Page 5 - 1959-02
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI Lucrările celui de-al XXI-lea C a p s
extraordinar al P.C.11,5.
Dezbaterile asupra raportului prezentat
de tovarâşul N. S. H RUŞCIOV
Marţi 3 februarie 1959 Şedinţa din ziua de 31 ianuarie
S ă d ă m v ia }ă s a r c in ilo r Succesele din prima lună a anului- şedinţa din dimineaţa de 31 tului Executiv al Partidului In cadrul discuţiilor la rapor
trasate de Conferinţa chezăşie a viitoarelor realizări ianuarie s-a deschis sub preşe Popular Soc:" ,:st din Cuba, care tul lui'N. S. Hruşciov primul a
regională de partid! dinţia lui L. N. EFREMOV. E U a transmis un fierbinte salut fră luat cuvîntul PIOTR POSPE-
Chemarea siderurgiştilor hunedoreni către cei din Reşiţa de dat cuvîntul lui I.D. MUSTA- ţesc Comitetului Central al
(o P.C.U.S. şi delegaţilor la Con LOV,- membru supleant al Pre
Ia realiza în acest an o sporire considerabilă a producţiei de FAEV, prim-secretar al C.C. al gres din partea Comitetului Na zidiului C.C. al P.C.U.S. şi se
Conferinţa regională de partid, precădere a industriei grele, de fontă, oţel şi laminate pe baza ridicării cu cel puţin 10 la sută Partidului Comunist din Azer ţional al Partidului Popular So cretar al C.C. al P.C.U.S.
care a avut Ioc în cursuî lunii transformare socialistă a agri a indicilor de utilizare a agregatelor, a făcut ca întrecerea so baidjan. cialist din Cuba, a secretarului
trecute, a constituit un eveni culturii, de ridicare a nivelului cialistă în toate secţiile combinatului să devină mai entuziastă După cuvîntarea lui NIKOLAI
ment deosebit de important în de trai al poporului muncitor ca oricînd. Apoi a luat cuvîntul A.I. KI- general al acestui partid, Blas
viaţa regiunii noastre. Analizînd este îmbrăţişată cu căldură şi RtCENKO, care, după ce s-a o- Roca, şi a întregului popor ONIŞCENKOV, oţelar ta marea
multilateral şi aprofundat acti sprijinită din toate puterile de In întreg combinatul siderurgic, oameni, maşini şi agre cupat dc zdrobirea de către C.C. uzină „Krasnoe Sormovo“ din
vitatea desfăşurată de organiza oamenii muncii din regiunea gate, lucrează fără pic de răgaz. Şi pe zi ce trece, noi şi însem cuban, care a răsturnat dictatura Gorki, a luat cuvîntul ANASTAS
ţiile de partid pentru mobiliza noastră. nate cantităţi de metal se adaugă la cele obţinute anterior, fă- al P.C.U.S. a grupului antipar sîngeroasă a lui Batista. MIKOIAN, membru al Prezidiu
rea tuturor forţelor din regiune cînd ca graficele de producţie să urce mereu. tinic, care după moartea lui I.V. lui C.C. al P.C.U.S.
la îndeplinirea măreţelor sarcini Ţinînd seama de sarcinile mari Stalin a acţionat împotriva celor După o scurtă pauză tov. I. D.
trasate de Congresul al 11-lea trasate de Congresul al II-lea Succesele frumoase obţinute de siderurgişti în prima lună mai importante măsuri ale C.C. MUSTAFAEV, care a prezidat Cunoscutul poet ALEKSANDR
al partidului, Conferinţa a fă al partidului şi de plenara C.C. . a anului sînt o chezăşie a viitoarelor realizări, a faptului că ei şedinţă, ă dat cuvîntul lui A. B. TVARDOVSKI, a^ vorbit despre
cut bilanţul succeselor remarca al P.M.R. din noiembrie 1958. \ luptă cu toată însufleţirea pentru îndeplinirea cit mai grăb îndreptate spre asigurarea avîn- ARISTOV. rolul şi însemnătatea literaturii
bile obţinute, a scos în eviden precum şi de concluziile ce s-au ii nică a angajamentelor. tului contrmu al economici şi în viaţa societăţii.
