avint in marea „federaţiei“ a fost sem rilatea agriculturii cooperativi- crări de construcţie s-au alocat
ultima vreme. După cum s-a nat un tratat între conducătorii
China şi Uniunea Sovietică, scrie ţională de către patrioţii alge „federaţiei“ şi reprezentanţi ai zate ţaţă de cea individuală“. •100.000.000 dinari irakieni.
„Guanminjibao“ în încheiere, rieni.
este veşnică şi de nezdruncinat. Subliniind că în decurs de 7 Kassem s-a pronunţat în spri
Cauza noastră comună — cauza In acelaşi timp comandamen
tul trupelor franceze din Alge ani se va ridica considerabil jinul poporului algerian, care
ria intensifică operaţiile milita
nivelul de trai al poporului so duce lupta pentru eliberare na
socialismului — comunismului re împotriva • armatei de elibe vietic, ziua de muncă şi săptă- ţională. El a spus că Irakul a-
— rie va duce din victorie în rare naţională din Algeria. Zia- mai anunţat, Liga arabă a luat mîna de lucru vor deveni cele cordă şi va acorda şi pe viitor
mai scurte din lume, vor fi ma ajutor poporului algerian.
tică contribuie în mod consec victorie. rul „l’Aurore“ comunică că co- poziţie hotărîtă împotriva aces- guvernului britanic, tratat prin jorate alocaţiile pentru nevoile Vorbind de hotărîrea guver
i:î:i:î:i:i:î!: care se consfinţeşte dominaţia sociale şi va creşte simţitor pro nului irakian de a duce o poli
britanică asupra „federaţiei“. ducţia bunurilor de larg cort tică de prietenie cu celelalte ţări,
Prin ¦aceasta, Marea Britanie s.urn,. ¦„National Herald“ scrie primul ministru a sp u s: „Vom
VIENA. — La 12 februarie s-au îm cat la 11 februarie un eşalon francez urmăreşte să dea un caracter in încheiere că „o ţară care a avea o atitudine de prietenie ta
plinit 25 de ani de la luptele armate care mergea din Alger spre localita „legal“ dominaţiei ei coloniale realizat un progres atît de uriaş tă de acele ţări care doresc prie
din februarie ale proletariatului din tea Bougie. in sultanatele şi emiratele din şi îşi planifică dezvoltarea ' pe tenia noastră. Faţă de acelea
Viena, împotriva reacţiunii şi fascis Arabia de sud. Acesta este de viitor nu poate decât-să fie sin care vor manifesta ostilitate faţă
mului. Oamenii muncii din Austria au Lupte înverşunate au toc în prezent de noi, vom fi vigilenţi, dar nu
în regiunea localităţii Morsott în a-
cinstit memoria eroilor populari, care propiere de graniţa algeriano-luni- altfel şi unul din principalele cer interesată inlr-o pace trai ostili şi ne vom apăra poziţiile
au pierit în lupta inegală, prin înce siană. scopuri ale creării „federaţiei“. nică“. noastre“.
tarea lucrului timp de 5 minute în în HAGA 13 (Agerpres) TASS anun
treaga ţară. La ora 10 dimineaţa în clasei muncitoare din Germania oc acesta este cel mai serios incident du ţă: La 11 februarie, în cea de a doua
întreprinderi au fost oprite strungurile cidentală, conducerii P.S.D.G. şi con pă cel din anul trecut, cînd trupele Cameră a parlamentului olandez, în
şi maşinile, în oraşe a încetat circula ducerii sindicatelor să facă totul pen franceze au bombardat satul Sakiet timpul discutării bugetului Ministeru
ţia tramvaielor. La cimitirul central din tru a frîna militarismul german. Pro Sicii Iussef şi au ucis 76 de persoane. lui Apărării, numeroşi deputaţi au ce
Viena a avut loc un mare miting or iectul sovietic al Tratatului de pace HAVANA. — La 12 februarie guver rut guvernului o reducere considera
ganizat de Partidul Comunist din Aus cu Germania, a subliniat O. Buchwitz, nul cuban a cerut în mod oficial gu bilă a cheltuielilor militare. Shauve-
tria. Cei care au luat cuvîntul la mi arată calea pe oare se poate realiza vernului Republicii Dominicane să-l naar, deputat al . partidului muncii, a
ting au vorbit despre poruncile tova aceasta. aresteze pe fostul dictator Batista în declarat că fracţiunea socialistă nu va
răşilor lor care au luptat pentru inte vederea extrădării. Ministrul Afacerilor sprijini planurile de modernizare a
resele poporului muncitor. La monu NEW YORK. — După cum anunţă Externe al Cubei, Alberto Agrainonte, crucişătoarelor flotei maritime militare
mentul eroilor au fost depuse coroane. din Tunis corespondentul agenţiei a remis însărcinatului ou afaceri do pentru înfăptuirea cărora ar fi nece
United Press International, Aîasmudi, minican o notă în care declară că Ba sari aproximativ 100.000.000 guldeni.
