Page 51 - 1959-02

Nr. 1292
Remorcarea trenurilor
cutonaje sporite — mijloc important
de mărire a capacităţii de transport
Multe şi mari sînt sarcinile ce ne
revin nouă, comuniştilor de la calea
ferată, din hotărîrile plenarei C.C. al
P.M.R. din noiembrie 1958 şi ale con-,
ferinţelor raională şi regională de partid,
în ce priveşte sporirea traficului de
mărfuri şi călători pe magistralele de
oţel ale patriei. De asemenea, sarcini
mari ne revin în ce priveşte utilizarea
cît mai raţională a capacităţii de trans­
port a locomotivelor şi vagoanelor, în­
treţinerea în perfectă stare de funcţio­
nare a parcului rulant, reducerea con­
sumului de combustibil şi lubrefianţi
şi realizarea de economii cit mai în­
semnate în scopul reducerii sistematice
a preţului de cost.
Îndrum aţi de organizaţia de partid,
comuniştii din depoul C.F.R. Teiuş şi-au
propus să folosească cît mai intens
metoda de remorcare a trenurilor cu
tonaje sporite, metodă • care constituie
un mijloc important de mărire a capa­
cităţii de transport. Eu, de pildă, folo­
sesc de mai mulţi ani această metodă
şi am căpătat o experienţă bogată în
ce priveşte aplicarea ei. Avantajele a-
cestei metode constau în faptul că se
pot remorca trenuri mai puţine, dar cu
tonaje mai mari, ceea ce echivalează
cu un număr mai mare de trenuri. In
acest fel se reduce numărul de loco­
motive folosite pentru remorcarea tre­
nurilor şl se micşorează numărul de
ore prestate, realizîndu-se în acelaşi
timp însemnate economii de combusti­
bil şi lubrefianţi la toate locomotivele
care remorcă trenuri cu tonaje sporite
faţă de normă.
Metoda remorcării trenurilor cu to­
naje sporite cere ca mecanicul să cu­
noască foarte bine secţia de remorcare
pentru a putea folosi din plin forţa
vie a trenului. De asemenea, se cere
o întreţinere şi îngrijire atentă a loco­
motivei şi acordarea unei atenţii deose-
Angajamentele minerilor de la Teliuc prind viaţă
(U rm are din pag. l-a)
fie schimbată o bandă transpor­
toare. Aceasta s-a făcut în nu­
mai 6 ore.
Acolo unde situaţia a permis,
s-a făcut puş.carea-selectivă, Ste­
rilul a putut fi ales mai uşor, iar
conţinutul de fier a crescut în
minereul livrat.
Analizele făcute în cursul lu­
nii ianuarie arată o depăşire a
procentului de fier la fiecare sor­
timent. De aici se poate trage
concluzia că in primul rind, lup­
ta pentru calitate s-a dat în a-
bataje. Alegerea manuală a ste­
rilului a fost principala metodă.
Comuniştii s-au angajat din pri­
mele zile ale anului în lupta
pentru cel mai curat minereu.
In întrecerea dintre brigăzi, fi­
gurează şi acest obiectiv. Deo­
camdată cele mai bune brigăzi
s-au dovedit a fi cele conduse de spori producţia de ankeriţş liv­ colectivului de muncă de la Te­ de vreo 35 m , şi o descin dere de 5 m •>
minerii Ioan Mateş, Nicolae rată siderurgiştiior, va pptea fi liuc vor fi îndeplinite şi depăşite. este term inal.
In a j u t o r u l
U nele aspecte din activitatea mea
de propagandist
Practica construcţiei socialiste în
ţara noastră ridică noi şi noi cerinţe
din partea oamenilor muncii, cere a-
qestora să aducă o tot mai mare con­
tribuţie la îndeplinirea sarcinilor eco­
nomice şi.politice trasate de partid şi
guvern. Şi pentru ca randamentul
muncii noastre să fie ia înălţimea sar­
cinilor, este necesar să cunoaştem te­
meinic linia elaborată de partid şi gu­
vern, teoria marxist-leninistă — singura
teorie care ne luminează calea spre
progres, ne întăreşte convingerea în
victoria noastră comună, ne dă pers­
pectiva de viitor şl forţe noi de luptă
şi muncă creatoare.
