Page 53 - 1959-02

în cinstea Zilei ceferiştilor PROLETARI DIN TQ.ATM-',

Folosind metodele
feroviarilor
sovietici

L a 'Atelierele Ceferiştii preţuiesc mult expe­
rienţa şi metodele de lucru ale
¦C.F.R. S im e r ia , c o ­ feroviarilor sovietici, acestea
constituind izvorul multora din
m uniştii Rom ulus succesele dobindiite in dezvolta­
rea transportului pe căile noa­
M urgii, lăcătuş şi
stre ferate.
M ihai C rişan, stru n ­ Rezultate deosebit de bune în Anul Xi Nr. 1293 Marţi 17 februarie 1959 4 pagini 20 bani

gar, din cadrul ceea ce priveşte creşterea capa­ In Intîmpinarea
cităţii de transport se obţin prin
'secţiei m ecanic-şef,

S-au a n g a ja t c a In In număr tot mai mare

cin stea Z ilei ceferiş­

tilo r să term ine lu­ folosirea metodei marşrutizării Ţăranii muncitori din regiune Festivalului mondial
crările de reparaţie trenurilor. In cursul lumii tre­ păşesc cu deplină încredere şi a Festivalului regional
capitală la un cio­ cute ceferiştii au încărcat în tre­
can cu aburi de nuri marşruie mai mult de un pe calea arătată de partid ai tineretului
750 kg. cu două sfert din volumul total al măr­
zile înainte de ter­ furilor transportate pe reţeaua In cadrul manifestărilor organizate
m en. căilor noastre ferate, depăşind de tineretul din regiunea noastră în
planul de marşrutiz'are cu cinstea celui de-a! VII-lea Festival
Iată-i în clişeu, 71.600 tone. Pe lingă faptul că Mondial al Tineretului şi Studenţilor
verificînd piesele de la Viena, ieri după-amiază, în sala
c io c a n u lu i. produsele transportate in acest festivă a Sfatului popular regional, a
fel ajung la destinaţie intr-un avut loc şedinţa de constituire a Co­
ÎN S U FLE Ţ IT E timp mult mai scurt, se realizea­ U ltim a perioadă a !ost m arcată de succese d eosebit de im portan te in m unca de colectivizare a agricu ltu rii misiei regionale de pregătire şi orga­
ză importante economii de mij­ în regiunea noastră. T ot m ai u w lte fam ilii de ţărani m uncitori, întovărăşiţi şi cu gospodărie individu ală au păşit şi nizare a celui de-al IlI-lea Festival re­
schimburi de onoare loace de transport. Luna trecută, p ă şesc ou h otărire în gosp o d ă riile a g rico le colective existen te sau con stitu ie alte g o sp o d ă rii co lective noi. gional al tineretului hunedorean, care
de pildă, la volumul de mărfuri va avea loc în zilele de 21—22 iunie
Muncitorii ceferişti din regiunea noastră, intimpinâ Ziua încărcate în trenuri marşrute S u ccesele în registrate pe a ceastă lin ie sîn t rodul nuincii politice desfă şu ra tă de com u nişti, depu taţi şi agi în oraşul Deva.
ceferiştilor cu însemnate depăşiri de plan, cu importante eco­ s-au economisit aproximativ tatori care, pe lin g ă faptu l că au c o n stitu it exem ple dem n e d e urm at, au lă m u rit pe ţă ra n ii m u n cito ri s ă se în
nomii. De asemenea, in toate unităţile C.F.R. din regiune au 6.600 vagoane, care au putut fi Participanţii la adunare au aprobat
fost organizate însufleţite schimburi de onoare. Dăm mai jos folosite pentru satisfacerea altor scrie într-o form ă superioară de lucrare a păm întului în comun — gospodăria colectivă. Fără îndoială că şi rezid cu căldură următoarea componenţă a
