Page 50 - 1959-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1292

otlbuni $iiinţi(ie

SO V IETIC

Venus sub telescop

Prinţii in lume, savanţii Uni­ lor ce au trimis prima rechetă

unii Sovietice au înregistrat spre Lună.

descărcări electrice în atmosfera Servantul sovietic Jurii Hlebţe*

planetei Vrnus. Gele mai proas­ viei a întocmit un proiect detai­

pete observaţii astronomice con­ lat al explorării planetei vecine.

firmă această descoperire: pe Prima expediţie în Venus o vor

Venus se află nesfîrşite întin­ face rachete ce vor avea, pe bor­

deri de apă, aidoma mărilor şi dul lor, aparate de televiziune

oceanelor noastre. Un nou văl care ne vor transmite fidel tot

al misterului cosmic a căzut, ce vor „vedea“ pe ţărmurile mi­

datorită şi de data aceasta, ce­ rificelor oceane stelare. ¦ E greu de desemnat cea mai ningrad, cu 10 milioane de vo ce i-au revenit 54.732, pe cînd Pe Ungă parcu­
celebră bibliotecă din lume. lume. Statelor Unite doar 12.589, Fran­ rile zo o lo g ice, in
Racheta poştală După criteriul vechimii, locul în- ţei 11.793, Angliei 19.962. O si­ ultim a vrem e in Ja­
tîi s-ar cuveni dăruit primei bi­ 3. Biblioteca Congresului din tuaţie similară domneşte şi în ponia cunosc o
După racheta interastrală, a America, vestul Europei-estul blioteci publice, întemeiată în Washington, tot cu 10 milioane sectorul traducerilor : U.R.S.S.: m are popularitate
fost pus la punct proiectul unei Asiei etc.). anul 35 înainte de era noastră de volume. 4.282 titluri în 1955 (locul în­ aşa-num iiele acva­
rachete cu reacţie destinată ser- tîi) ; S.U.A. 818 titluri (locul rii. ia tă , in clişeu,
victului poştal. Originala rache- Deasupra „adreselor“, dispo- de către romanul Asinius Pol- 4. Biblioteca Academiei de 11); Anglia: 659 titluri (locul un aspect dintr-un
tă, prevăzută cu două trepte, se zitive electronice vor elibera au- Ştiinţe a U.R.S.S. (Moscova), 13, doar cu un titlu mai mult a c v a riu : hrănirea
tomat, din corpul rachetei, un lion. După criteriul „interesan­ cu 8 milioane de volume. decît s-a editat în ţara noastră delfinilor in acva­
va deplasa cu o viteză de 15.000 cilindru cu respectivele scrisori în anul acela). riul din oraşul Si-
km., pe oră, „buclind“ pămîntul şi colete. 0 paraşută rezistentă' tului", locul fruntaş îl revendică 5. Biblioteca Naţională din m onasechi.
va atenua căderea cilindrului. Paris, cu 6 milioane de volume. Producţia mondială de cărţi
la o înălţime de 250 km. Fireş­ Şi racheta, fără să se oprească biblioteca din localitatea indiană se cifrează, în prezent, la 5 mi­
6. British Muzeum (Londra), liarde de cărţi pe an, adică două
te, ea va ţi destinată serviciului o clipă, îşi va urma drumul Amvitsar; biblioteca aceasta e cu 5 milioane de volume. cărţi pentru fiecare locuitor al
spre alte adrese... globului.
poştal pe mari distanţe (Europa- o clădire de marmură preţioasă, Faptul că primele locuri a-
parţin bibliotecilor sovietice nu
Mîna mecanică ornată cu aur şi adăposteşte o
singură carte — cartea stîntă a

siksilor. Un alt criteriu impor­

-...Un suport din metal şi masă ca în cazul nostru — un apa­ tant este cel al bogăţiei bibliote­ este o simplă întîmplare. U.R.S.S. ^^/VWWWWVWWV^^/VW^AAA^AA^íVVW