In activitatea mea am ţinut seama
întotdeauna de asemenea probleme şi
m-nm străduit să mi le însuşesc într=o
ţşăsură tot mai mare.
In cele ce urmează voi arăta felul
gum muncesc eu ca propagandist cu
şeopul de a împărtăşi ceea ce consi­
der pozitiv şi altor tovarăşi care pres­
tează această muncă, fără să cred că
eu, la rîndul meu, nu mai am încă
multe de învăţat în această privinţă
pentru ca să devin cît mai util activi­
tăţii de partid în domeniul propagan­
dei marxist-lenjniste.
Pregătirea temeinică
a propagandistului —
cerinţă primordială
In activitatea de propagandă mar­
xist-leninistă am considerat şi considei
că propagandistul joacă un rol deose-
IOAN DASCALU
mecanic de locomotivă
Depoul C.F.R. Teiuş
bite stării termotehnice a cazanului.
Conducerea şi întreţinerea focului cere,
de asemenea, o m are atenţie din partea
fochistului. . . . .
Prin buna întreţinere a locomotivei—
ungere corectă, curăţenie,, reparaţie la
timp a defectelor — am reuşit ,ca în
flecare lună să realizez, cu locomotiva
pe care o deservesc însemnate econo­
mii de combustibil şi lubrefianţi, re-
morcînd cît mai multe trenuri cu to­
naje sporite.
Este ştiut faptul că plecînd la drum
cu, locomotiva bine reparată şi revi­
zuită corect, se poate acorda o mai
mare atenţie siguranţei circulaţiei.
Dacă nu se face acest lucru, anumite
defecte ce se pot ivi pe parcurs sus­
trag atenţia mecanicului de la obser­
varea liniei şi a semnalelor.
Un factor im portant în viaţa loco­
motivei îl constituie starea termotehni-
că a cazanului. Eu acord o atenţie
deosebită cazanului. In ultimii ani m-a
preocupat mult găsirea unui sistem care,
aplicat la locomotive, să poată doza
corect şi în mod automat cu desin-
crustant apele de alimentare pentru lo­
comotive. Am şi reuşit să realizez un
aparat automat care îndeplineşte
funcţiile amintite mai sus. După ce a
fost experimentat în depoul nostru timp
de peste 6 luni, dînd rezultate bune,
s-a dispus montarea acestui aparat
pe o locomotivă a depoului Oradea
pentru a fi experimentat cu personal
străin.
Acest aparat este cea de-a 8-a ino­
vaţie realizată de mine în scopul au­
tomatizării şi îmbunătăţirii condiţiilor
de lucru pe locomotivele cu aburi. In
Gostinaş şi Teodor Gligor, de la
pădurea oraşului, Ioan M. Popa
şi Nicolae Rusu, de la sectorul
II, Ioachim Modîlcă de la secto­
rul I etc.
Important este faptul că în­
tregul colectiv, este hotărît să
lupte pe mai departe pentru ca
rezultatele de pînă acum să fie
dezvoltate.
In munca lor, minerii din Te­
liuc întîmpină şi unele greutăţi.
De aceea este necesar să fie mai
mult ajutaţi. Este vorba în pri­
mul. ţ-înd de darea în folosinţă
în purşul lunii februarie a ' urief
noi staţii de antezdrobirp, care
să asigure o mai bună clasare
şi sortare;- a producţiei de mine­
reu. Tot în cursul acestei luni
trebuie să fie dată în folosinţă
instalaţia de concasare a anke-
riteţ, prin .care, pe. lingă că va
DUM1TRU TfRLEA
propagandist la cercul de studiere a
Statutului P.M-R. — preparaţia Petfila
bit de important. El trebuie să fie un
om cult, principial, în stare oricînd să
seziseze noul, un om cu cunoştinţe te­
oretice Şi practice corespunzătoare, un
tovarăş conştient de nobila lui sarcină
— aceea de a propaga în rîndul m a­
selor ideile atotbiruitoare ale marxism-
lenlnlsmului.