BERLIN. — Otto Buchwitz, membru al ministrul Informaţiilor al Tunisiei, a a- tista este „un refugiat care a fugit Virda, deputat al aceluiaşi partid, a
C.C. al Partidului Socialist Unit din nunţat marţi, în cadrul unei conferin din faţa justiţiei“. subliniat în cuvîntarea sa că, în com
Germania, unul din cel mai vechi ac ţe de presă, că la 9 februarie trupele paraţie cu alţi parteneri militari ai
tivişti ai mişcării muncitoreşti germa franceze au deschis focul împotriva sa PARIS. — Poporul algerian conti pactului N.A.T.O., Olanda duce o po
ne, luînd cuvîntul la şedinţa Consiliu tului Hanghet el Mauhad situat la nuă lupta pentru libertate şi indepen vară mult prea grea în ceea ce pri
lui Frontului Naţional din regiunea frontiera Algeriei. A fost ucis un ţă denţă. veşte cheltuielile militare. Reducerea
Dresda, a cerut tuturor membrilor ran tunisian, iar cîţiva oameni au cheltuielilor militare, a spus Virda, va
P.S.D.G. din Germania occidentală să fost răniţi. Masmudi a arătat că au La 11 februarie, în regiunea locali permite folosirea acestor mijloace pen
stăruie ca conducerea P.S.D.G. să în fost provocate mari pagube şi că in tăţii El Kanyara patrioţii algerieni au tru construirea caselor de locuit. Virda
ceapă tratative cu reprezentanţii R. D. cidentul de frontieră a provocat o aruncat în aer un eşalon francez care a propus de asemenea reducerea du
Germane în problema tratatului de pace. „mare încordare“ în relaţiile franco-
transporta petrol de la Diskra la Con
Otto Buchwitz a adresat un ape! tunisiene. In informaţie se arată că stantine. Insurgenţii algerieni au ata ratei serviciului militar.
COMUNISMUL Şl PACEA prezentanţilor (declaraţie dată publi de voinţă de a înceta „războiul rece“, Muncitorii şi funcţionarii argentinieni protestează împotriva intenţiilor,
SÍNT DE NEDESPĂRŢIT cităţii în timp ce el se afla în turneul- a spus N. S. Hruşciov, — şi în primul guvernului de a rezolva recenta criză economică prin concesii făcute capi-î
fulger în Europa occidentală pentru rînd trebuie să arate că înţeleg că noi talului american (S.U.A.) şi prin predarea întreprinderilor naţionalizate foş-j
(Urmare din pag. l-a). veşte producţia industrială, constituie Sint oportune şi juste, se spune în re a-şi „convinge“ partenerii să păstreze trăim pe o planetă care are dimensiuni tilor lor stăpîni. Guvernul face uz de legile antigreviste şi foloseşte tancurij
o chezăşie că, chiar în condiţiile pre zoluţia Congresului, acţiunile între „solidaritatea atlantică") că S.U.A. destul de limitate în condiţiile nive împotriva greviştilor. Sediile Partidului Comunist din Argentina ca şl cele]
pentru pace a fost verificată în practi lungirii vieţii capitalismului pe o parte prinse în ultima vreme de Uniunea sînt gata să-şi asume riscurile unui lului actual de dezvoltare a tehnicii şl ale sindicatelor profesionale sînt atacate şi ocupate, iar circa 500 de con
că. Acum, Congresul al XXI-lea al a globului, războiul va putea fi evitat. Sovietică avînd ca scop rezolvarea război“ pentru Berlinul occidental. A- de aceea trebuie să fie prudente şi să ducători ai mişcării muncitoreşti au fosf arestaţi.