rezultatele citoroa din aceste schimburi. necesităţi de transport. Comisiei regionale de pregătire şi or­
latele obţin ute de colectiviştii din P ricaz, Turdaş, S im eria V eche, C istei, Da ia, Apotdu de S u s ş. a., care au pri ganizare a celui de-al Ul-Iea Festi­
Printre metodele sovietice fo­ m it la zi-m uncă produse agricole în valoare de 40— 70 lei au con stitu it un puternic stim u lent pentru m ulţi ţărani val regional al tineretului din regiu­
losite cu succes de "ceferişti este m uncitori cu gospodărie individuală. E i s-au con vin s că num ai m uncind păm in tu l in com un, cu m ijloace m eca­ nea H unedoara:
şi aceea a feroviarilor de la Os- n izate şi aplicîn d regu lile agrotehnice u m in iate pot obţin e produ cţii sporite de cereale la hectar, că sin gu ra cale
nova, de a transporta un volum CERVENCOVICi ANDREI, secretar
sporit de mărfuri, cu mai pu­ ca re te a s ig u r ă b e lş u g u l ş i b u n ă sta re a e s te m a re a g o s p o d ă r ie s o c ia lis tă —¦ g o s p o d ă r ia a g r ic o lă c o le c tiv ă . al Comitetului regional de partid (pre­
ţine locomotive. Metoda constă şedinte), DEJEU DUMITRU, preşedin­
in utilizarea mai raţională a lo­ A cest lucru este d o ved it de în să şi !aptul că num ai dum inică 15 februarie au !ost inaugurale 10 noi g o s­ tele Comitetului Executiv al Sfatului
comotivelor, pe baza colaborării podării colective, iar în gospodăriile agricole colective din Turdaş, P ricaz şi D obîrca s-au în scris toţi ţăranii m un­ popular regional, SZABO CAROL’,
intre muncitorii din sectoarele citori din aceste sate. prim-secretar al Comitetului regional
mişcare şi tracţiune. In prezent, U.T.M., CATANA NICOLAE, directo­
In staţia C.F.R. Simeria-triaj, lumtară, cantitatea de 2.300 kg. datorită folosirii acestei metode, • LA BÎRSAU în numai 8 zile s-au înscris 3 tractoare, 126 care şi căruţe, 45 prăşitori, unel­ rul general al Combinatului siderurgic
au fost organizate schimburi de fontă veche. se realizează, la acelaşi volum în gospodăria agricolă colectivă 220 familii cu te agricole şi un cazan pentru fiert ţuică. Hunedoara, SUCIU AUREL, secretar
onoare în zilele de 13, 14 şi 15 de transport, o economie de pes­ peste 400 ha. teren arabil, 40 vaci, 16 boi, 50 al Comitetului regional U.T.M., LUN-
februarie. In ziua de 13 februa­ In staţia C.F.R. Deva au fost te 30 de locomotive. cai, 97 care, 25 căruţe şi numeroase alte unelte • G.A.C. „VICTORIA SOCIALISMULUI" din GU PETRU, secretar al Comitetului
rie, şeful de manevră Constan­ organizate de asemenea schim­ agricole. satul Cărăstău, raionul Brad, cuprinde toate regional U.T.M., BALOG' IOS1F, pre­
tin Rădulescu, aplicînd metoda buri de onoare cu ocazia sărbă­ ' • t : •• V. familiile din sat. Ca avuţie obştească gospo­ şedintele Comitetului organizatoric re­
sovietică de compunere prin des­ toririi Zilei ceferiştilor. Cele mai • GOSPODĂRIA AGROVITICOLĂ DIN dăria colectivă are 435 ha. teren, 53 bovine, 62 gional A.V.S.A.P., PETROVIC1 E-