plastică, aşezat pe podea, ţine rat extrem de sensibil. cilor. După criteriul acesta, lo­ — ţara avîntului cultural în — O iscălită te, m a i ţta ţiit <fj<iutio-aia ca b-a&maL
modelul unei mîini omeneşti; cul întîi în lume îl ocupă Biblio­ continuă creştere — deţine, de
de suport e .legată, cu un fir e- Foloasele „mîinii mecanice T teca de Stat „V. I. Lenin" din ani şi ani, recordul neegalat de
tectric, o brăţară de métal scli­ Uriaşe! Spaţiul nu ne îngăduie Moscova, a cărei zestre atinge nimeni al tipăriturilor. In anul
pitor cum sînt anumite .brăţări să le dezvăluim pe toate şi nici fantastica cifră de 15 milioane 1955, de joildă, din cele peste
de ceasornice. să le comentăm cum se cuvine de volume. Urmează : 214.000 titluri de cărţi editate
valoarea. Iată doar, pe scurt, cî-
— Apropiafi-vă ! zîmbeşte sa­ teva:

vantul. Puneţi-vă brăţara pe Mai întîi, datorită faptului că 2. Biblioteca publică din Le- pe tot pămîntul, Uniunii Sovieti- Există oare, intr-adevăr, pi Gei mai mici oameni din lume 20.000—25.000 de reprezentanţi
mină şi imaginaţi-vă (repet : biocurenţii pot fi uşor transmişi e-au aşi în vînătoarea de ele­ ai triburilor de pigmei. Golonia-
imaginaţi-vă numai, fără să tre­ prin cablu şi chiar prin radio, tici ? fanţi. II loveau cu suliţa de lemn liştii îşi aduc aminte de ei doar
ceţi la faptă) că strîngeţi pum­ omul ce se află la mii de kilo­ cînd elefantul dormea şi-l urmă­ atunci cînd vreun director de
nul. Aşa... metri depărtare izbuteşte, fără O vizită ta grădina zoologică Sau ei trăiesc numai în fante­ reau apoi, zile şi nopţi, prin de­ circ european îi roagă să-i prin­
să mişte un deget — contro- zia poporului, în poveştile cu sişul sălbatic al junglei, pînă dă cîţiva. Alminteri, ei nu figu­
Inchipuiţi-vă stupoarea celui lînd procesul de muncă doar cu and animalul cădea. Finalul rează pe statisticile oficiale, iar
care, ascultînd îndemnul, vede ajutorul televizorului — să e- din Pekin Statu-Palmă, depănate de bunica victorios al vînătoril era sărbă­ autorităţile afirmă că nu există
cum, la comamia gîndului său, xecute tot ce pofteşte, în cele la gura sobei, sau sub pana u- torit cu chiote vesele şi cu vin picior de om prin pădurile vir­
mina de pe suport îşi încleştea­ acrişor din frunză de palmier. gine ; oficial, pigmeii sînt soco­
ză degetele. Şi aceasta nu-i to­ mai grele şi mai inaccesibile Grădina zoologică din Pekin şi-a cocori din Manciuria, cobre din provin­ nor scriitori ca Ionnathan Swift tiţi nu oameni, ci „reprezentanţi
tul. Mîna-minune îşi poate strîn- locuri. Cu „mîini mecanice“ vor sărbătorit de curînd semicentenarul, cia subtropicală Iunnan, maimuţe cu sau H. G. Wels ? S-au scurs însă multe decenii
ge degetele mai încet sau mai fi înzestrate baiisferele trimise invitîndu-i, cu acest prilej, pe toţi lo­ botul lat, cerbi albaştri, diferite soiuri de atunci şi şeful unei recente ai faunei pădurii“.
brusc, poate executa şi orice la mari adîncimi oceanice, na­ cuitorii oraşului să-i viziteze cuprinsul. de leoparzi, crocodili de pe fluviul întrebările acestea au frămîn- expediţii cehoslovace în Africa Nici piticii din 'Asia de sud-