ţă lipsurile mai caracteristice şi desprins din analizarea activită S. KAMAUOV, prim-secretar
a stabilit noile sarcini ce revin ţii de partid, de stat şi econo f ¦A- culturii, a vorbit despre munca In şedinţa din seara de 31 ia
organizaţiilor de partid, de stat mice, Conferinţa regională de rn rprlrplp al C.C. al P.C. din Uzbekistan,
şi economice, tuturor oamenilor partid a stabilit sarcinile concre > Munca plină de abnegaţie a furnaliştilor, a făcut ca la a vorbit despre dezvoltarea eco nuarie a Congresului au rostit
muncii din regiune în lupta te şi a arătat noile perspective ? sfîrşitul lunii care s-a scurs, ei să înregistreze o depăşire a Tovarăşul D. I. BARAŞKIN, nomiei naţionale a Uzbekistanu- cuvîntări de salut reprezentanţi
pentru dezvoltarea continuă a e- măreţe ce se deschid regiunii \ pre vederilor planului cu 165 tone de fontă. De remarcat este oţelar la uzina de automobile din lui. ai partidelor comuniste frăţeşti:
conomiei regiunii, pentru înfăp noastre în următorii ani. / faptul că ambele secţii sînt peste plan. Minsk’, un reprezentant al glori MAX REIMANN, prim-secretar
> La1 obţinerea acestor frumoase realizări, au contribuit în oasei clase muncitoare din Preşedintele anunţă apoi că al 6.6. al Partidului Comunist
tuirea politicii partidului şi gu Hotărîrea adoptată de Confe / mare măsură brigăzile conduse de Alexandru Uţiu şi Ioan Bor U.R.S.S., a vorbit despre mare pe adresa congresului au sosit din Germania, JOHANN KOP-
vernului de construire a socialis rinţa regională de partid con > tak de la furnalul 3, Vilmoş Far caş şi Nicolae Jeler de la furna- le avînt în muncă şi în activi mesaje de salut din partea par LENIG, preşedintele Partidului
mului şi apărare a păcii. stituie un bogat program de ) Iul 4 ; Gheorghe Schnell şi Nicolae Cristea de la furnalul 6, t a t e politică cu care masele au tidelor comuniste din Malaya,
muncă şi de luptă pentru dez ) precum şi Alexandru Gomşa de la furnalul 5, care au obţinut întîmoinat Congresul al XXI-lea Honduras, Irlanda şi din partea Comunist din Austria, HARRY
Aşa după cum au scos în evi voltarea şi înflorirea regiunii, ? importante depăşiri. al P.C.U.S. POLLITT, preşedintele Comite
denţă lucrările Conferinţei, în şi în acelaşi timp un preţios în L Ei sînt hotărîţi ca şi pe viitor să continue seria succeselor partidului „Avangarda populară“ tului Executiv ăl Partidului Co
cei doi ani care au precedat dreptar în activitatea organiza / începută in prima lună a anu lui. V. P. MILARŞGIKOV, şeful din Costa Rica. munist ăl Marii Britanii, KNUD
Conferinţa regională, pe întin ţiilor de partid, de stat, econo sc'eţiei agricole pentru R.S.F.S.R. F.SPERSEN, preşedintele Parti
sul regiunii s-au ridicat con mice şi obşteşti. a C.C. al P.C.U.S., şi-a consa Şedinţa din după-amiaza de dului Comunist din Danemarcă,
strucţii măreţe, cum sînt noile crat cuvîntarea dezvoltării agri 31 ianuarie a celui de-al XXI-lea EMIL LOEVLIEN, preşedintele
secţii şi agregate ale puternicu Aşa după cum se. arată în ho- culturii în Federaţia Rusă. Congres al P.C.U.S. a fost pre Partidului Comunist din Norve
lui centru siderurgic de la Hu tărîre, încă în acest an vor tre zidată de NURITDIN MUHIT- gia, KENDZI MIAMOTO, secre
nedoara, au apărut şi s-au dez bui să intre în funcţie un şir Delegaţii au întîmpinat cu căl DiNOV, membru al Prezidiului tar general al C.C. al Partidului
de noi obiective industriale cum dură cuvîntarea lui SEVERU C.C. al P.C.U.S. şi secretar al Comunist din 'Japoniă.
voltat noi ramuri de producţie sînt melanjorul şi laminorul de AGUIRRE, membru al Comite C.C al P.C.U.S.
