Page 49 - 1959-02

In cinstea Zilei ceferiştilor PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl

f-«*><«>-<&>¦<$>o - o - o * -«*>-«5»'-O*¦<>¦<&¦-O'*^"<L’¦0 '^ -¦ ^

Succese însemnate

Colectivul stafiei C.F.R. De­

va, muncind cu multă ardoare

şi intensifietnd întrecerea socia­

listă, a obţinut deosebite succe­

se în cinstea Zilei ceferiştilor.

Astfel, pînă in ziua de 13 fe- Anul XI Nr. 1292 Duminică 15 februarie 1959 4 pagini 20 bani
¦bruarie, a. c. şi-a depăşit planul

de producţie cu 10 la sută. De

asemenea, in cursul lunii ianua­

rie a Înregistrat economii care

se ridică la suma de 7.000 lei.

S-au înregistrat valoroase eco­

nomii de vagoane,, iar sarcina

Noi colective răspund chemăriistatică a fost' depăşită cu 20 la

sută. celor $ întreprinderi die Capitală
S-au evidenţiat tov, Ion Hir-
Chemarea celor 8 întreprinderi ® Exploatarea minieră Petrila: D eşi iinăr, m un­
lău, Ion Munteanu, Alexandru din Capitală pentru realizarea 2.500.000 lei. citoru l Zaharia Ş tef
Popescu, Petre Moţ etc. în producţie d e . cît mai multe IN RAIONUL HUNEDOARA de la fabrica „Ar­
economii peste plan, a avut un deleana" d in Alba
Combustibil convenţional larg răsunet în rindurile mun­ ® Depoul C.F.R. Sim eria: [alia a căpătat o
economisii citorilor, tehnicienilor şi ingine­ bogată experienţă
rilor din regiunea noastră. 916.000 lei. in m înuirea m aşinii
La depoul C.F.R. Teiuş, in 0 Mina Teliuc: 700.000 lei. de şlicuit. Acest
La redacţia ziarului nostru m uncitor reuşeşte
cinstea zilei de 16 februarie s-au continuă să sosească zilnic zeci IN ORAŞUL HUNEDOARA să obţină zilnic o
economisit 227 tone combustibil de scrisori prin care colectivele 0 I.C.S. Hunedoara: 5.000.000 depăşire a norm ei
acestor întreprinderi fac cunos­ de 8— 10 la su tă.
convenţional. De asemenea, ce- cută valoarea economiilor pe Iei.
care s-au angajat să le realizeze IN RAIONUL BRAD IN CLIŞEU :
. feriştii din acest depou. au re­ T ov. Zaharia Ş ief
* Atelierele centrale Gurabai
parat o locomotivă înainte de za : 650.000 Iei. la locul de m uncă.
termen. S-au evidenţiat mecani­
cul de locomotivă Gligor Me- 0 Mina Ţebea: 180.000 lei. în primul rînd întărirea contro­
drea şi fochistul Petru Daiţa. lului calităţii la locurile'de mun-i
L La Depoul C.F.R. Simeria lucrează şi mecanicul de locomotivă Fran- j peste plan. Dăm mai jos citeva' IN RAIONUL ALBA că. Lă exploatarea minieră Te­
1.125 ore vagoane liuc există o brigadă de control
^ cisc Susan. In cinstea Zilei ceferiştilor el a economisit în luna ianuarie 30 '] angajamente pe care şi le-au ® întreprinderea „Ardealul" : a calităţii care îşi exercită acti­
luat muncitorii, tehnicienii şi 300.000 lei. vitatea zilnic, în toate cele.trei
L tone combustibil convenţionali. J inginerii din •întreprinderile re­ schimburi. Membrii acestei .bri­
giunii noastre. ° Depoul C. F. R. Teiuş : găzi asistă la încărcarea vagoa­
C IN CLIŞEU : Mecanicul Susan înainte de plecarea în cursă. 1 300.000 lei. nelor cu minereu. De asemenea,
recepţionează fiecare' vagon în­
- J I— I \— *uJ u J >— I V <w7w/ t—i \—/ «—; . IN RAIONUL PETROŞANI IN RAIONUL SEBEŞ cărcat cu minereu' ce urmează
să fie livrat. Pe cele necorespuh-
Realizări frumoase la Petroşani economisite ° Exploatarea minieră Lupeni; ®Fabrica de tricotaje „Sebeşul": zâtoare le rebiitează.