Incredln|îndu-ml-se sarcina de pro­
pagandist în învăţămîntul de partid,
am considerat de datoria mea să lupt
cu fermitate pentru a mă pregăti în
primul rînd eu în aşa fel ca să pot
ajuta cursanţii în însuşirea materialu­
lui prevăzut în programul cursului.
In această direcţie, un ajutor pre­
ţios am primit şi primesc din partea
cabinetului de partid. Particip cu re­
gularitate la seminariile, conferinţele
şi schimburile de experienţă organizate
ai ci şi mă străduiesc; să-mj însuşesc
cît mai muite recomandări, sfaturi şi
metode bune ce ni se aduc la cunoş­
tinţă. Aş putea spune Că pentru mine
a devenit o necesitate frecventarea ca­
binetului de partid şi aceasta nu numai
în zilele cînd şînt programate pregăti-
rite'j ci şi în alte zile, ori de cîte ori
am ocazie. Şi ocazii îmi creez cît mai
multe. Pe această cale aş vrea să
combat practica unor propagandişti
care lipsesc de ia pregătirile ce se
fac Ia cabinetul de partid şi să le re-
DRUMUL 'SOCIALISMULUI • Pair. 3
(Veşti din OCOROiI 9TE1ÍTÍ l i Propagandişti
e&mana (tHihiţa şi agitatori
Pentru electrificarea învăfămînfului de partid 9
In Legătură cu probleme­
satului Organzaţia de bază P.M.R. suşească învăţătura marxist-le­ le privind mişcarea munci­
de Ia Atelierul Central de repa­ ninistă şi să o aplice în viaţa torească internaţională ce­
realizarea lor m-am inspirat din docu­ Cu vreo doi ani in urm ă locuitorii raţii din Alba Iulia, acordă o a- practică. reţi în librării următoarele
m entaţia tehnică de specialitate din satului R ibiţa din raionul B rad au d is­ tenţie deosebită ridicării nivelu­ lucrări apărute in EDITU­
Uniunea Sovietică şi din ţara noastră, cutat în cadrul unei adunări cetăţe­ lui politic şi ideologic al membri­ Printre cursanţii care dau do­ RA POLITICĂ:
condus fiind de dorinţa de a înlocui neşti problem a electrificării. Dar, ne- lor şi candidaţilor de partid. A- vadă de mai multă preocupare, V. I. LENIN — Despre miş­
efortul fizic cu anumite mecanisme şi avîn d fonduri suficiente pentru procu­ cest lucru este dovedit cu pri­ care studiază cu mai multă răs­
de a corecta greşelile unora prin apa­ rarea m aterialelor ei au holărit să de­ sosinţă de faptul că toţi membrii pundere şi vin întotdeauna bine carea muncitorească şi
rate automate. pună anual la C.E.C. o parte din su­ şi candidaţii de partid sînt cu­ pregătiţi la şedinţele de curs se comunistă internaţio­
m ele provenite din contribuţia volun­ prinşi şi studiază ia una din for­ numără tovarăşii Grigore Gligor nală.
Experienţa pe care am cîştigat-o în tară. In felul a cesta au reu şit să mele învăţămîntului de par­ şi Gh. Rusu de la cercul de stu­
cei peste 10 ani de cînd lucrez ca me­ strîa g ă p este 30.000 lei, cu care au tid. Cercul de studiere a Statu­ diere a Istoriei P.M.R., Simion * * * - Istoria U-R-S.S.
canic de locomotivă, o împărtăşesc bu­ începui să procure m aterialele necesare tului P.M.R., de pildă, este frec­ Moldovan, Traían Banciu, Gh.