industrială şi s-a lărgit simţi 650 mm. de la Hunedoara, cele
tor sectorul socialist al agricul două cuptoare de semicocs şi Şedinţa din dimineaţa zilei de 2 februarie
turii. Planurile de producţie au turnătoria de lingouri de Ia Că-
lan, să se deschidă noi cîmpuri In dimineaţa zilei de 2 febru organizaţiei regionale de partid NURIEV, secretar al Comitetu
fost îndeplinite în toate ramurile şi orizonturi miniere, să se ia arie, cel de al XXI-lea Congres
industriale din regiune. măsuri pentru modernizarea u- al Partidului Comunist al Uni- Kuibîşev al P.C.U.S., HALED lui regional din Başkiria al
nui însemnat număr de între
Avîntul cu care au luptat sub prinderi. \* unn Sovietice şi-ă continuat lu BAGDAS, secretar general al P. C. U. S„ N. M. SVERNIK,
conducerea organizaţiilor de crările. In şedinţa, care s-a des
partid bravii muncitori mineri Conferinţa regională de partid { 6.000 tone de laminate peste "plan în anul 1959 este anga- Comitetului Central al Partidului D. M. MATIUSKIN, delegat din
şi siderurgişti — detaşamentele a cerut organizaţiilor de partid chis sub preşedinţia tovarăşei
şi sindicale, conducerilor admi ? jamentul laminatorilor hunedoreni din chemarea adresată re- E. A. FURŢEVA, au luat cuvîn Comunist din Siria, JAMES partea organizaţiei de partid din
de frunte ale clasei muncitoare nistrative, tuturor oamenilor JACKSON, secretar al Comitetu Krasnodar al P.C.U.S. Apoi con
din regiune — se reflectă în muncii din întreprinderi, să de ( şiţenilor. Dintre acestea, primele 342 de tone au fost deja tul I. T. NOVIKOV, ministrul gresul a fost salutat de SALAM
cele 149.000 tone de cărbune, pună eforturi în vederea CRES- lui Naţional al Partidului Co
39.600 tone minereu de ¦fier, TF.RIî PRODUCŢIE! INDUS s realizate. Construcţiei de Centrale Electri munist din S.U.A., ADIL, reprezentantul Partidului
39.700 tone de cocs metalurgic TRIALE. Pe baza sarcinilor de Comunist din Irak şi POMPEIO
şi 17.000 tone laminate date plan trebuie sporită considerabil ( Au muncit cu mult spor cele trei schimburi ale secţiei, şi ce, N. G. IGNATOV, U. L. E-
peste plan în anul 1958. FREMOV, delegat din partea
(Continuare tn pag. 3-a) succesul este meritul tuturor. Schimbul condus de Nicolae Dra-
nceste succese arată că politi-. realizate de către unităţile so
ca înţeleaptă, bazată pe învăţă
tura marxist-leninistă, dusă de Creşte sectorul socialistcialiste ale agriculturii, tot mai
partidul nostru, de dezvoltare cu
Îmulţi ţărani muncitori păşesc cu
al agriculturiiîncredere pe calea agriculturii
gotă a dat peste plan 217 tone de laminate, cel condus de După o scurtă pauză, N. V. . MARQUEZ, membru al Biroului
Eugen Păcuraru 113 tone, iar cel al lui Iosif Trifu 12 tone. PODGORNÎI, care prezidează Politic al C.C. al P. G. din Ve
Convingîn--d-u----s-e-----d-e----s-u-c--c-e-s--e-l-e- SSBSg--r-i-c-o--lă--,-' --în----c-a--r-e---s---a--u- înscris 35 şedinţa, i-a dat cuvîntul lui Z. N. nezuela.
familii cu o suprafaţă de 21 ha. Raporlul prezentat de tovarăşul N. S. H ru şcio v-
S-a constituit, de asemenea, o
întovărăşire zootehnică în satul
socialiste. Mărgineni din raionul Orăştie, Izvor nesecat de învăţăminte
9
Numai în ultima săptămână, în care cele 17 familii au înscris
de pildă, s-au mai înscris in ve o suprafaţă de 42 ha. şi 30 oi la
chile unităţi socialiste ale agri fondul de bază. Intr-o nouă înto Făcînd bilanţul uriaşelor suc ADOLF DRUKER Ţara noastră a primit şi pri
culturii 848 de familii eu o su vărăşire agricolă, s-au unit un cese repurtate de către poporul meşte din partea U.R.S.S. un a-
prafaţă de 2.034 ha. Tot în a- număr de 106 familii din satul sovietic, sub conducerea înţe directorul Uzinei „Victoria“ jutor frăţesc multilateral şi de
ceastă perioadă, în sătul Brea- leaptă a Partidului Comunist, zinteresat în dezvoltarea ei pe
raportul prezentat de tovarăşul Căian drumul construcţiei socialiste.