Pentru a întîmpina cu suc­ 1.970.000 Iei 300.000 Iei. O altă măsură care a contri­
cese deosebite ziua de 16 Fe­ buit la depăşirea cu mult a an­
bruarie, colectivul staţiei C.F.R. • Exploatarea minieră Vul­ ° Fabrica „1 Mai" Petreşti gajamentului minerilor de la Te­
Orăştie nu şi-a precupeţit efor­ liuc privitor la calitate, este în­
In cinstea Zilei ceferiştilor, la producţie cu 1,15 la sută, au re­ turile. Acest fapt e dovedit pe can : 1.600.000 lei. 150.000 Iei. tărirea personalului staţiei de
depoul C.F.R. Petroşani, s-au dus consumul specific la com­ deplin de re7.ultatele obţinute in concasare şi sortare' cu elemen­
bustibil convenţional faţă de prima decadă a lunii curente. Angajamentele minerilor de la Teliuc te corespunzătoare: Staţia ’ este
organizat in zilele de 11 şi 12 norma tehnică cu 7,50 la sută, condusă de un maistru priceput,
februarie a. c. însufleţite schim­ au depăşit parcursul mediu la Astfel, planul de prestaţii pe prind viaţă cu o bogată experienţă, comunis­
buri de onoare care s-an înche­ trenurile de călători cu- 1,43 la acest interval a fost realizat în
iat cu frumoase rezultate. Ast­ sută. De asemenea, în perioada proporţie de 120 la sută la tone — Faine angajamente şi-au duinţelor lor. S-au bucurat foar­ angajamentul luat în răspunsul
fel în timpul acestui schimb aceasta, productivitatea muncii expediate şi in proporţie de 116 luat prietenii noştri din Hune­ te mult cînd au constatat că la chemarea siderurgiştilor hu­
mecanicul de locomotivă Aurel pe cap de salariat a crescut cu la sută la sarcina statică (a- planul valoric al lunii ianuarie nedoreni, privitor la calitate, a
Marcu şi fochistul Ştefan Bara, 1,50 la sulă. ceasta prin utilizarea complectă doara, spunea acum cîteva zile fost depăşit de peste 4 ori.
conducînd un tren de marfă pe a tonajului vagoanelor puse la „Colectivul nosfru de muncă,
distanţa Petroşani-Simeria, au In cinstea Zilei ceferiştilor., dispoziţie). Totodată, media de un miner, ortacului său, arătî-n- analizînd chemarea siderurgişti­ Pe sortimente, situaţia calităţii
economisit 1.500 kg. combustibil prin muncă voluntară la depoul staţionare a fost simţitor scurta­ du-i chemarea siderurgiştilor lor hunedoreni şi a celor 8 în­ se prezintă astfel: la siderită
convenţional. Tot în ziua schim­ C.F.R. Petroşani s-a colectat şi tă, fapt ce a adus o economie de treprinderi din Capitală, se an­ bulgări — depăşire de 2,85 ta
bului de onoare, mecanicul de o cantitate de 14.000 kg. fontă 1.125 ore vagoane. gajează să realizeze economii la sută ; la siderită măruntă — de­
locomotivă Alexandru Abrudea- veche şi 400 kg. deşeuri de preţul de cost planificat în va­ păşire de 17,04 la s u tă ; ta li-
nu, a economisit 800 kg. com­ bronz.- Cele mai frumoase rezul­ Aceste rezultate se dntoresc monîtă — mina centrală — de­
bustibil convenţionali. tate le-aiu obţinut mecanicul de muncii intense desfăşurate de
locomotivă Va-sile Niţu şi în­ către colectivul staţiei, precum
Tot la depou, pînă în ziua de cărcătorul, de combustibil I-lie şi atenţiei cu care s-au executat
12 februarie a. c. muncitorii ce­ Ciripea.
ferişti şi-au depăşit planul de

îşi cinstesc ziua hunedoreni afişată la gazeta de

perete. ?

Şi ceferiştii din staţia Sime­ la sută faţă de plan, iar tonele — Dar ce, ale noastre nu-s
ria a-u obţinut rezultate' frumoa­ nete expediate au sporit cu 2 la faine ? Nu-i deloc uşor să dai