compunere a trenurilor (Kraz- bune rezultate, cu acest prilej, Noi utilaje sovietice 1GH1U cuprinde 155 familii. Ele au înscris în cabaline, 19 prăşitori mecanice, 21 semănători DUARD, preşedintele U.C.F.S., BA-
nov—Kojuhari), şi-a depăşit au fost obţinute de turele condu­ gospodărie 119 ha. teren arabil, 30 ha. vie, 1 pentru porumb şi alte unelte agricole. LAN VICHENTE, preşedintele Consi­
planul de producţie ou 20 la su­ se de Ioan Hîrlău şi Emanoil la Lupeni - camion, numeroase animale, maşini şi unelte liului sindical regional, GH1ŞOIU
Andreica, care şi-au depăşit pla­ agricole. • COLECTIVIŞTII DIN ABUCEA, raionul EUGEN, vicepreşedinte al Comitetului
tă. In schimbul de onoare din M nul de producţie cu 6 <4 respec­ Intr-un ab a ta j cu fron t lu n g de la Ilia, au adus în gospodăria colectivă 40,12 ha. Executiv al Sfatului popular regional,
spre 15 februarie, şeful de ma­ tiv, 4 la sută. m ina Lupeni a fost introdusă o m a­ • AVUŢIA OBŞTEASCĂ a colectiviştilor din teren arabil, 12,59 ha. fînaţ, 4,34 ha. păşune, BLĂJAN LEONTIN, preşedintele
şină de havat de fabricaţie sovietică. satul Bobîlna, raionul Orăştie, se compune din 11 vaci, 6 cai şi numeroase maşini şi unelte U.R.C.M., SUDER W1UAM, director
nevră Francisc Igri şi-a depă­ In zilele 3e 13, 14 şi 15 fe­ 445 ha. teren arabil, 98 ha. fînaţ, 22 ha. pă­ agricole. general al Combinatului carbonifer din
bruarie a.c., zile în care au fost F olosirea a cestei m aşini v a . duce la şune, 10 ha. livadă cu pomi fructiferi, 110 bo­ Valea Jiului, COGAN ALEXANDRU,
şit planul cu 18 la sută. Un re­ organizate schimburi de onoare: vine din care 46 vaci, 36 cai, o moară, 2 batoze, • LA UROI, în gospodăria colectivă s-au în­ director general al I.C.S. Hunedoara,
la staţia C.F.R. Goşlariu, in o creştere sim ţitoare a vitezei de îna­ scris 153 familii de ţărani muncitori cu 285 ha. TESLER LADISLAU, directorul Trus­
zultat frumos a obţinut ou oca­ fruntea întrecerii s-au situat tu­ intare în abataj cit şi la ieftinirea io­ teren arabil, animale şi unelte agricole. tului aurului Brad, JIU IOAN, director
rele conduse de Ilie Tudor, care n e l d e c ă rb u n e e x tr a s . -D e la în c e p u tu l general al U. M. Cugir, BOTICI SA­
zia schimbului de onoare din 15 şi-a depăşit planul cu 3 la su­ BIN, directorul Trustului minier Deva,
februarie şi şeful de manevră tă, Gheorghe Bugnariu şi Gheor- a c e s tu i:an .şi pîn ă în prezen t la m ina ROŞCA I., directorul fabricii chimice
Orăştie, BEIU CONSTANTIN, scriitor,
Aurel Vlad, care, aplicînd meto­ Lupeni au so sit Utilaje m iniere în v a ­ NICULESCU IOAN, prim-secretar al
da sovietică Kraznov—Kojuha­ loare de p este 1 m ilion de tei. Comitetului orăşenesc P.M-R.-Deva,
LASCON1 MIRCEA, activist al Co­
ri şi-a depăşit planul de produc­ opoocog • m CITIŢ! ÎN PAGINA III-A mitetului regional P.M.R., şi HENŢIU
O OO O O O O O o o
ţie cu 19 la sută. Cinstind Ziua - S P O R LA M U N G Ă
c- NOILOR CO LECTIVIŞTI!
ceferiştilor, magazinerul de
lummmiroarBona» •^mmnacamK3Btjammnue7a»wmxammmc!xmaaaama^Kcawmn-mKmmBmmsmmammKmmmaamKaBXjr^amarm^Kmomeaa¦—_

