Page 52 - 1959-02
P. 52
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1292
0 .5.5. a relis i J . Germane
materiale de arhivă germane J u d O m & lB ş U ra . • x c ttlr r c e le ş jtim . • x d t x m e X e s & r i • c d tis u e lâ ş t i r i •
1T— ,— r- n r v - n r r r - T Tf i ii i ii i a n 'im m iri ii ir ir — —
feB w egB B gm nacgaB M nngraoaa t rm — w un .......................... ...................... ............. ........... ......................... ........... - _______
A40SG0VA 14 (Agerpres). rilor Externe al U.R.S.S., Niko
TASS anunţă: La 13 februarie, lai Firiubin, şi ambasadorul Re
Ministerul Afacerilor Externe al publicii Democrate Germane, Jo
U.R.S.S. a remis; guvernului Re hannes König.
publicii Democrate Germane ma Predarea materialelor de ar
teriale de arhivă germane apar- hivă s-a făcut în conformitate
ţinînd unor instituţii de stat ger cu hotărîrea Gonsiliului de Mi
mane şi arhive personale ' ale niştri al U.R.S.S. de a se re
unor fruntaşi politici şi militari mite Republicii Democrate Ger Cuvîofarea iui HRUŞCIOV Demonstraţii de protest
începînd din secolul al XlII-lea mane valorile materiale care
pînă în 1945. au fost păstrate temporar în
Actul de remitere a materia Uniunea Sovietică şi care apar la şedinfa Riazart ale tinerilor ;sud*vietnamezi
lelor de arhivă a fost semnat ţin muzeelor şi instituţiilor Re
de locţiitorul ministrului Aface- publicii Democrate Germane. MOSCOVA 14 (Agerpres). HANOI 14 (Agerpres). — Re- nirilor- care au avut loc- au fost
— TASS an u n ţă: In şedinţa ferindu-se la o ştire a agenţiei rănite 11 persoane. Intr-o1 altă
Cine a împiedicai iranul să încheie un tratai festivă din 13 februarie, consa tică a milioanelor de oameni so ţelegerii omului de rînd. Comu Reuter, agenţia vietnameză de tabără militară 3.000 de recruţi
crată în-mînăriii Ordinului Lenin vietici. Marii gânditori şi revo nismul nu trebuie îmbrăcat în informaţii anunţă că în taberele au • declarat greva foamei; ce-
ie prietenie şi neagresiune cu Uniunea Sovietică? formule şi în noţiuni din care militare ale armatei sud-vietna- rînd îmbunătăţirea alimentaţiei.
reprezentanţilor regiunii Riazam, luţionari Marx şi Engels au ela să reiasă că numai oamenii de meze tinerii recrutaţi cu forţa în
PARIS 14 (Agerpres)'. - „Figaro“ aminteşte că preşe N. S. Hruşciov, preşedintele borat teoria comunismului ştiin osebit de înzestraţi ar putea con Agenţia vietnameză de infor
Ziarele pariziene au publicat la dintele Eisenhower, premierul Consiliului de Miniştri al ţific. Gloria lui Marx şi a lui strui comunismul. armată au provocat tulburări şî maţii subliniază că aceste inci-
13 februarie articole şi comen Macmillan, preşedintele Djelal au organizat demonstraţii. In
tarii în legătură cu refuzul Ira Baiar şi generalul Ai.ub Han au U.R.S.S. şi prim-secretar al C.C. Engels nu se va stinge nicio In faţa noastră — a amintit tabăra militară din apropiere dente sînt rezultatul regimului
trimis şahului Iranului mesaje al P.G.U.S., a rostit o cuvîntare dată. Previziunile lor geniale N. S. Hruşciov — stă sarcina de Saigon recruţii ău organizat
nului de a semna tratatul de personale în care îi cereau să în care a arătat că progra asupra viitorului societăţii uma de a depăşi mai repede în ceea o demonstraţie de ,protest împo aspru din taberele militare con
prietenie şi neagresiune cu Uni refuze propunerile sovietice. De mul construcţiei comuniste în ne sint de importanţă istorică triva autorităţilor. In urma cioc
unea Sovietică. Ziarul „l’Huma mersul din 6 februarie al Sta mondială. Marx a descoperit le ce priveşte producţia animalie duse de consilieri militari ame
telor Unite şi al partenerilor U.R.S.S. este de o amploare fă ră, pe caip de locuitor, ţara ca ricani.