peste plan 25.000 tone de mine­

se. Astfel, eî au redus staţiona­ sută. In mod deosebit s-au evi­ sarcinile de serviciu în urma în­ reu de calitate bună. Ştii bine că loare de 680.000 lei, pe seama păşire de 6,05 la s u tă ; la li' tul Ioan Meitner, ajutat de Pe­
rea la încărcare-descărcare cu denţiat şeful de manevră Nicolae suşirii documentelor plenarei ridicarea cu două procente a ca­ creşterii productivităţii muncii cu monită-pădurea oraşului — de­ tru Boji, Petru Nicoară şi Ioan
6,37 la sută faţă de plan. In Burduf, şeful de tren Gheorghe C.G. al P.M.R. din noiembrie lităţii minereului nu se face aşa 4,4 la sută şi a îmbunătăţirii păşire de 10,68 la sută ; la an- Gujbă, oameni care n-au precu­
ceea ce priveşte sarcina statică, Chirilă, şeful de tură Gheorghe 1958 şi a Conferinţei regionale cu una cu două, i-a răspuns or­ calităţii minereului cu 2 la sută kerită — depăşire de 5,72 la peţit nicî un efort pentru ca pro­
aceasta a fost depăşită cu 7,31 Drăghici, Cristian Popa. etc. de partid. tacul. faţă de plan". sută. cesul de producţie să nu sufere.
Amintim de faptul că orice de­
Din nou pe scena PETRU VATÂJELU Aceasta e o frîntură dintr-o (D in răspunsul exploatării La obţinerea acestor rezultate fecţiune tehnică a fost remediată
corespondent discuţie dintre doi mineri. Este m iniere Teliuc la chemarea au contribuit şi măsurile tehni- într-un timp foarte scurt. De
In anul 1957, după o perioa­ format o nouă brigadă artistică însă semnificativă şi dovedeşte siderurgiştilor hunedoreni). co-organizatorice luate şi apli­ exemplu, recent, era nevoie să
dă de activitate intensă, brigada de agitaţie. In ziua de 24 ianu­ Citiţi în pag. 2-a că minerii de la Teliuc au pri­ cate la timp de colectivul de
artistică de agitaţie de Ia arie aplauzele au răsplătit mun­ mit cu entuziasm chemarea side­ a fost depăşit cu 3,68 la sută şi conducere al exploatării, sub în­ N. A.
I.A.R.T. Deva, a încetat să mai ca tinerilor. încurajaţi de succes, ooooocoooî*cc*-dcoosc;ooQC că la calitate au înregistrat o drumarea organizaţiei de partid.
existe. Nu se ştie precis cine a- tinerii din brigadă au organizat, rurgiştilor, şi-s hotârîţi s-o spri­ depăşire de 8,51 procente. Adică (C on tin u are in pag. 3 -a )
nume este vinovat de acest lu­ cu sprijinul comitetului orăşe­ Magazin jine. Acelaşi lucru îi demonstrea­ Dintre aceste măsuri, amintim
cru. Fapt cert este că lipsa bri­ nesc U.T.M. Deva, o joie de ti­ ză şi angajamentele cu care au
găzii se făcea tot mai simţită. neret. Cp această ocazie a fost răspuns aceşti bravi mineri. FAPTE DE COMUNIŞTI
prezentată conferinţa „Despre
In prima lună a anului aces­ prietenie, tovărăşie şi dragoste", ...De curînd s-a încheiat o
ta un grup de tineri printre care iar în continuare brigada a ofe­ lună de activitate din noul an
şi inginerii stagiari Alexandru rit participanţilor un program şi minerii de la Teliuc au înce­
Goştinaru şi Liviu Crişan au artistic.
put să-şi vadă rezultatele stră­

¦K * >1 Ca de obicei, in tim pul puşcării, ora 6 şi vine schim bul lu i), cînd — C u m ? S ă m ergem a c a să ? Da
 ./A v J v •* m inerii s-au reiras undeva după un ne-or g ă si cu io t cărbunele în a b a ­
w l H m i . . . . . . . . . J. . . . . . .I. i m. m m mi . . . . . c o t d e g a le r ie ş i /m ă la e v a c u a r e a taj ? gîndeau toţi cei din schim bul ce crezi despre noi. tovarăşe secre­
fum ului au începu i să m ănlnce. De de tioapic. ta r?
la ort veneau ecouri de puternice bu­
C raterul a fo sl reparai abia cu Pentru m om entele acestea, candi­
d a tu l de p a rtid D ra g o m ir se a fla Vi

buituri în soţite de un suflu care fă­ ceva înainte de ora term inării schim ­ faţa secretarului organ izaţiei de bază,