curos tuturor celor care îmi cer ajuto­ electrificării şi să treapă la executa­ ventat de toţi cei peste 30 candi­ Faur, Manóle Josan, Ioan Dră- Epoca socialismului.
rul şi în special elementelor tinere şi rea Lucrărilor. P în ă în prezen t s-au daţi de partid; ia cercul de studi­ ghici, Nicolae Roată de Ia cer­ M. THOREZ — Articole şi
începătoare în această meserie grea şi pla n ta t prin m un că volu n tară to ţi stU- ere a Istoriei P.Al.R. studiază 15 cul de studiere a economiei con­
de mare răspundere. Nu am precupeţit p ii de înailă tensiune pe o distan ţă membri de partid, iar la cel de crete şi mulţi candidaţi de par­ cuo întări.
şi cu precupeţesc nici un efort pentru de peste 3 km . Acum se fac pregăti­ studiere a economiei concrete 17 tid care studiază Statutul P.M.R. W. 2. FOSTER — Istoria
a ajuta ori de cîte ori este nevoie to­ rile necesare pentru întinderea reţelei. tovarăşi, membri de partid şi
varăşii mei de muncă în domeniul me­ cadre de bază din atelier. Rezultatele bune obţinute aici celor trei Internaţionale.
seriei, indiferent dacă este vorba de In toată această acţiune de electri­ pe linia ridicării nivelului poli­
ajutor practic sau de lămurirea unor ficare a sa tu lu i s-cui e v id e n ţia t d ep u ­ Pînă în prezent, la cercul de tic şi ideologic al membrilor şt
probleme teoretice de ordin tehnic. tatul Tănase M anea, cetăţenii Ioan N iţ studiere a Statutului P. M. R. candidaţilor de partid sînt fără
şi G heorghe Lupea. A ceştia s.a u în gri­ s-au predat şi seminarizat 5 îndoială urmarea firească a în­
In scopul răspîndirii experienţei cîş- jit de strîn gerea la tim p a contribu­ lecţii, la cercul de studiere a Is­ drumării şi controlului efectuat
tigate am ţinut mai multe referate teh­ ţiei voluntare şi de m obilizarea oam e­ toriei P.M.R. 3 lecţii, iar la cel de către organizaţia de bază a-
nice la şcoala personalului de locomo­ nilor la executarea prin m uncă volun­ de studiere a economiei concre­ supra felului cum se desfăşoară
tivă a depoului nostru, privind remor­ tară a gropilor şi plantatul stupilor. te 3 lecţii. învăţămîntul de partid în între­
carea trenurilor cu tonaje sporite cît prindere şi a măsurilor imediate
şi cu privire la alte probleme caracte­ Rezultatul unei Ceea ce merită toată atenţia ce se iau atunci cînd se observă
ristice muncii noastre. acţiuni comune este faptul că la formele de în- unele lipsuri.
văţămînt organizate în cadrul
Ca urmare a folosirii acestei meto­ D e la R ibiţa şi pînă în satul C rişan Atelierului Central, lecţiile se R5B-
de am reuşit ca şi în cursul lunii tre­ este cale de vreo 4 km . P e tim p plo­ predau cu regularitate şi pe în­
cute să remorc cu locomotiva ce o de­ io s sau du pă topirea zăpezilor, circu- ţelesul cursanţilor, cele mai Şi inginerii pot face parte
servesc un număr mare de trenuri ou laţia pe aici era foarte anevoioasă. De multe dintre acestea fiind îmbo­ din formaţiile artistice
tonaje sporite şi să realizez o econo­ aceea, oam enii din cele două sate s-au găţite cu aspecte legate de acti­
mie de circa' 30 tone combustibil con­ g în d it ca prm tr-o acţiune com ună să vitatea întreprinderii. In ce pri­ Clubul „Gh. Aposiol" din C ugir este curs al sindicalelor, care v a avea loc