nité; $orie că guvernul iranian, Iranului din pactul, de la Bag ră egal in istorie. N. S. Hruşciov gile dezvoltării societăţii şi a
care a tărăgănat fără nici un dad, scrie ziarul,,a avut scopul a relevat că cifrele planului dovedit pe baza studierii profun pitalistă cea mai bogată — Sta m-
temei tratativele, a refuzat în septenal bucură pe toţi oamenii de a dezvoltării producţiei capi tele Unite ale Americiu Aceasta
cele din urmă să semneze pro de a-1 convinge pe şah să re taliste că capitalismul îşi sapă este, a declarat el, una din sar In s ta la re a p re ş e d in te lu i V e n e z u e le i
priul său proiect, care era deo sovietici şi pe milioanele de prie cinile concrete ale construcţiei
sebit de avantajos pentru Iran fuze propunerea sovietică cu teni ai lor de peste hotare. Cit singur groapa, pentru că el comuniste. NEW YORK 14 (Agerpres). iiciailă a instalării lui Romulo
şi cu care Uniunea Sovietică ar despre duşmanii noştri, a arătat — După cum relatează agenţia Betancourt ca preşedinte al Re
fi 'fost de acord. privire la încheierea unui pact irînează dezvoltarea forţelor de Se găsesc uneori p'seudo’teore- Associated Press, la 13 - februa publicii.
el, aceste cifre ii fac să se tea producţie, generează crize şi mi ticieni, a spus N. S. Hruşciov» rie la Caracas, capitala Vene
In corespondenţele sale din de neagresiune precum şi a unui mă de puterea Uniunii Sovietice care rup teoria de activitatea zuelei, a avut loc ceremonia o- Betancourt a fost ales preşe
Teheran şi Washington, ziarul zerie, pentru că în sistemul pro dinte la 7 decembrie 1958.
acord de ajutor economic. şi a întregului sistem socialist. ducţiei capitaliste, bogăţiile se practică, uită adevărul simplu
Imperialiştii, a s-pus N. S. Hruş că lupta pentru comunism este
concentrează în miinile unui munca de zi cu zi, în uzină, în
Teroarea poliţienească împotriva ciov, îşi dau seama că vor fi î-n- mic grup de exploatatori, iar mină, în şcoală. Trebuie să în Repatrierea în Coreea de nord
comuniştilor în Germania occidentală frinţi ¦în întrecerea economică ţelegem că construirea comunis
paşnică cu socialismul. milioanele de oameni ai muncii mului este o treabă pămînteas- a cetăfenilor care dom iciliază
BERLIN. 14 (Agerpres). — ier ;Verlag“, acuzaţi de activita trăiesc în mizerie şi sint lipsiţi că, că este cauza milioanelor de
Agenţia ADN relatează despre te antistatală. , Trăim, a spus el, în minunata de drepturi. oameni ai muncii. ¦ în prezent m aponia
epocă in care construirea comu
nismului a devenit sarcina prac- Ne aflăm in prezent, a subli O mare parte a cuvântării lui TOKIO 14 (Agerpres). R.P.D. Coreeană. Dar, a spus el,
niat N. S. sHruşciov, în etapa l\T. S. Hruşciov a fost consacra TASS a n u n ţă: Cabinetul de ar fi mai bine şi ar ii nevoie
noi cazuri de teroare poliţie =«ex300ocoooocococo: *in care după ce am construit so tă analizării succeselor obţinu Miniştri al. Japoniei a adoptat de mai puţin timp dacă repa
cietatea socialistă, începem să te de regiunea Riazan. Bl a la 13 februarie o hotărîre cu pri trierea s-ar face nu prin inter
nească1în Germania occidentală vorbit despre mai multe proble vire la repatrierea din Japonia mediul' Organizaţiei Internaţio
înfăptuim trecerea treptată la me privind sporirea continuă a in Coreea de nord a cetăţenilor nale de Cruce Roşie, ci pe ca
Fruntaşi politici din R. F. Germanăîmpotriva. foştilor membri ai societatea comunistă. Construi producţiei agricole. coreeni care domiciliază în pre- lea unui contact direct între or-'