P.C.U.S. a elaborat o teză nouă potrivit Socialismul şi comunismul deschid o- paşnică a problemei germane, realiza facă totul pentru a asigura coexistenţa
căreia creşterea forţelor socialismului menirii perspectiva ca generaţia noas rea unor acorduri cu privire la înce ceastă declaraţie nesăbuită arată că In foto: Tancuri trimise pe străzile din Buenos Aires pentru a înfrîngej
şi păcii va face posibilă excluderea pe tarea experienţelor cu arma nucleară aprobarea entuziastă de către opinia paşnică". Apelul înflăcărat pentru pace rezistenţa poporului, care se opune intenţiei guvernului de a realiza „sta
viitor a războaielor, in raportul tova tră să fie ultima generaţie care a mai publică mondială a propunerilor sovi care a răsunat de la tribuna celui de-al bilizarea" economiei în detrimentul poporului şi de a subordona economia*
răşului N. S. Hruşciov se arată că cunoscut întregul cortegiu de orori pro şi interzicerea ei totală, cu privire la etice de întărire a păcii a speriat pe XXI-lea Congres extraordinar al argentiniană capitalului din S.U.A.
„vor fi create posibilităţi reale pentru vocate de război. Teza teoretică nouă dezarmare, la încetarea războiului rece, unii oameni de stat occidentali. P.C.U.S. a avut un larg ecou în în
înlăturarea războiului ca mijloc de so ou privire la înlăturarea pentru totdea la convocarea unei conferinţe a şefilor treaga lume, oamenii simpli de pre OOQGOCOOQCOOOOG©CXX20LXXXÎLXXXXX2aeOTOI2DaXXXXXîOCXXXjds
luţionare a problemelor internaţionale“. una a războiului ca mijloc de rezol de guverne. Axeşti oameni de stat au văzut în tutindeni salutîndu-1 cu bucurie şi en
In felul acesta societatea socialistă şi vare a disputelor internaţionale, dato ultima vreme că poporul american, la tuziasm. DUMINICA, 15 FEBRUARIE 1959
comunistă se dovedeşte a fi cea mai Propunerile sovietice privitoare fa fel ca şi popoarele din întreaga lume,
umană societate din cîte a cunoscut rită superiorităţii crescînde a sistemu Germania — de a se lichida rămăşiţele tinde spre îmbunătăţirea relaţiilor so- Poporul romîn a urmărit cu atenţie S p e c ta c o le cin e m a to g ra fice
omenirea deoarece îşi propune ca sar lui socialist, dovedeşte că socialismul regimului de ocupaţie din Berlin şi de vieto-americane. Eforturile depuse de lucrările Congresului al XXI-lea al
cină să izbăvească omenirea de cea şi pacea sînt de nedespărţit, că numai a se transforma Berlinul occidental în- Uniunea Sovietică pe acest tărîm au Partidului Comunist al Uniunii Sovi DEVA: Fata cu chitara; PETRO care locuiesc; SIMERIA: Luptătorul
mai mare calamitate a tuturor timpu nona orînduire poate scăpa omenirea tr-un oraş liber, demilitarizat, de a se şi început să dea rezultate pozitive, etice, care a trasat calea construcţiei ŞANI: Jucătorul de loterie; Simfonia şi clovnul; TE1UŞ; Pe Donul liniştit;
rilor — războiul. De pe acum s-a do de distrugerile imense pe care le-ar încheia un tratat de pace cu Germania, aşa cum a arătat recenta vizită făcută desfăşurate a comunismului, văzînd în dragostei; ORAŞTIE: Pavel Korcea- APOLDU DE SUS; Bijuterii de fami
vedit că oricît de disperate încercări provoca un război dus cu mijloacele care încă înainte de unificare ar putea de A. 1. Mikoian în Statele Unite. De ea propria sa cale de viitor. Experienţa ghin; HAŢEG: Cazul doctorului Lau- lie; ZLATNA: Pe Donul liniştit; BA-
ar face imperialiştii, ei nu îndrăznesc atomice şi hidrogenice moderne de fi semnat de reprezentanţii celor două Uniunii Sovietice şi a P.C.U.S. con r e n t; ALBA IULIA : V ocaţie; Tosca ; RU MARE: Femeia zilei; LONEAÎ
să dezlănţuie războiul, deoarece Uni distrugere. state germane existente la ora actuală asemenea, opinia publică a salutat a- stituie un far călăuzitor pentru popoa BRAD: Inimă de oţel; 1LIA; Casa în Cazul doctorului Laurent.