venţional. repare drum ul am intii. M ai întîi au veşte seminariile (convorbirile) c u n o s c u t ca u n u l cu. o a c ti v it a t e fo a r­ în acest an. Corul, form aţiile de tea­
început lucrările de nivelare unde s-au acestea se desfăşoară la un ni­ te bogată. F orm aţiile artistice care ac­ tru şi dansuri, orchestra, fanfara, re­
In cinstea Zilei ceferiştilor, mă an ­ săpat şi tran sportat sute de m. c. pă- vel corespunzător, cu participa­ tivează aici s-au prezen tat în anii tre­ petă bucăţile cu care se vor prezen ta
gajez să muncesc şi mai mult pentru m înt. Apoi tot prin m uncă voluntară rea activă a majorităţii cursan­ cu ţi la n u m eroase concursuri, reuşind, la concurs. Cea m ai rodnică a ctivita te
extinderea metodei de remorcare a ţilor, care se străduiesc să-şi îo- de fiecare d a lă să se califice pe locuri au depu s-o pîn ă în prezen t form aţia
trenurilor cu tonaje sporite, ca trans­ s-a tra n sp o rta t p ietriş, pe care l-au fruntaşe. Ş i acum se fac intense pre­ d e te a tru ş i ech ip a d e d a n s u r i, ¦c o n ­
porturile să Ie efectuez în perfectă sta­ gă tiri în vederea celui de-al V -lea con- duse şi îndrum ate de iov. Gheorghe
re de siguranţă a circulaţiei şi ca în n ivelat pe porţiunile cele m ai greu ac­ C him şi, respectiv, G heorghe M atroş.
remorcarea trenurilor să nu produc
nici un minut întîrzîere. De asemenea, cesibile.
mă angajez să readuc în trasa lor In total s-au presta t la repararea
toate trenurile întîrziate din alte mo­ acestui drum aproape 300 ore de m un­
tive.
că volu ntară cu braţele şi atelajele,
evidenţiindu-set în m od deosebit cetă­
ţenii Ion Faur, N icolae D ocolina, P e­
tru Faur, N icolae Faur şi alţii. Acum
d ru m u l e s te re p a r a t în. în tr e g im e . C ine sin i a r tiş tii? U şor de aflat.
Un pod peste S în t m un citorii de la U .M .C . în dru ­
Crişul Alb m aţi de către com itetul de partid al
asigurată şi o granulaţie mai uzinei şi antrenaţi de către com itetul
bună. Ca să ajungi în salul R ibiţa, d in ­ U.T.M . şi com itetul de întreprindere,
De realizarea acestor obiecti­ sp re şo sea u a n a ţio n a lă , trebu ie s ă treci Piry losza, care tinerii răspund cu entuziasm , venind
lucrează la secţia
ve răspunde Trustul de construc­ un p o d p e ste a p a C rişu lu i Alb. în a ­ inarochinărie a fa­ in num ăr m are la repetiţii.
bricii „Simion Băr-
ţii şi montaje miniere Teliuc, in te vre m e în să a c e st p o d era foarte nuţiu" din Sebeş, E xistă în să la clubul din C ugir un
care după cîte se observă se a- îşi depăşeşte zilnic lucru neobişnuit, ceva care a dat de
norma cu 20—30 g în d it in special tinerilor m uncitori,
deteriorat. M ulte seînduri lipseau sau la sută. In orele
libere, fiirid res­ c ît -ş i-.c o n d u c e r ii c lu b u lu i, L a l/.Af.C.
chltă .cam greu de obligaţiile ponsabilă cu mun­ e x is tă . !oarde m ulţi ingineri tineri şi
ce-i revin. Aşa-de exemplu, s t a ­ , e ra u .l ,putrpdşf, iar s tîlp ii de su sţin ere ca culturală, se o-
cupă cu multă tra­ vîrslnici, care duc o activitate seri­
ţia nouă de antezdrobire trebuia nu p rezen ta u p rea m a re sig u ra n ţă . De gere de inimă de oasă în cadrul procesului de produc­
activitatea forma­
dată de mult în folosinţă. Con­ a ceea c ircu la ţia se făcea a n e v o io s. ţiilor cultural-artix- ţie. D ar ei se lim itează num ai la alit.