vele cosmice, laboratoarele şi u- lanţzî etc. Animalele trăiesc în rezer­ tat, sute de ani, nu numai min­
alte mişcări — mişcarea cu ca­ zinele atomice cu pericole de ra­ Pînă în anul 1949, anul eliberării vaţii unde li s-au creat condiţii ase­ ţile celor mici, iubitori de visuri nota în jurnalul său, după în- est şi Oceania — semnalaţi de
re spargi ceva sau cu care muţi diaţii etc., etc., etc. Chinei, porţile ei erau închise marelui m ănătoare celor naturale. Păsările cîn- fantastice. Şi sute de ani, din
un obiect foarte fragil — şi asta public. Ea era proprietatea împărătesei tătoare vieţuiesc într-un parc frumos, lipsă de probe, lumea civilizată tîlnirile cu triburile de pigmei; savantul rus Mikluho Maklai în
ciad omul gindeşte doar respec­ Un domeniu pentru care , mina şi a familiei imperiale. Atunci, în 1949, pe o insulă, în colivii care le imită a înclinat către ipoteza din urmă. „Ne-au apărut exotici numai 1875 — nu se bucură astăzi de
tiva mişcare. mecanică“ va constitui o minu­ număra doar cîteva maimuţe şi cîţiva de minune cuiburile. Abia în 1869, un George Schwa- o soartă mai bună. Triburile de
nată binefacere: domeniul pro­ p ap a g ali: tot ce mai rămăsese după infurt, călător neobosit şi mar­ la prima întîlnire. Treptat însă, „semangi“ din Malacca, alături
Vrăjitorie ? Nu. distrugerile ocupaţiei japoneze şi ale Dintre animalele şi păsările Asiei, tor sincer al celor văzute, întîl-
regimului gomindanist. Africii, Europei, Australiei şi Americii, nea în suita unui rege african acest sentiment a slăbit. In cli­ de care a trăit Mikluho Maklai
E aşa-zisa „mină mecanică“, tezelor. Un om fără-mîini — grădina zoologică din Pekin posedă, primii pitici. Erau aşa-numiţii
realizată de un colectiv de spe­ astăzi lipsit de orice ajutor, ne­ In prezent — datorită fondurilor a- printre multe altele, elefanţi, urşi albi, „pigmei“. Dar dovada nu fusese pa în care a*căzut perdeaua idei­ în anii 1874-1875, s-au înghesuit,
cialişti sovietici. Ea se bazează putincios — va putea, cu ajuto­ cordate de guvernul popular' — gră­ încă făcută ; rămînea de văzut lor romantice, în faţa noastră
pe faptul că orice activitate a » rul a două „mîini mecanice“ bio- dina zoologică din Pekin numără pes­ girafe, canguri, struţi, lebede negre, dacă piticii lui Schwainfurt erau reduse la a zecea parte din ce
te 3.200. de păsări şi animale şi 320 flamingo, hipopotami, rinoceri, tot fe­ s-au ivit oameni cu griji cotidi­ erau altădată, în zona cu mlaş­
ţesuturilor vii, omeneşti ', duce ta electrice, puse în ''-legătură ca de specii diferite, reprezentante 'ale ’ reprezentanţii’unei categorii mai ene şi cu rare clipe de bucurie“.
faunei’ lul de maimuţe, de iâ dril'i şi pînă la numeroase’ de oameni sau, pur tini şi malarie a peninsulei. Iar
apariţia unor potenţiale electrice centrii săi de gîndire, să ia de toate m eridianele globului. Aici poţi urangutani, cacadu albi, lei, tigri, ze­ şi simplu, îşi datorau statura lor In goana lor lacomă, care nu
adm ira’ vestiţii „panda m ari“ (urşi de întîmplării. din insulele Filipine — unde ia­