zova din raionul Haţeg, s-a i- Dumitra, raionul 'Alba. Ei au N.S. Hruşciov Ia Congresul al Acest preţios ajutor poate fi vă
XXI-lea al P.C.U.S. trasează vor fi construite cele mai mari zut în toate ramurile economiei
naugurat o nouă întovărăşire a- înscris în această unitate o su sarcinile principale ale planului furnale din lume cu un volum naţionale, în fiecare întreprinde
septenal de dezvoltare a econo de 2.000-2.286 m.c., cuptoare re.
prafaţă de 58 ha. miei naţionale a Uniunii Sovi Martin cu o capacitate de 500
etice. tone şi chiar mai mare, cuptoa Şi uzina „Victoria"- Căian este
Merită subliniat şi faptul că re electrice cu o capacitate de i- .1 din întreprinderile care se
în raionul Ilia, duminică 1 fe Cifrele cuprinse în raport con 80-180 tone, linii automate con bucură de acest ajutor. Noi pri
stituie un program grandios al tinue pentru laminate cu o pro mim minereul necesar sporirii
bruarie, au fost inaugurate 2 construcţiei paşnice în U.R.S.S., ductivitate de 3-4 milioane tone continue a producţiei de fontă şi
programul construirii desfăşura pe an şi alte agregate.
Echipa de lăcătuşi condusă gospodării agricole colective, te a societăţii comuniste. In ur folosim în munca noastră cu
de Vîrlan Ion din secţia meca în care au intrat toate familiile mătorii 7 ani, economia, cultu Dezvoltarea impetuoasă a e- mult succes bogata experienţă a
nică a combinatului din Hune de ţărani muncitori din satele ra, ştiinţa şi tehnica sovietică conomiei naţionale a U.R.S.S. furnaliştilor sovietici în utiliza
Balata şi Ghimindia. vor cunoaşte o dezvoltare ne- deschide noi şi minunate pers rea mai bună a capacităţii de
maiîntîlnită pînă acum în isto pective colaborării economice şi producţie a furnalelor noastre.
doara se numără printre echipe -O — ria omenirii. Volumul producţiei tehnico-ştiinţiîice a statelor so
le fruntaşe. Această echipă reali industriale, de pildă, va înregis cialiste în interesul dezvoltării Congresul al XXI-lea consti
zează zilnic o depăşire de nor Construcţii tra o creştere egală cu creşterea fiecărei ţări în parte şi a între
mă între 8 şi 10 la sută. prin contribuţie producţiei pe ultimii 20 de ani. gului lagăr socialist în ansam tuie un nou şi puternic imbold
Producţia de fontă va atinge în blu. Aceasta creează ţărilor de de
IN FOTO : Şeful de echipă voluntară anul 1965, 65-70 milioane tone, mocraţie populară posibilităţi în lupta şi munca noastră pen
Vîrlan Ion şi lăcătuşii Covaci cea de oţel — 86-91 milioane sporite pentru a ajunge într-un
Alexandru, Doştăţeanu Mihai, In multe din satele raionului tone, de laminate — 65-70 mili timp mai scurt etapa înaintată tru înfăptuirea măreţelor sarcini
Sirbu Grigore şi Ursache lorga, Hunedoara s-au construit, prin oane tone. Raportul arată că la care a ajuns cel dinţii stat
lucrînd la rotorul de la suflanta contribuţia voluntară a cetăţeni socialist din lume. pe care partidul şl guvernul Ie
L.N.Z. din combinat. lor, şcoli şi cămine culturale
noi. In fruntea tuturor acţiunilor pun în faţa oamenilor muncii
au fost deputaţii care au mobi
lizat pe cetăţeni la muncă vo din industria siderurgică a ţării
luntară şi la strîngerea contri
buţiei în bani, necesare ridicării noastre.
construcţiilor.