tice din fabrică. Spunem aceasta deoarece, nici m ăcar
ducerea acestui trust trebuie să L ocuitorii satului au făcut num e­
IN CLIŞEU : unul dintre ei nu face parte dintr-o
privească cu mai multă răspun­ ro a se se zisă r i c erîn d ca p odu l să fie form aţie artistică. E ste im posibil ca
dere obligaţiile pe care i le im­ rep a ra t. T o to d a tă ei s-au a n g a ja t că Tov. Pir}- losza la
printre ei să nu s e . afle m u lţi' talentaţi
pun contractele încheiate cu be­ v o r m un ci în m o d v o lu n ta r pen tru locul de muncă.
neficiarii. Rezultatele obţinute de ca pod u l s ă d e v in ă pra ctica b il. care a r .putea ridica a c tiv ita te a cultu-
ra l-a rtistică pe o treaptă- superioară-
minerii de iş Teliuc ar putea fi In scu rt tim p d o rin ţa le .a fo st Deci este foarte necesar să fie an tre­
naţi, cel pu ţin de aici înainte, şi in­
şi mai bune dacă aceste lucrări sa tisfă c u tă . S -a trecu t m a i în - ginerii. de la U .M .C ., pentru ca ta cel
le-ar îi puse mai curînd la dis­ tîi la procu rarea m a teria lu lu i le m ­ de.a l V-lea concurs ' a l sindicatelor,
poziţie. nos din pădurea conum ală. O am enii form aţiile artistice din C ugir să se cla­
înfăptuirea acestor obiective l-au fa so n a t d u p ă d im e n siu n ile cerute sifice pe locuri şi m ai bune.
importante, cît şi dorinţa fermă d e c o n stru cţia podu lu i. D e a sem en ea , V. A.
a minerilor de a ajuta din plin o m are p a rte d in lu cră rile de c o n stru c ­
pe siderurgicii hunedoreni în ţie au fo st execu tate to i prin m un că
sporirea producţiei de metal, dau volu n tară.
certitudinea că angajamentele Acum acest pod, care are o lungim e
iXXXJCOCSXl-íKKfQíXi„ :jaVC&SQQQGCQOQQQOQQOÚ&OQQQC&QQOCXtOQlOOÓÓfXSaOaQOOO^:
unor cărţi de literatură beletristică; am ajuns să-i cunosc — aş putea de documentat sau nu cunoşteam în­ bază. mi-au încredinţat sarcina de se­
am participat la teatre, întruniri şi spune — foarte b in e ; ştiu cum stu­ deajuns problema respectivă, am cerut cretar al organizaţiei,
alte manifestări cnltural-artistice. Pen­ diază fiecare, în ce măsură şi-a însu­ ajutor, m-am documentat şi cu altă o-
tru a fi la curent cu situaţia internă şit materialul, cum foloseşte cele în­ eazle am dat răspunsul, in aceasţă calitate m-am străduit să
şl internaţională am citit şi citesc pre­ văţate în activitatea practică etc.
sa şi alte publicaţii pe care ie am la Ca urmare a preocupării permanen­ ajut pe tovarăşii care solicitau să fie
comand să lichideze cu asemenea ati­ îndemînă. Obişnuiesc ca înainte de şedinţa te faţă de fiecare cursant în parte,
tudine, deoarece, dacă vor persista în cercului nostru să trec pe la locurile precum şi a modului plăcut cum se primiţi in rîndurile membrilor sau can­
ea, nu au decît de pierdut, iar posi­ O atenţie deosebită acord studierii de muncă ale cursanţilor, pe la şefii desfăşoară discuţiile în cadrul cercului
bilităţile lor de a asigura un învăţă- documentelor de partid, hotărîrilor par­ lor de echipă — cu care de altfel ţin şi frecvenţa este asigurată. In prezent didaţilor de partid să-şi întocmească
mînt de calitate scad. tidului şi guvernului, ale Comitetului o legătură permanentă — şi şă mă ea depăşeşte 90 Ia sută şi am con­ documentele necesare, sări lămuresc, a-
regional şi raional, precum şi ale or­ interesez de rezultatele lor din produc­ vingerea că va fi şi mai bună.