tranzit, Nicolae Iacobescu, şi-a ghe Ciobotă. In cinstea Zilei ce­ La secţia croi a Com plectarea noului IOAN, preşedintele Sfatului popular
feriştilor, colectivul acesttei sta­ fabricii de încălţă­ carnet de, muncă orăşenesc-Deva.
depăşit planuTde producţie, de ţii a realizat numai în cursul lu­ m inte „Ardeleana"
la începutul acestui an şi pînă nii ianuarie economii la mate­ lucrează şi m unci­ In încheiere, participanţii la adunare
în 16 februarie, cu 25 la sută. riale în valoare de 2.000 lei. torul Francisc Ma- au adoptat în unanim itate o chemare
adresată tineretului din regiunea noa­
stră, în vederea întîmpinării Festivalu­

Şi la revizia de vagoane din Atelierele de zonă C.F.R. din ihyaş, care pe lin . Pînă acum stabilirea vechimii de muncă, indiferent dacă lu­ lui regional al tineretului şi a Festi­
staţia de călători C.F.R. Sime- Alba Iulia, au înitîmpimat ziua g ă realizarea unor crează în sectorul de stat, co­
ria au fost organizate schim­ de 16 Februarie cu - frumoase însem nate econom ii in muncă, cit şi a vechimii operatist sau particular. Carne­ valului Mondial al Tineretului şi Stu­
buri de onoare. In întrecerea realizări. Astfel, colectivul aces­ de piele, depăşeşte neîntrerupte în muncă, necesare tul de muncă se întocmeşte de denţilor de la Viena cu succese însem­
desfăşurată"cu ocazia schimbu­ tor ateliere a organizat în ziua şi norm a ziln ică cu calculării diferitelor drepturi cu­ unitatea în care lucrează titula­
rilor din 12, 13 şi 14 februarie, de 13 februarie un schimb de 25—30 la sută. venite celor ce muncesc, se fă­ rul. Pentru angajaţii din secto­ nate în munca de fiecare zi.
cei mai buni s-au dovedit a fi onoare în care şi-a depăşit sar­ ceau pe baza a numeroase acte rul particular şi serviciile casni­
tovarăşii Tiron Dînşoreanu, cinile de plan cu 30 la sută. In In c lişe u : m unci­ ce trebuiau procurate de cei în ce, acestea se întocmesc de că­ —O—
Vladimir Guţă, Ioan Irimie, •mod deosebit s-a evidenţiat gru­ torul Francisc M a- cauză, de cele mai multe ori cu tre organele Direcţiei Generale
Ioan Bălan etc. In timpul schim­ pa condusă de lăcătuşul Petru th yaş la locul de mari greutăţi. Această situaţie a a Recrutării şi Repartizării For­ Ş e d in ţă
burilor de onoare planul a iost Pleşa care şi-a depăşit planul muncă. dus în numeroase cazuri la ţelor de Muncă.
depăşit cu 7 la. sută. cu 38 la sută, precum şi lăcă­ pierderea unor drepturi de că­ c u p ă rin ţii
tuşii Nicolae Bunaci şi Artenie »OOOOoooo ooooOooOooooooooooooooc tre oamenii muncii iar în altele In carnetul nou de muncă se
Tot în cinstea Zilei ceferişti­ Drăghici. s-au adus şi prejudicii statului, înscrie activitatea de serviciu a Zilele trecute s-a ţinut la şcoa­
lor, colectivul de muncă al aces­ eliberîndu-se dovezi de vechime titularului, după actele oficiale la elementară nr. 3 din Alba
tei secţii a strîns prin muncă vo- care nu se bazau pe scriptele eliberate de unităţile la care a- Iulia o şedinţă cu părinţii ele­
existente în unităţi, ci pe alte cesta a lucrat. In cazul cînd ti­ vilor din clasa V-a A şi B (di-
JOOOOOOSXXXJOCXXXJOOf ooo hi Lamínal&nilütt ** date, nu totdeauna reale. Pentru tularul carnetului nu posedă ac­ riginţi tov. prof. Victoria Păscu-
a veni în ajutorul unităţilor şi lescu şi Ioan Dărămuş).
a> ’oamenilor muncii, Prezidiul tele respective, unitatea la care
Marii Adunări Naţionale, a e- La această şedinţă s-au discu­
mis în anul trecut un decret lucrează şi care întocmesc car­ tat temeinic probleme privind
privind întocmirea şi complccta- colaborarea dintre şcoală şi fa­
netul de muncă este obligată să milie in scopul însuşirii cit m-ai
temeinice de către elevi a cunoş­
Ie ceară oficial de la unităţile la tinţelor predate la clasă, a folo­
sirii timpului liber al elevilor