IN RAIONUL ILIA
Acum, în raionul Hunedoara
;/*y _ • se află în construcţie un număr
de 16 şcoli şi 12 cămine cultu
leca dona safe complect colectivizate rale noi. Din acestea, pînă Ia
sfîrşitul anului vor fi terminate
In ziua de duminică, 1 februa vicepreşedinte al Comitetului executiv podăria colectivă. Pe lingă pămlni, ţă şi date în folosinţă 6 şcoli şi 5 Oaspeţi la Congresul al XXI-lea dl P.C.U.S., iri 'marele palat dl 'Kfein liiitiM:
rie, in satele Balata şi Chimin- al Sfatului popular regional“. ranii muncitori au . adus în G.A.C. 22 cămine culturale. Asemenea con IN CLIŞEU : Tovarăşii Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Cili En-lai, coiiducălo-
dia din raionul Ilia, au luat fi de vaci, 60 de cai, 30 căruţe, 30 care, strucţii se vor termina şi da în rul delegaţiei Partidului Comunist Chinez, şi Gheorghe Gheorghiu-Vej, conducătorul delegaţiei Partidului Munci
inţă gospodării colective. In a- După ce iov. Bodea a anunţat că 12 semănători, 13 prăsitori, 56 pluguri folosinţă în satele Cerişor. Plop, toresc Romin.
ceste gospodării au intrat toţi biroul ¦Comitetului regional de partid şi alte unelte. In munca de convin Nandru etc.
ţăranii muncitori din satele res şi Comitetul executiv al Sfatului popu gere a ţăranilor muncitori pentru a
pective. In numărul de astăzi lar regional au aprobat constituirea se înscrie în G.A.C., s-au evidenţiat —0 -
publicăm un articol de la inau gospodăriei colective din satul Chi mai mulţi tovarăşi, printre care au
gurarea gospodăriei colective din mindia, cil denumirea de „Unirea”, în fost amintiţi Susan Ioan, preşedintele OONCURS
satul Chimindia, iar in numărul sală s-a produs o adevărată explozie comitetului de iniţiativă, Munteami „Cine ştie cîştlpă“
viitor vom publica un articol de de aplauze şi urate. („Uraaa...! Tră Ioan, preşedintele fostei întovărăşiri,
la inaugurarea gospodăriei co iască G. A. C. „Unirea“, Trăiască Hoban Francisc, secretarul organiza Din iniţiativa Comitetului de femei
lective din Balata. P.M.R., care ne conduce spre o viaţă ţiei de bază, Muntean Adam, directo din raionul Petroşani s-a organizat de
fericită, cinste primilor înscrişi în gos rul şcolii, ţăranii muncitori Lăcătuş curînd un concurs „Cine ştie cîştigă“
La inaugurarea podăria noastră colectivă,' etc.“. Ioan, Lăcătuş Ladislau, Irimie Sabin pe temele : „Figuri de femei luptătoare
G. A. C. „Unirea“ şi alţii. pentru pace“ şi „Şcoala şi familia“.
Prin aplauze prelungite, ovaţii şi
Duminică pe la ora două, sala cămi urale, întreg satul Chimindia ¦îşi ma Atit tov. Voica în darea de seamă, Cele mai bune rezultate le-au obţi
nului cultural din satul Chimindia era nifesta în această zi ataşamentul său cit şi colectiviştii care au luat cu nut tov. Mirierva Cîta care a totalizat
arhiplină de oameni. Satul întreg, cu neţărmurit faţă de partidul¦clasei mun vîntul la discuţii au subliniat că înto 305 puncte, situîndu-se pe locul întîi.
mic cu mare, aştepta aici cu nerăb citoare şi bucuria unei vieţi n o i şi vărăşirea agricolă care a luat. fiinţă Drept recompensă tov. Maria Cîta a
dare începerea festivităţii inaugurării fericite pe care şi-o vor făuri de aci primit un covor. Pe locurile următoare
înainte în. gospodăria colectivă. cit 5 ani în urmă, a avut un mare rol s-au situat tovarăşele Maria Ghinea,
gospodăriei colective. Deodată, în sală în ce priveşte convingerea •;ţăranilor care a >primit un serviciu de masă, şi
se face linişte deplină. De la tribuna Tovarăşul Votca Dumitru, preşedin muncitori asupra superiorităţii muncii Elena Antohi care a cîştigat un bidon
pavoazată sărbătoreşte răsună o voce: tele gospodăriei colective, a prezentat în comun. Faptul că< întovărăşirea a
•„deschidem şedinţa noastră festivă... darea de seamă a comitetului de ini realizat în anul 1957, 3.100 kg. grîu pentru untură.
Are cuvîntul iov. Ioan Bodea, prim- ţiativă. El a subliniat că toate cele 96
familii din sat, cu întreaga suprafaţă (Continuare în pag. 2-a) MARIA IORDACHE DUMITRESCU
de 260 ha. teren s-au înscris în gos- corespondentă