Eu sînt propagandist din anul 1949, ganizaţiilor de partid de la întreprin­ supra unor probleme ale politicii par­
adică de aproape 10 ani. Cabinetul de derea noastră carboniferă. Toate aces­ ţie, precum şi de alte probleme privi­ Preocuparea pentru tidului nostru, să-i atrag în studiul
partid l-am frecventat de cînd a luat tea îmi sînt de un real folos în activi­ toare la munca şi viaţa lor personală. creşterea de noi cadre
fiinţă în raionul Petroşani. Şi dacă am tatea de propagandist, deoarece mă a- In cadrul şedinţei, canalizez discuţiile organizat şi în activitatea practică de
ajuns să am cunoştinţele pe care le jută să fac expuneri corespunzătoare şi nu numai înspre problemele teoretice de propaga ndi şti partid.
am, dacă am reuşit să contribui la e- discuţii vii în cadrul cursului. din lecţia respectivă, ci şi înspre cele
ducarea marxist-leninistă a cursanţilor practice, din viaţa şi munca cursanţi­ Ca şi în alt domeniu de activitate şl In anul trecut, datorită muncii des­
ce au urmat diferite forme de învăţă- Legătură strînsă lor. în sistemul învăţămîntului de partid,
mînt de partid pe care le-am condus, cu cursanţii şi cu problema creşterii de noi cadre trebuig făşurate de mine şi de ceilalţi comu­
acest lucru se datoreşte în bună mă­ activitatea lor de zi cu zi Cu cîtva timp în urmă, unii cursanţi şă constituie o sarcină principală pen­ nişti din organizaţia noastră de bară.
sură ajutorului primit din partea cabi­ — condiţie esenţială au avut anumite abateri, fie de la dis­ tru fiecare propagandist. Lui îi revine
netului de partid- Aici, nouă propagan­ a succesului muncii ciplina muncii, fie de la unele reguli un număr de aproape 20 de tovarăşi
diştilor ni s-a arătat în mod practic de conduită. Acestea le-am prelucrat această sarcină deoarece are cea mai
cum să facem studiul individual, cum de propagandă în cadrul cercului de studiu şi le-am strînsă legătură cu masa mare de au devenit membri de partid, majori­
să pregătim o expunere, cum să con­ lichidat, ţn prezent, majoritatea cursan­ . cursanţi. Şi, după cum este bine ştiut,
ducem discuţiile cu cursanţii, ne-au Pentru un propagandist nu e sufici­ ţilor îşi fac datoria în mod conştiincios, propagandiştii sînt recrutaţi tocmai tatea acestora au fost din rindul
fost recomandate metode diferite şi e- entă numai pregătirea lui personală, au o comportare corespunzătoare — din rîndul cu la n ţilo r, din rîndul acelor
Aceasta trebuie asigurată în primul mă pot mîndri cu ej. tovarăşi care şi-au însuşit cunoştinţele cursanţilor.
ficace în munca cu c a rte a ; în cadrul rind, dar el are ca sarcină principală teoretice şi practi-ce într-o măsură mai
să ajute cursanţii să-şi ridice nivelul Aminteam mai sus că ţin a legătură mare. ***
seminariilor ce s-au ţinut au fost lă­ pqlitip şi ideologic, să-i ajute şa de­ strînsă pe linie de serviciu — şi cu
murite o seamă de probleme teoretice vină oameni pregătiţi, cu o înaltă con­ şefii cursanţilor din cerţul care-1 con­ Eu am avut mereu în faţă acest o- Am relatat unele aspecte din munca
şi practice ale muncii de partid ; schim­ ştiinţă de clasă, luptători fermi pentru duc, Această legătură o consider deose­ biectţv şi m-am străduit şă-l realizez
burile de experienţă organizate au cauza construcţiei socialiste, întocmai. M i entuziasmam şi mp sim­ mea de propagandist.