...O z i petrecu tă aici, în m arca rea carnetului nou de muncă. care acesta a lucrat anterior. etc.
Carnetul de muncă introdus
D ar spectacolul cel m ai captivant m ul p ro d u cţiei. Ş i g h id u l a cesta , îl Su it nenum ăraţi lam inatorii des­ (Continuare în pag. 2 a) PĂŞTEANU ANA
stăpîneşte, cum am spu s, şi dincolo pre care s-ar putea scrie pagini în ­ prin decretul amintit este do­ corespondentă
hală unde se lam inează oţelul, ţi se îl oferă totuşi oam enii. Lam inatorii. de pereţii m arilor hale. tregi de autentică vibraţie, la tă -l pe
m aistrul lum inator G heorghe Andră-
în cru stează d efin itiv în m em orie. O a­ l-a m 'u rm ă rit adesea la lucru, în căi- C îte nopţi nu s-a frăinîniat Pleşa şescti, sau pe şefu l d e ech ipă d e la cumentul unic pe baza căruia se -
Cornel, vechiul fruntaş, com unistul, ' cuptoare, G herasim Sirbtt, pe Suciu stabileşte activitatea în muncă.
m eni, zbucium , m etal... N o ţiu n i' ca­ dhră -cum plită, care li se prelingea încercind să născocească m etode mat Andronic, pe m aiştrii de la lam ino- -------— -- - OCGCCCCOCCCCOOOOCi
bune penfru curăţirea ţaglelor de su ­ ru l.b lu m in g : lo sif Nebela, ing. N i­
re, luate separat, nu par a - n e m ai în şiroaie de sudoare pe frunţi. M a. prapuneri şi crăpături I A um plut colae Şerban , V asile Z ăvă la ş, M ircea Fiecare om al muncii are drep­
m aldăre de hlrtie cu desene şi' cifre. D elapeia, Ioan Păcuraru... Suit tul la un asemenea carnet, care
spune nim ic nou, dar care se con to­ rilé cuptoare, lum ea aceea de huiet, S -a sfă tu it cu A lexandru Scurţii, cu m ulţi, sîn t zeci şi sule. Ei se complectează în condiţiile W&K
N icolae N isipaşa, s-a sfătu it cu căr­ sint stăpînii m aşinilor cem işii * V " 1x
p e s c a ic i în tr - o u n ic ă . r e a lita te , ¦.¦p u ­ ¦flăcări ş i fun t, li s e su p u n — a ş ţile tehnice... A fo st o trudă g rea , cu care se h itin d pe heciare în ­
nim ic m ai prejos de truda în dogoa­ tregi. Ei m înuiesc cu degete îndem i-
ternică, . copleşitoare, care te capti­ zice — fără m urm ur, dacă poţi fo- rea cuptoarelor. In nopţile albe, ex­ stabilite de lege. Gârneţul de
muncă va folosi în orice mo­
vea ză d in prim a clipă. i> . lo'si' e x p re sia a s ta în tr - o h a lă un de ment la stabilirea drepturilor .... i , .-S'MZ-fr, ±i -

Totul, a ici, e in .necurfnată m işca­ şi u ltim a cărăm idă vibrează. E un

re şi fierbere. V ibrează asu rzitor, ca spectacol m inunat, tonifiant, a l pu­ prevăzute de lege, el fiind sin­ AWmMş
gurul document cu care se poa­ ifp fe »
n işte d a n g ă te de c lo p o te . uriaşe, sem ­ terii' om ului. M ă g in d esc la clipa

n a le le m a c a r a le lo r ş i a le ¦c a b in e lo r c în d m u n c ito r u l îm p in g e r a n g a s p r e te stabili asemenea drepturi. In

de com an dă / evaporarea apei la gu ra de scu rgere. C lipa cîn d um bra m

trecerea fierului înroşit printre val- halei d isp a re ; totul se lum inează presia feţei iui era expresia celui ce natice, repede, precis, ferm , com uta­ acelaşi timp, întreprinderile şi