cunoscute sub numele de „bio­ pe masă, fără ajutorul nimănui, Himalaia), precum şi tigri’ din Ussuri, bre etc. se împiedica în scrupule umani­ răşi i-au semnalat vechile ex­
Gîţiva ani mai tîrziu Stanley,
curenţi“ şi care pot influenţa — paharul, farfuria sau cartea. Pentru animalele grădinii s-au făcut celebrul explorator al Africii ne­ tare, după bogăţiile solului şi pediţii etnografice — piticii au
gre, a limpezit cu desăvîrşire subsolului african, colonialiştii dispărut cu desăvîrşire.
construcţii noi, care ocupă o supra­
faţă de 35.000 metri pătraţi. i-au alungat mereu pe pigmei, Poveştile sînt frumoase. Statu-
Palmă-Barbă-Cot nu se teme de
misterul. Cercetările sale nu mai hăituindu-i de colo-colo, restrîn- nim eni; el îi doboară pe uriaşii
cei răi cu puterile sale miracu­
o. o o o o o o o o Cu ocazia zilei de < lăsau nici un echivoc: ii ospeţise gindu-le treptat terenurile de vi-
o Oo pe pigmei în ţara lor, în afundul n ăto areşi posibilităţile traiului. loase, izvorîte din tainice vrăji.
23 August 1958, Co- ( pădurilor tropicale, le studiase Poveştile cu pitici sînt frumoase.
0 0 2 2o o o o o o o o viaţa, moravurile, credinţele, a- Numărul lor descreşte cu repe­
lectivul sportiv „Şu- < flase că alcătuiesc un popor Realitatea însă e tragică.
O O OO- O-| Uo 0 0 (Un „mare“ popor!, zîmbise a- ziciune ; in pădurile din Gongo
«OOOOOOo oo oo rianul“ din oraşul < muzat exploratorul) şi îl înflă­ belgian şi Africa ecuatorială
căraseră ochii frumoşi ai unei
Submarinul „Se- Sebeş a organizai o < tinere înalte de un metru... franceză trăiesc azi doar vreo
verianka" — labo­
ratorul ştiinţific a1 tom bolă sportivă r (Aceasta e, după Herbert But- =m:-
Institutului de cer­ ze, înălţimea pigmeilor africani :
cetări piscicole şi cu obiecte de va- > 1,44 m. bărbaţi, 1,37 m. femeile.
oceanografice din Sînt însă şi destui de 1 m. —
Uniunea Sovietică loare. B iletele au < 1,20 m. Greutatea maximă: 40 M agazin regional
— a efectuat pri­ f o s t v in d u te , in s ă <,
ma cursă. kg.)
tragerea nu a avut < COMORILE BIBLIOTECII
IN CLIŞEU : Pe vremea lui Stanley, pig­
La iluminatorul vi­ loc nici pînă in meii trăiau liniştiţi in întunericul
zual al submarinu­ şopotitor al marilor păduri afri­
lui, o parte din co­ p re ze n t. cane. Se căţărau, cu agilitatea !BIA\ Y ITSHIY .4 N IEILM
laboratorii ştiinţifici unor copii zvăpăiaţi, în frunzi­
ai expediţiei discu­ Pentru-că-n curînd e anul şul copacilorpîndeau v înatul;
tă asupra mersuri­
lor observaţiilor. de cînd banii noi i-am dat, slobozeau suliţa ucigaşă cu o Biblioteca Batthţjăneum din Din secolele mai apropiate —*
< Felicit pe „Şurianul“ Alba lulia are de multă vreme XVI şi XVII — biblioteca păs­
OOOOOOO o o "un renume european. Spaţiul trează „Dialogurile“ lui Lucian
OOOOO o o o c-a fost bine inspirat. restrîns al unui articol nu-i poa­ (1522), „Orlando furioso“
te prezenta nici pe departe con­ (1584), edilii-princeps şi multe
n 'î o o > Tragerea ?... Nu mai sînt şanse, ţinutul ei. Ne vom mărgini să altele. O carte tipărită în 1509