constituit un bun prilej de generali­ bit efe utilă, deoarece, pe lingă faptul ţeam deosebit de bine cînd vedeam că
zare a metodelor eficace folosite în In realizarea aceşţej sarcini, are o din rîndul cursanţilor mei, şe promo- Pot afirma cu certitudine că am a-
sistemul învăţămîntului de partid şi al­ mare importanţă legătura şţrînsă a că la rîndul meu pol să informez şi
tele, Eu m-am folosit de toate acestea propagandistului eu cursanţii săi, ţn eu. pe tovarăşii respecţivi asupra felu­ vează tovarăşi în rîndul propagandi?- vut unele rezultate de care eu m-am
şi mi-an prins bine.. primul rjnd în cadrul cercului sap tilor. Şi, fără şă exagerez, în fiecare
cursului respectiv, apoi în procesul de lui PUm învaţă cursanţii, cum îşi în­ an, am recomandat — şi au fost ad- bucurat şi mă bucur. Acestea însă nu
In afară de pregătirea ce am făcut-o producţie, acolo unde ei îşi desfăşpa- suşesc materialul, poţ aţlş cţe la ei mişi — cîte 3—4 propagandişti, liţ
şi o fac în cadrul cabinetului de par­ ră activitatea de zi cu zi. anul şcolar 1957— 1958, de pildă, din mi se datoresc numai mie. Eu singur
tid, nu am neglijat nici pe aceea in­ mulie lucruri folositoare în legătură cu n-aş fi putut face mare lucru. In toată
dividuală. Mi-am organizai în aşa lei Avînd în faţă această cerinţă, eu cadrul cursului pe care l-am condus activitatea desfăşurată, pm şjmţiţ spri­
timpul, îneît să-mi rămînă şi pentru m-am străduit să o realizez într-n mă- activitatea fiecărui cursant au fost recrutaţi 4 propagandişti ppn- jinul permanent al comuniştilor cu
studiu, vizionare de filme, ledurarea sură cît mai mare. Am ţinut cu tot tru cursul seral anul 1 şi anul |l şi care lucrez- Cp ei mă şfătuiam ori de
dinadinsul să-mi cunosc bine cursanţii, Flincf mereu în jnijfocul cursanţilpr. cercul de studierea iştpripi, P..'\ţ,R.
nivelul lor de cunoştinţe, locul de cîte ori aveam de rezolvat o proble­
muncă, precum şi viaţa personală. Şi le-am dat posibilitatea pa şi ei să ţiţâ Nu am neglijat nici sarcina î(ţtă- mă mai grea, ei îmi dădeau sfaturi
cunoască bine, să vină ta mine cu în­ ririi organizaţiei noastre prin primirea preţiopse iar eu le primeam. Am fost
credere, şă-mj ceară anuipite păreri şi de noi membri şj candidaţi de partid. ajutat îndeaproape de Comitetul oră­
In afară de sarcina de propagandist, şenesc de partid Petriia şi de Comite­
lămuriri asupra unor probleme. La comuniştii din organizaţia noastră de tul raional de partid.
rîndul meu, m-am străduit să ie fiu
de folos îp această direcţie- Nu a exis­ Tovarăşii activişti care m-au con­
tat nicj o problemă sau întrebare la trolat m-au şi ajutat. Mă criticau cînd
care să nu le dau răspunsul cuvenit- greşepm şirtni arătau cum să muncesc
Dacă în acel moment nu eram destui pe viitor.
Aşa cum arătam la început, eu mai
am încă de muncit mult pentru ca
contribuţia la înfăptuirea sarcinilor ce
ne stau în faţă să-mi fie din ce în
ce mai mare, Mă voi strădui însă şi
în viitor să fac tot ce-mi stă în pu­
tinţă pentru ca să învăţ şi să ajut
organizaţia noastră de partid să-şi
realizeze sarcinile sale măreţe.