Partidului Gomunist din Germa
nia, interzis în R.F.G. se pronunţă pentrutratative intergermane rea comunismului, a arătat el,
nu ţine de domeniul fantasticu
Recent, la tribunalul din Dort lui, nu este ceva inaccesibil în
mund a luat sfîrşii procesul .in
tentat lui Werner Muthmann, BONN .14 (Agerpres). — ăcestei confederaţii, -a arătat zent in Japonia şi care doresc ganizaţiile de Cruce Roşie
Ideea .tratativelor intergermawe vorbitorul, ar putea fi asigura
fost redactor. Ia-ziarul din Essen pentru restabilirea unităţii Ger rea libertăţii circulaţiei între ce Indonezia respinge manevrele S.E.A.T.O. să se întoarcă în patrie. Cabine- din Japonia şi R.P.D. Coreeană,
„Neue Volkszeitung“, organ al maniei capătă tot mai- mulţi a- le- două părţi ale Germaniei, li tul de Miniştri al Japoniei a luat Han Duk Su a declarat că pînă
P. 6. din Germania. Tribunalul depţi in rîndurile populaţiei din mitarea „împuternicirilor poli DJAKARTA 14 (Agerpres). — Vice- de sud-est. Aceste propuneri sînt a- hotărîrea să apeleze pentru e- în prezent şi-au exprimat dorinţa
Germania occidentală. Un rol e- premierul şi ministrul ad-interim al preciate ca o încercare de atragere
l-a acuzat- că a „jignit pe can ţiei“ în cele două state germa Afacerilor Externe al Indoneziei, Hardi, pe o cale ocolită a unor ţări neutre fectuarea repatrierii la Organi- de a pleca în Coreea de nord
celar şi. guvernul-federal“ şi l-a a declarat că Indonezia nu intenţio din Asia de sud-est la blocul zaţia Internaţională de Cruce peste 117.000 de coreeni care
condamnat la 4 luni închisoare senţial în această privinţă i) a- ne şi, in sfârşit, dezarmarea. nează să ia parte la proiectata con S.E.A.T.O. Roşie. Opinia publică din Japo- locuiesc îri Japonia,
cu suspendarea pedepsei. re iniţiativa guvernului R. D. Buletinul de presă „Parla- ferinţă Ia nivel ministerial a ţărilor
Germane, sprijinită de Uniunea Asiei, propusă de ministrul de Ex Hardi a arătat că este de dorit o nia a aprobat aceasta hotărîre. Opinia publică din Japonia
Tribunalul din' Düsseldorf a Sovietică, care a propus crearea mentarisch Politischer Prese- terne al Filiplnelor, Serrano. - conferinţă pentru stabilirea unei mai Preşedintele Uniunii generale a întîmpinat c.u arlîncă indigna-
condamnat la cîte 4 luni Închi unei Confederaţii a celor două dîenst“ relatează că la 12 fe strînse colaborări economice între ţă re declaraţia guvernului lisin-
state germane drept prim pas bruarie preşedintele P.S.D.G., Această conferinţă ar urma să dis rile asiatice sub •forma pe care a pro a coreenilor care locuiesc in manist, transmisă la 13 februa-
Oilenhauer, luînd cuvîntul la şe cute, potrivit propunerilor Malayei şi pus-o primul ministru al Ceylonului, Japonia, Han Duk Su, a declarat ne, care ameninţă că în urma
Filipinelor, crearea unei ^alianţe eco Bandaranaike, şi care a fost spriji corespondentului TASS că popu- acestei hotărâri a guvernului !a-
soare cu suspendarea pedepsei pe calea spre unificarea ţării. dinţa conducerii acestui partid, nomice şi culturale" a ţărilor Asiei nita de Indonezia. laţia coreeană din Japonia sa ponez, va rupe relaţiile diploma-
pe Endelbert Arnold din Düs După cum relatează agenţia a spus că ideea de confederaţie lută acordul de principiu al gu- tice cu Japonia. După cum reie-
vernului Japoniei pentru repa- Sg ?|in comunicatul transmis de
seldorf şi Âdalbert-Kasenau din DPA, KalbitZer, deputat ăl Bun- tiu trebuie să provoace nici o trierea coreenilor din Japonia în
Hssen. foşti colaboratöri~ai edF destagului vest-germân din’par teamă.