< a spus cineva-ntr-o doară,

Sîntem toţi convinşi acuma,

c-a fost „Tragere pe sfoară“ . <

mînă care nu greşea niciodată.

enumerăm, în cele ce urmează, este „Istoria Memorabilă a mon­

incolo de cercul polar, în miste­ Şi rezultatele n-au întîrziat să se a- dominate de statui lucrate de artişti de cercul p o la r; doar şuierul veşnic jocului indecis al luminii), se află o doar exponatele mai valoroase; ştrilor“, deosebit de interesan­
riosul ţinut al tăcerilor albe rate : cărbune de calitate superioară, cunoscuţi. Un oraş in d u strial. aici insă fără pretenţia de a le e~ tă şi care aruncă o lumină -a-
minereuri’ de cupru şi nichel cu un se află o fabrică specializată în ’ pre­ al vîntului şi răbufnirile de furie ale frumoasă staţiune de odihnă. Cît pri­ puiza măcar pe aceslea. supra concepţiilor ştiinţifice din
— tulburate, pînă nu de mult, doar mare procent de platină, zăcăminte lucrarea metalelor ¦— cea mai mare acea vreme.
de scîncetul vulpii şi de urletul urşi­ care ocupă astăzi primul loc în fabrică de acest fel din Europa — o viscolului care, îndărătnicindu-se să veşte vînătorii — împrejurimile m a­ In bibliotecă există peste 500
lor înfometaţi — omul sovietic se U.R.S.S. şi sînt celebre în toată lu­ termocentrală cu nimic mai prejos de incunabule (tipărituri dina­ Cărţile şi tipăriturile romi"
înstăpîneşte astăzi tot mai temeinic. mea. de termocentralele oraşelor cu veche nu capituleze în faţa omului, îngroa­ relui lac le oferă cu dărnicie blănile intea secolului XVI), in fruntea neşti din cele mai vechi tim­
Munţii de zăpadă au încetat de a fi tradiţie industrială, cîteva mari uzine cărora se cuvine să aşezăm lu­ puri sînt oaspeţi deşi în raftu­
unica podoabă a decorului; în umbra Evenimentul acesta se petrecea du­ metalurgice, o tipografie care tipă­ pă cîteodată casele în troiene de nea, urşilor albi (.„ din păcate însă, nu sin­ crarea „Codex aureus“, manu­ rile minunatei biblioteci. De la
lor au răsărit blocuri moderne, care pă ultimul război mondial. reşte patru ziare etc. In Norilsk şi-au scris din secolul XV, „Biblia „Palia de la Orăştie* (1582) şi
străpung noaptea polară cu mii şi deschis porţile un institut supeiior şi amintesc îndrăzneaţă latitudine a gure, ci împreună cu nişte dinţi, care Sacra“, veche de 7 veacuri, pre­ pînă la „Sicriul de aur“ (1683),
mii de lumini. Dispar lichenii, sub Statul sovietic a hotărît atunci în­ numeroase şcoli elementare şi medii. cum şi singura carte de cosmo­ pînă la „Psaltire a proorocului
asfaltul marilor magistrale. Şi acolo temeierea oraşului Norilsk. Norilsk-ului. In rest, de luni dimi­ nu ştiu de glumă I). grafie rămasă pînă în zilele
unde renul trăgea, din greu, sania noastre din Evul Mediu : ,,Pto- şi împăratului David“, care da­
eschimosului uns cu grăsim e şi în­ In Apus, mulţi au zîmbit cu scep­ neaţa şi pînă sîmbătă seara, oraşul Industrie, cultură, confort, recreiere. lomaeus-Cosmographia“ (1482), tează din ultimii ani ai secolu­
fofolit în nouă cojoace, limuzine de ticism : un o r a ş _______________ pulsează de viaţă ca toate oraşele colecţie de hărţi colorate meşte­ lui XVII, colecţia de tipărituri
ultimul tip duc femei în rochii de în împărăţia nop. lumii. Oamenii muncesc, învaţă, Ge şi-ar mai putea dori locuitorii şugite de mîinile unor vestiţi romineşti e un lung şirag de
seară Ia teatru, la operă. merg Ja teatru, la cinema, iax pere­ oraşului ? pietre preţioase din care am mai
ţii polare, unde
Vă prezentăm, în cele ce urmează, chile de îndrăgostiţi — prea ocupate Flori
oraşul Norilsk, supranumit „metropo­ iarna stăpîneşte g
.... ................ de ele însele —
zece din cele 12 = nu prea observă M agazinele alimentare au totdeau
Tia roşii şi castraveţi proaspeţi.
luni ale anului, lipsa teilor înflo­
Nu aduşi cu avionul din regiunile
riţi..; mai calde, ci „producţie proprie“ .