unea Sovietică, împreună cu toate ţările — au fost întîmpinate cu satisfacţie propiata vizită a premierului englez rele care construiesc socialismul şi
socialiste şi celelalte forţe iubitoare de Ţările socialiste, printre care se nu de opinia publică mondială. Desigur, Macmillan, la 21 februarie, în Uniunea pentru partidele comuniste şi muncito 1RS \ !D>
pace le-ar administra riposta cuvenită mără şi Republica Populară Romînă, nimeni nu se aşteaptă ca lupii impe Sovietică, iar faptul că unele ziare en reşti din întreaga lume. După cum a-
capabilă să zdrobească orice agresor. păşesc şi ele strîns unite în jurul Uni rialişti care au dus cu perseverenţă gleze au văzut în aceasta o încercare răta tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- PROGRAMUL I. 6.00 Melodii popu Muzică uşoară; 8.30 Muzică populară;
Ritmul actual înalt de dezvoltare a ţă unii Sovietice la un nou avînt al con războiul rece căutînd adesea să-l tran a lui Macmillan de a consolida pozi lare romîneşti; 7,15 Concert de dimi 9.30 Cîntece revoluţionare ruse; 9.45
rilor socialiste, care au depăşit ritmul strucţiei, la întărirea economiei lor sforme înir-un război adevărat, să se ţia propriului său partid conservator Dej în cuvîntarea rostită Ia Congresul neaţă; 8,15 Cînlcce despre Comsomol; Cîntece ciobăneşti; 10.00 Muzică uşoa
cunoscut vreodată de capitalism, faptul naţionale, ceea ce împreună cu înde confirmă năzuinţa englezilor de a spri P.C.U.S. „păşind pe căi nebătătorite 9.00 Teatru la microfon pentru copii ră; 13.15 Melodii populare romîneşti;
că ţările socialiste, care cuprind o pă plinirea septenalului va constitui un a- transforme peste noapte în oiţe blînde, jini exclusiv pe acei oameni politici de nimeni, oamenii sovietici, conduşi şi tineret; 11.00 Dc pe şantierele pa 14.15 Arii şi duete celebre din operele
trime din suprafaţa globului şi au o port de seamă la cauza păcii mondi care sînt dispuşi să ţină seama de in de partidul comunist, au croit popoa triei; 11.15 Cînlece şi jocuri populare compozitorilor italieni; 14.45 La micro
treime din populaţia lui, produc la ora ale. gata să consimtă la rezolvarea tuturor teresele păcii. De aceeaşi primire favo relor drumul transformării revoluţio romîneşti; 12.15 Emisiunea Luceafărul; fon: Satira şi umorul; 15.30 „Joacă
actuală o treime din întreaga produc rabilă s-a bucurat propunerea făcută nare a societăţii şi. al asigurării victo 13.15 Muzică uşoară romînească; 14.00 fele şi flăcăi"; 16.00 Vorbeşte Mosco
ţie mondială, iar în 1965 vor întrece Cel de-al XXI-lea Congres extraor problemelor litigioase. Una din pozi de N. S. Hruşciov de la tribuna con riei socialismului. In noua etapă a Dc toate pentru toţi; 14.35 Răsună va; 16.30. Muzică de estradă; 17.30
întreaga lume capitalistă în ce pri dinar al P.C.U.S. a aprobat politica ex gresului ca preşedintele Eisenhower să dezvoltării societăţii sovietice, ei arată cîntecul şi jocul pe meleagurile pa Cîntă corul Clubului C.F.R. Griviţa
ternă leninistă de pace a guvernului ţiile cele mai concludente în acest sens întregii omeniri drumul construirii so triei; 16.00 „Hai să-ntindem hora m are“ Roşie; 19.00 Muzică uşoară; 20.05 Al
sovietic, care creează obstacole de ne- viziteze Uniunea Sovietică şî, cu toate cietăţii comuniste". 17.00 La şezătoare; 17.40 „Bade, bade bum de romanţe; 20.35 Muzică de dans;
trecui în calea agresorilor imperialişti. este declaraţia făcută de secretarul de şi iar bade“; 18.00 Drumeţii veseli; 21.45 Pagini alese: Astă seară citeşte
că conducătorii americani caută să în Popoarele din întreaga lume sînt 18,35 Muzică; 19.30 Teatru la micro artista emerită Irina Răchiţeanu; 21.55
Stat al S.U.A., Dulles, în Comisia convinse că anii viitori de construcţie fon: „Răzeşii lui Bogdan“; 21.15 Con Muzică de dans.
venineze relaţiile internaţionale, Casa a comunismului vor fi totodată ani de cert de muzică populară romînească;
pentru Afaceri Externe a Camerei re- măreţe victorii pentru cauza păcii în 21.45 Gîteva melodii preferate; 22.30 BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00;
Albă nu a cutezat să respingă făţiş a- lumea întreagă. Muzică de dans. PROGRAMUL fi. 19,00; 22,00 ; 23,52 (programul 1) ;
7.00 Melodii populare romîneşti; 8.00 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul
ceastă 'invitaţie.
„Guvernele ar trebui să dea dovadă II).
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerai conform aprobării Direcţiunii Generate P.T. T.R. nr, 230.32U din b noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică j MAi" — Deva.