furii P. <3. din Germania, „Fre- tea partidului social-democrat La 12 februarie, Thomas Delr
postul de radio al Coreei de sud,
din Germania, a rostit la 12 fe ler, fostul preşedinte al partidu
bruarie o cuvîntare la adunarea lui liber-democrat, în prezent de MIŞCAREA GREVISTA DIN ITALIA autorităţile lisînmaniste au a-
Pafriofi algerieni membrilor organizaţiei studenţi putat în Bundestagul vest-ger nunţat că vor pune pe picior de
condamna}! la moarte lor social-democraţi de la uni rna-n din partea acestui partid, a război forţele maritime militare
ALGER 14 (Agerpres). — A- versitatea din Frankfurt in care cerut la o întrunire a studenţi ROMA 14 (Agerpres). — La La 12 februarie au încetat lu de protest împotriva intenţiei şi aeriene pentru a împiedica
13 februarie, muncitorii de la fa crul pe timp de 4 ore oamenii patronilor de a concedia 250 de transportarea repatriaţilor şi
genţia France Presse relatează a cerut înfăptuirea mai multor lor universităţii din Erlanger să bricile de sticlă din întreaga muncid_ de la toate tăbăcăriile muncitori, au părăsit localul du s-au dedat la ameninţări la a-
Italie au declarat o grevă de pă ce patronii s-au angajat să dresa japonezilor şi a pescarilor
că 24 patrioţi din regiunea O- măsuri concrete pentru crearea se iniţieze tratative intergerma- din Italia. Ei cer sporirea sa înceapă tratative pentru rezol japonezi. S-a anunţat, de ase-'
ran au" fost condamnaţi la moar confederaţiei germane. Kalbitzer ne. Agenţia DPA anunţă că Deh protest împotriva refuzului pa lariilor. Cer de asemenea, spori menea, la radio, că ambasado
tronilor de -a duce tratative cu rea salariilor muncitorii de Ia varea conflictului. rul sud-coreeam în Japonia a
te de tribunalul militar francez a subliniat că confederaţia ar Ier a declarat printre altele: Fă privire la încheierea unui nou Datorită luptei greviste dirze, vizitat în cursul zilei de 13 fe
u zin a. chimică a concernului bruarie Ministerul Afacerilor Ex
din Oran. Alţi 11 algerieni au constitui un pas înainte în ope ră tratative cu „oamenii aflaţi contract colectiv. „Montecatini“ din Borgo Pani- unele categorii de oameni ai terne al Japoniei şi a comunicat
10.000 de metalurgişti şi con gale (provincia Bologna), care muncii din Italia au obţinut spo hotărîrea părţii lisînmaniste de
fost condamnaţi la închisoare i ra de unificare a celor două sta de partea cealaltă“ (adică cu rirea salariilor. Salariul munci
structori de maşini din Genova au declarat o grevă de 2 ore. torilor din industria cauciucului a înceta tratativele care s-au
pe viaţă. -¦ ll te.germane. Primele măsuri ale reprezentanţii R.D. Germane — Ziarele anunţă că muncitorii a fost sporit cu 4—4,5 la sută.
au declarat de asemenea o gre A fost de asemenea sporit sala purtat vreme îndelungată între
Scrisoarea adresată-de Comite tul englez pentru N.R.), nu se va ajunge la reu* de la uzina „Pracchi“ din Mila riul funcţionarilor comerciali
apărarea păcii primului ministru Macmillan nificare... Politica Occidentului vă de 2 ore, protestând împotri din 17 provincii. cele două ţări în scopul regle
urmăreşte ca prin clauze rigide no, care timp de cîteva zile au
să determine Germania să-l ur va concedierilor şi a scăderii sa mentării relaţiilor dintre ele.
meze. Adenauer, oare participă lariilor. ocupat clădirea uzinei în semn
LONDRA 14 ’(Agerpres). — tuielilor insuportabile de înar la promovarea acestei politici,
Comitetul englez pentru apăra mare. i nu doreşte unificarea.
rea păcii a adresat primului mi COOCOQ©GO©Q<XÎOCXX»OO0CXXX5CO0©QQC^ 200?
nistru Macmillan o scrisoare în ^ Problema Berlinului, proble-
care salută viitoarea lui vizită % ma germană în general, inte
ia Moscova. In scrisoare se ex
primă speranţa că întîlnirea Pentru rezolvarea paşnică a problemei Germaneresează îndeaproape nu numai
lui Macmillan cu oamenii de poporul german, dar deopotri
stat sovietici va grăbi începerea
tratativelor care vor pune ca vă toate popoarele Europei ca a fui Dulles, care afirmă că e schimbat, scria deunăzi ziarui calitate de..., consilieri. Deşi e mane este încheierea Tratatu realistă şi ea poate netezi dru
păt încordării internaţionale şi re doresc sincer condiţii care gata să accepte riscul unui răz american „Ghristian Science vorba de problema germană, lui de pace cu Germania“. mul spre reunificarea Germa
vor instaura o pace trainică. să le asigure securitatea. boi pentru menţinerea regimu Monitor", referindu-se la nece guvernele occidentale le oferă niei într-un singur stat iubitor
Proiectul tratatului de pace
Comitetul cheamă pe toţi la Aşa se explică interesul stîr- lui de ocupaţie din Berlinul oc sitatea adoptării unei politici reprezentanţilor germani nu re propus de Uniunea Sovietică de pace, democrat.