Duminică ,tot o- Sovhozul Norilsk ului le creşte în sere

raş.ul pleacă în imense, unice în lume prin proporţiile

la Articii“. unde termometrele excursie prin îm­ lor. Sub sticla serelor înfloresc şi şe cărturari. enumera ca încheiere, corespon­

La început au fost cu mercur Inghea- M [n plus : spitale, dispensare, clinici, prejurimi, Contem­ desfac, în lunile mai calde, ghiocelul denţa adresată
cîtîva geoîogi... ţă şi cele cu al­ şute de magazine de tot felul, cine plativii se duc pe şi gladiola, petunia şi crizantema, Iri de losif Gahori
cool coboară de­ matografe, un teatru, un muzeu. malul lacului La­ astfel de zile, tot oraşul se perindă fostului custode
ntemeietorii oraşului — ale că­ seori la 50 de grade sub zero? Uto­ N-au uitat constructorii oraşului nici ma, ale cărui ape sînt de cel mai auten­ prin faţa serelor. Spectacolul acestor al bibliotecii co-
ror nume deschid cartea de pie. Simplă utopie... Dar zîmbetu! aeroportul — de pe care îşi iau zbo­ tic sm a ra ld ; tot aici poposesc şi pes­ flori delicate, plăpîride, care-şi înalţă resnondenlă de
le-a încremenit iute pe buze. rul în fiecare zi avioanele cu pasa­ carii. Ştiucile, somonii, morunii şi căciuliţele de catifea sub cerul polar, certă valoare is­
aur a „metropolei Articii“ — au fost păstrăvii se zbenguie ispititor sub torică prin des­
un grup de geologi. Infruntînd rigo­ ...Şi azi, 160.000 ţipla transparentă q gheţii. Sportivii e inedit şi deosebit de emoţionant. crierea execută­
rile iernii polare, gerul cumplit, vîn- locuitori
tul care sufla cu o viteză de 150 ki­ De curînd, locuitorii oraşului au

hotărît să facă tot posibilul, să năs­

lometri pe oră, ei au cercetat pas cu a, atît numără azi oraşul Norilsk, geri pentru Moscova, nici bazinul de urcă mai sus, la poalele muntelui din cocească toate mijloacele pentru a de­ rii lui floria.
pas teritoriul viitorului oraş (pe care „Metropola Arcticii“ nu-şi dez­ înot înzestrat cu o vastă plajă de ni­ vecinătatea lacului, la complexul tu­ cora străzile Norilsk-ului cu ronduri Numărul ma­
atunci poate nu-1 prevedeau), săpînd, sip auriu (plajă la minus 50 de gra ristic înzestrat cu staţie nautică şi d- flori. Mijloacele acestea vor fi cu
punînd sonde, urm ărind tresăririle a- minte numele! d e l) şi nici clădirea centrului de te bază de s c h i; tot aici, la umbra mun­ siguranţă găsite, înfăptuirile de pînă nuscriselor-, co­
celor pe cadranele aparatelor. Calcu­ E un oraş socialist, un oraş mo­ leviziune. telui de gheaţă ce seamănă cu un acum ale marelui oraş fiind cea mai dexurilor şi in­
lele şi unele cercetări preliminare cunabulelor din
dern în toată puterea cuvîntului. Un Industrie, cultură, confort.
oraş cu edificii sompluoăse, cu blocuri

vesteau bogăţii de subsol fabuloase. monumentale, cu străzi largi, cu pieţe Nici n-ai crede că te afli dincolo minunat evantai multicolor (efect al bună chezăşie.- biblioteca Bat5

'J SUPRANATURAL 1SM, (hgănetim se rir
dică la 1.230.
*.*1. • d e se n d in „ O g o n io k “,