Cultivînd sfecla de zahâr— cea ca flăcările sensibile ale lăm pi­ bului. C in d H riţcan şi ortacii lui îşi nu în faţa şefului de grupă. Şeful
făcură apariţia în abalaf, C risiea şi insă făcu pe su p ă ra tu l:
ne asiguram venituri mari lor să clipească parcă de spaim ă, D ragom ir, Ionică şi L ivescu s-au sim ­
ţit ru şin a ţi. Nu li., s-a m ai in tîiiip la t — M ai iacă-ţi gura, m ăi lancule,
In anul irecut, noi, colectiviştii din nate. De aceea, într-o adunare gene­ gaia-gaia să se stingă. de m ullă vrem e o asem enea ruşine.
Girbova am cultivat sfeclă de zahăr pe rală ci au hotărît să cultivăm în acest c ă v o i ’s î p l e ţ i o b o s iţi, v ă d eu. M arc
o suprafaţă de 10 ha., din tarlaua gos­ an 15 ha., cu sfeclă de zahăr. D upă vreo 20 de m inute, propeca . Nu erau ci vin ovaţi dar nu ăsta e lucru n -o să p u te ţi face şi ne...
podăriei. Datorită atenţiei deosebite cu (ven tilatoru l) a aerisii toi abataful.
care colectiviştii au muncit loturile cu Analizîndu-se posibilităţile de pro­ M inerii şi-au reluat locurile la ar­ . lucru! ccl m ai g ra v , ci faptul că e- A r fi v ru t s ă -i m a i sp u n ă că-i. m ai
sfeclă de zahăr ce li s-au încredinţat ducţie ale gospodăriei, în aceeaşi adu­ m are şi evacuarea cărbunelui. Era Vi c h ip u ¦nil în d e p lin is e d e ci! v r e o 10— 1-5 încurcă şi pe cei care au ven it în
spre îngrijire, ¦am depăşit producţia nare generală s-a hotărît ca pentru a- toiul şutului de noapte. Lopeţile se schim bul iu tii, dar se abţinu. Toţi
nul 1959 să se planifice în medie la întreceau cu craterul. N ici nu se mai .... în ţeleseră-că asta vrea să spună şi
vedeau paletele craterului din canea w se în dirjiră şi m ai iare.
şuvoiului de cărbune. A sia înseam nă
că intr-o oră şi ceva iot cărbunele li IEREFDVkTlER — Nu plecăm , baci H riţcane, pînă

trebuia să fie evacuat. Cu aceasta, nu dăin lot cărbunele pe care l-am
pascal I s e b ăgă în vorbă Ionică.
norm a b rig ă zii ar fi fo st nu num ai

medie prevăzută la hectar cu circa hectar., o recoltă de 20.000 kg. sfeclă îndeplinită, ci şi depăşită. iiiiiiiini IIM ărirea a fo st luată. Schim bul