buriştii, toate sindicatele, coope nit de propunerile concrete ale
rativele şi alte organizaţii să Uniunii Sovietice, atit în pro cidental. realiste. Fie că ne place sau nu cunoaşterea dreptului de a par îmbină asigurarea drepturilor Declaraţiile obstrucţioniste şi
trimită primului ministru Mac blema Berlinului cit şi în pro In Anglia, al cărei prim-mi- — scrie ziarul — Moscova a ticipa la tratative ca parte de poporului german, deplina lui agresive ale lui Adenauer şi
millan scrisori în care să-şi ex blema germană în ansamblul ridicat din nou problema Ger sine stătătoare, şi îndeosebi di suveranitate cu măsurile nece ale primarului Berlinului occi
prime dorinţa ca vizită luî la ei. In această privinţă oameni nistru se pregăteşte să plece Ia maniei şi oricît ne-ar fi de ne rect interesată, ci pe acela de sare pentru asigurarea securi dental, Brandt, rin sînt aproba
Moscova să fie urmată de tra politici şi ziare din Occident Moscova, vizită salutată de că plăcut, această problemă nu tăţii popoarelor europene. în te de către poporul german. Tot
tative care să pună capăt chel- recunosc că. propunerilor con tre toate partidele şi de întrea poate fi încadrată din nou în da numai sfaturi. cheierea Tratatului de pace şi aşa cum opinia publică din toa
crete ale Uniunii Sovietice nu ga opinie publică engleză, de vechea formulă...“ Este, de fapt, un nou indiciu soluţionarea problemei Berlinu te ţările, inclusiv din S.U.A.,
Cefăfeni din R.D. Germană li se mai poate răspunde prin- claraţiile agresive ale Iui Dul că puterile occidentale, şi în lui occidental ar slăbi încorda nu aprobă nici declaraţiile a-
supuşi persecuţiilor tr-un simplu „Nu“ lără riscul les au tost primite cu nemulţu Ţinînd seama de situaţia po deosebi S.U.A., care îşi bazea rea în Europa şi ar scăpa po gresive ale lui Dulles.
în R. F. G. ca autorii unei asemenea pozi mire. Chemărilor provocatoare litică, care cere ca propuneri ză politica „pe poziţii de for porul german -de ocupaţia stră
ţii să apară în faţa popoarelor ale secretarului de stat ameri lor sovietice în problema Ber ţă“ pe menţinerea actualei si ină. După cum se ştie, de două
BERLIN 14 (Agerpres)'. A- ca duşmani ai reglementării can, ziarul englez „Times“ le linului şi a încheierii Tratatu tuaţii din Germania şi pe ori în cursul primei jumătăţi a
genţia ADN anunţă că la 10 fe paşnice a problemelor interna răspunde clar cu observaţia că lui de pace cu Germania să ti transformarea Germaniei occi încheierea tratatului de pace secolului nostru militarismul
bruarie poliţia de frontieră a ţionale încă nerezolvate. „unitatea întemeiată pe un mod se răspundă cu contrapropu dentale în bază militară agre ar uşura sarcina reunificării german a aprins locul unor
Republicii Federale Germane a de abordare fals va fi împovă neri, grupul cvadripartit, care sivă, nu doresc sincer rezolva Germaniei, care este împiedi războaie mondiale. Acum, din
In această privinţă guverne rătoare“. La rîndul său, ziarul pregăteşte la Washington răs rea nici a problemei Berlinului cată de actuala încordare in nou, tot cu sprijinul unor po
reţinut pe E. Strümpfeld, depu le occidentale trebuie să medi „Daily Express“ argumentează punsul occidental la propuneri şi nici a problemei germane în ternaţională. liticieni occidentali cercurile re
teze serios la răspunsul pe care că „pentru Anglia dezangaja le sovietice din 10 ianuarie, genera!. Este semnificativă în vanşarde vest-germane se înar
tat în Camera Populară ă Re urmează să-l dea propunerilor rea trebuie să însemne retra este preocupat, după cum afir această privinţă informaţia pu Puterile occidentale trebuie mează şî ameninţă.