ţuri aduce cu urletul,, unei haite de ¦brusc, ca un fan tastic decor de tea vîră răn gile în burta cuptorului. A toare, m anete ş i volane la im pulsul instituţiile vor fi scutite în vi­ In fo to :
fiare M ă r ita te i şuierul locom otive­ tru, la n ă va la şu voiu lu i de foc alb itor să verifice situaţiile privind Biblioteca
lor ş i huruitul zecilor d e trenuri ce roşiatic. U n de-s poetul şi piciorul ca iz b u tit. I n o v a ţia lu i —- a 1 0 -a în s c r i­ cărora — în m arile hale cu dan găte Centrală
duc în circă blocurile' d e . o ţel p ro a s­ r e s ă z u g r ă v e a s c ă c lip a a c e a s t a “' vechimea în muncă, salariul,
păt turn at, în treg esc, m -note ..deose­ Figura încordată de efort a m unci s ă în d o s a r u l c e -i p o a r tă n u m e le Ia asurzitoare şi flăcări dantelate ca cîştigul mediu etc., cu ocazia de Stat
bite, concertul. T răsătura dom inantă torului, în clipa aceasta unică, e in nişte petale de flori — se lam inează fiecărui drept acordat angajaţi­ din Capitală
a p riveliştii o constitu ie cuptoarele cabinetul tehnic — e un sistem in­ m etalul. lor lor. Totodată unităţile, pe
f in it '•m a i fr u m o a s ă d e c îi cea m a i fiu baza carnetului de muncă, în
adinei, lo cu l flăcărilor şi al roiocoa- genios, care înlocuieşte dalta pneu­ M etalul acesta din care se fac mă-
) m oaşă privelişte. m atică cu flacăra de gaz de co cs; tăhăloasele locom otive şi delicatele
asta îm bu nătăţeşte cu m ult calitatea bisturie pentru savanţi, arm a ostaşu ­
oţelului salvat de rebutare (suprafaţa

lelor d e fum galbert.ee,rtuşiu, ploile D ar în an ii noştri, m unca lam ina- curăţată cu fla că rc gazu lu i rămâne lui care apără revoluţia populară şi care se înscriu datele privind
d e seîn tei ş i spectacolu l blocurilor iorului nfi se opreşte aici. Ea conti­ perfect n etedă) şi sporeşte de aproa­ cuceririle ei, arm ăturile caselor in starea civilă, pregătirea şcolară,
n u ă 'şi din colo d e pereţii halelor. Au pe zece o ,i p ro d u ctivita tea m uncii. care locuim , ţevile ce ne aduc apa pregătirea profesională, starea
P leşa Cornel a folosii aceeaşi fla­ la robinete, ţev ile ce aduc g a zu l ş t sănătăţii etc. vor fi în situaţie de
'de o ţe l d in ă u n tr u l ¦c u p to a r e lo r , in o a p u s v r e m u r ile c în d o m u l, d u p ă o zi cără la tăierea ţaglelor, bram elor şi păcura care ne încălzesc în anotim ­ a aprecia posibilităţile de înca­
blum urilor, în tocu l aceiilen ei. D oi pul viforniţei,.. drare, în conformitate cu dispo-
tin d în ir - o z e a m ă lu m in o a s ă ca ¦s o a ' d é 'tr u d ă i s to v ito a r e p e n tr u îm b u ib a ­ ani s-a gîndit, la lucrul acesta, chib- ziţiunile legale.
z u in d u .l m in u ţio s, fă c în d ‘în c e rc ă ri ...E logiul lam inalorilor e scris
r e le 'de le ţin ca v r ă j it o r e - ş i ¦o re rea patronului, pleca spre casă alun- cu litere groase pe frontispiciul m a.
C ineva a com parat cuptoarele adine g in d u -şi uzina d in gîndu ri. A zi, în
cu nişte acoperişuri de s e r ă ; acope
uzina lui — casa lui — laihihatorul,

ca şi oţelarul sau jurnalistul, se

rişuri de cărăm idă refractară, căci gin deşle lo t tim pul la m etode care să peste încercări •şi econom iile rezu lta­ rii construcţii a anilor 'noştri. Potrivit principiilor prevăzute
florile pe care le a co p eră sin i de foc. în teţească din ce în ce m ai m ult rit. te atin g cifre im presionante de decret, fiecare om al muncii
P. 1LIESCU

ODOOOOC<X50000COecOOOOOO©OCOOOOCOOO©OOOOOOCOOQOCOOaiOOOOOOOOCXXXXîOOOOCXÎOOOOOOOOOÎÎOOOCXXXîCraOOOOOOWOOOÎX, este obligat să aibă un carnet