3.000 kg. de zahăr, P a c în d lu c ru l e ra lu d ă in to i, s-« ia su tă din normă. Ar fi vrui să facă lui H riţcan trecu să-şi pregătească
orice num ai să şteargă ruşinea, dar
Gospodăria noastră a obţinut veni­ . In scopul realizării producţiei prevă­ rupt lanţul craterului şi capul de ac­ şuiul trecuse. H riţcan se apropie de lem nul de arm are, m ai înlări arm ă­
ţionare l-a îngrăm ădit ireplat sub ei şi la lu m in a p a lid ă a lă m p ii le
turi frumoase în zute la sfecla de scocuri. Era greu de observat ce se văzu feţele obosite. P use apoi m îi- tura d e T a ort, iar schim bul lui C ris-
întâm plă din cauza cărbunelui ce alu­ nile pe um erii iui C risiea şi Livescu lea puse m ina pe lopeţi şi începu a-
urma culturii sfe- Ne vorbesc fruntaşi zahăr, pe cele 15 neca întocm ai ca un şarpe negru. şi le spuse p rieten eşte: saltul asupra m ovilei de cărbune. D ă­
clei de zahăr. Pe ai recoltelor bogate ha. s-an efectuat Abia cîn d u ltim a parte a Iahtului a deau o rta cii d e zic e a i că acum aii
cele 150.400 kg. în toamnă arături Irecut de capul de întin dere, m inerii — D ticeţi-vă acasă, că dăm noi
sfeclă de zahăr _____________ adinei cu ajutorul şi-au dat scam a că lanţul s-a ru p i: venit la şut. Abia trecu de ora 7 şi
cărbunele, m ai puşcăm o dală pen­
vîndute fabricii de - .......................: tractoarelor de la „şarpele“ s-a oprit pe loc. Lucrul tre­ tru noi şi gala. Nu răm îneţi nici voi cărbunele a dispăru t d in faţa ortului.
în urmă. Schim bul lui C ristea a lucrai num ai
zahăr din Bod, s-aprimit 52.640 lei, S.M.T. Miercurea. Tot în acest scop fie­ buia în treru pt pen tru cine ştie (Mă o oră şl ceva peste şut, dar a dat
vrem e. In astfel de situ aţii m inerii D ragom ir, care pînă alunei tăcu două norm e şi jum ătate de cărbune
1.504 kg. zahăr şi 70.000 kg.borhot care colectivist s-a angajat să îngraşe nu disperă. C el m ult m ai pol arm a, a u z i ş i el v o r b e le Lui H riţc a n . II re cocsificabil. După asta au plecat
ceea ce şi făcură. Şeful de schim b, m ulţum iţi acasă.
Vreau să mai arăt că pe unele lo­ cu gunoi de grajd de la animalele pro­ M iron C risiea, îşi îm părţi oam en ii: voltară. Avu im presia, cel puţin pen
im iui m om ent, că om ul ă sta îi d is H riţcan zâmbi fericit la această
turi am obţinut producţii frumoase prii, porţiunea de teren ¦ce i-a fost un ii ¦la a r m a t, ia r a l ţi i s ă - l a f u i e ' pe faptă a ortacilor şi-şi zise ca pentru
preţu ieşte. 'Apoi se g h id i că vrea poa s in e : cu oam enii ăştia m usai să dăm
care au ajuns la peste 32.000 kg. repartizată spre lucrare. In ultimul timp industria noastră constructoare de maşini a realizat noi craţerist. Tim pul trecea şi şutul se te să-i încerce. Dar orice ar fi zis, 3.000 ione de cărbune p este planul
utilaje moderne menite să sprijine lupta constructorilor pentru reducerea pre­
sfeclă de zahăr la hectar. De pildă, pe Punînd în practică angajamentele ţului de cost al lucrărilor. Acesle maşini slnt construite cu piese fabricate D ra g o m ir nil p u tea p leca a ca să să
in ţară avînd un consum redus de metal.
cele 0,25 ha. îngrijite de colectivistul luate, am îngrăşat pînă în prezent o
IN CLIŞEU: Excavatorul universal pe pneuri cu cupa de 0,3 m.c. con­
Iosif Paulini s-au obţinut peste 8.000 bună parte din cele 15 ha. prevăzute struit de colectivul uzinelor metalurgice „Progresul“ din Brăila. Acest utilaj,
dotat cu un motor de 35 C. P. are înlrebuinţări multiple. Cu el se pot exe­
kg. sfeclă de zahăr. De aceea, drept de G.A.C. pentru a fi cultivate cu

retribuire suplimentară pentru depăşi­ sfeclă de zahăr.

rea recoltei prevăzută Ia sfecla de za­ Noi, colectiviştii din Gîrbova, con­

hăr, tovarăşul Paulini a primit 25 kg. ştienţi de sarcinile ce ne revin, sîntem cuta săpături ca de exemplu : şanţuri, fundaţii, canale etc. De asemenea cl apropia d e sfârşit. A sta n-ar fi nim ic, se culce, iar alţii să dea cărbunele anual, aşa cu m ne-am an gajai.

zahăr şi 875 lei. hotărîfi să obţinem şi în acest an re­ poate fi folosit la exploatările în cariere şi la încărcarea unor materiale. d a r cărbunele stă la poala ortului, nu pe care ei o noapte în treagă nu l-att P o a te c ă n ici el, secreta ru l o rg a ­
colte bogate la sfecla de zahăr. Noul excavator poate fi utilat şi cu echipament de macara sau graifer. în buncăr sau în vagoneie. A sta-i putut scoale din abataj. Nu, asia n-o nizaţiei de bază, n-a bănuit vreodată
Colectiviştii noştri fiind cointeresaţi Fiind prevăzut cu comenzi pneumatice, excavatorul este unul din utilajele cele răul cel m are, Ce-or zice ortacii, putea accepta. A poi îşi făcu auzită cu cine are de-a face.
materialiceşte în obţinerea de recolte ILIE COMŞA mai moderne de acest tip. Anul acesta uzinele „Progresul“ vor trimite diferi­ poziţia l
mari, s-au convins că cultura sfeclei preşedintele G.A.C. telor şantiere de construcţii de drumuri, de locuinţe etc., mai nuilie excavatoa­ H riţcan, şeful brigăzii (c ă acuş: e C. ARMEAN
de zahăr le aduce şi lor personal şi „Drumul socialismului" Girbova

gospodăriei colective venituri însem- [aionul Sebeş re de acest fel. <*S\AT''*