publicii Democrate Germane, ca gerea trupelor britanice din mă unele ziare occidentale, cu blicată de ziarul „Chicago Sun să înţeleagă că problema ger
re călătorea cu trenul de lă mană, care interesează toate Popoarele europene nu pot
München la Berlin. El a fost
ridicat din tren. După ce i-’a sovietice din 10 ianuarie. In R. F. Germană. Acesta ar fi re 1 -ezentarea vechii politici in Times“, după care aliaţii occi popoarele europene, nu poate
fost percheziţionat bagajul, E. ciuda declaraţiilor d-lui Dulles zultatul unei reglementări ra tr-un ambalaj nou. In legătu dentali şi în primul rînd au fi rezolvată fără participarea privi însă pasive această stare
Strumpfeld a fost dus la o sec asupra existenţei unei pretinse ţionale şi inteligente a diver ră cu aceasta, corespondentul torităţile americane ar plănui activă a reprezentanţilor po de lucruri. Iată de ce ele cer,
ţie de poliţie. Acţiunile provoca din Londra al ziarului „New organizarea unei provocări la porului german, fără o înţele pe bună dreptate, rezolvarea
toare ale poliţiei nu au încetat unităţi de vederi occidentale în genţelor cu U.R.S.S.“. gere în primul rînd între gu cît mai grabnică a problemei
nici cind Strumpfeld a dovedit
că este deputat. El a ,putut să-şi problema Berlinului şi în pro Chiar şi în Germania occi York Times", Middletoon, Berlin.
continue călătoria numai după După cum a arătat N. S. vernele celor două state germa germane pe cale paşnică şi
ce a fost percheziţionat şi -inteT blema germană, recentul său dentală cercuri tot mai largi scria zilele trecute că tratati sprijină cu căldură propune
rogat tirrîp de trei ore. ¦ ’i rile concrete ale Uniunii So
turneu la Londra, Paris şî ale opiniei publice se pronun vele de la Washington urmă Hruşciov în raportul prezentat ne. Pretenţia absurdă de a „re vietice. Acestor propuneri rea
Bonn i-au arătat cît de greu a ţă pentru reconsiderarea poli resc redactarea unui răspuns la Congresul al XXI-lea al zolva“ problema germană prin liste puterile occidentale tre
devenit pentru S.U.A. "să im ticii de pînă acum şi adoptarea în care să fie introduse „terti P.G.U.S., problema germană „înghiţirea“ Republicii Demo buie să le răspundă tot prin
pună adoptarea fără şovăială unei linii realiste. In aceste puri“ menite să înfrumuseţeze trebuie rezolvată pe cale paşni crate Germane nu poate contri propuneri concrete şi construc
a liniei politice americane. In condiţii, „Metternich-ul secolu poziţia obstrucţionistă a guver că, prin tratative Ia care să bui la reunificarea Germaniei toare, care să permită realiza
afară de Adenauer, Strauss şî lui al XX-îea" — cum l-a nu nelor occidentale. Printre aces participe şi reprezentanţii po şi la întărirea păcii în Euro rea unei înţelegeri în interesul
generalii fiitlerişti, nici un om mit recent pe Dulles ziarul en tea agenţiile occidentale remar porului german. In interesul pa. In schimb propunerile creă
politic cu răspundere din Eu glez „Economist“ — manevrea că propunerea ca la eventuale securităţii popoarelor europene, rii'unei Confederaţii a celor
ropa nu va îndrăzni să se aso ză tot mâi greu cu cioburile le tratative reprezentanţii celor în interesul păcii generale, „so două state germane este în a- păcii în Europa şi în lumea
cieze făţiş declaraţiei belicoase vechii politici. „Timpurile s-au două Germanii să participe în luţia cardinală a problemei ger ceastă privinţă formula cea mai întreagă.
O<XXXXXX»8O<XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX3OOOOCXXXXXXXX>OC30ÎX%XC3OCmOOOCmOOOC3OOOOôoeCX>OC5OOOOOOOCXXXXXXXXÎOC<XGCO00CX5O(X,0OaC000OOS0a0OOO00OOOOOCOOOO00O000OOCXXX)OCXXX
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9, Telefon: 18S: 1891 75. Taxa plătită n o r o r <-»/->r"i o n ^ n k ii-i! itie n o lin fin li (