Page 54 - 1959-02

Pag. 2
Din activitatea emulilor Complet*ia rea noului Alegerea sterilului in abataj-condifie
/ V A A A ^ A A A ^ / V W W V V W W V W V 'V W W V V W W V W /W V /W N ,
şi cursurilor de partid
(JKÎH
Activitatea cercului —
la nivelul sarcinilor
La secţia de transporturi de la ex­
ploatarea minieră Teliuc, raionul Hu­
nedoara, funcţionează un cerc de stu­
diere a Statutului PJVt.R. în care sînt
încadraţi 34 tovarăşi. Propagandist la
acest cerc este tov. Carol Leopold,
secretarul oragnizaţiei de bază de la
această secţie.
Manifestînd o preocupare deosebită
faţă de buna desfăşurare a învăţămîn-
tului, tov. Carol Leopold, pe lîngă sar­
cinile ce le mai are, găseşte timpul
necesar pregătirii lecţiilor şi ajutoră­
rii cursanţilor. Asigurând un conţinut
bogat şi interesant lecţiilor, cît şi dis­ cursul şi cum se străduiesc să-şi ri­
cuţiilor, el a reuşit să dezvolte inte­
resul cursanţilor pentru cunoaşterea
d t mai temeinică a politicii partidului,
a normelor de organizare a partidu­
lui şi a regulilor după care trebuie
să se călăuzească comuniştii în ac­
tivitatea lor de zi cu zi, pentru cu­
noaşterea amănunţită a statutului.
Aceasta explică şi faptul că majo­
ritatea cursanţilor frecventează cu re­
gularitate învăţământul, participă în
mod activ la discuţii, şi luptă tot mai
hotărât pentru îndeplinirea sarcinilor
de p la n ; mulţi dintre ei devenind
fruntaşi în producţie. De asemenea,
studierea Statutului P.M.R. a făcut ca
oamenii să fie mai exigenţi faţă de
ei înşişi şi faţă de ceilalţi oameni cu
oare lucrează, să fie mai combativi fa­
ţă de lipsuri şi să lupte mai activ
Clasificată pentru faza raională
Printre formaţiile artistice ce
funclionează pe lingă căminul
cultural din Gurasada este şi o
brigadă artistică de agitafie. A-
ceastă brigadă a prezentat in
cadrul celui de-al V-lea concurs
— faza intercomunală — care
s-a ţinut în satul Bocea — un
program, mult apreciat de publi­
cul spectaior.
In aceeaşi zi, brigada artisti­
că de agitaţie a prezentat un
program şi in fa{a cetă{enilor
din satul Gurasada. Prin pro­
gramul său bine pregătit, briga­
da a prezentat o serie de lucruri
Succese frumoase la U.I.L Sebeş operaţiuni în termenul prevăzut ţii stabilite prin plan la fiecare băneşti etc.
Angajamentele muncitorilor, tehni­
cienilor şi inginerilor de Ia U. I. L.
Sebeş de a da patriei în acest an 600
metri cubi cherestea de răşinoase pes­
te plan şi de a realiza sum a de 43.000
lei economii, au început să prindă via­
ţă. Din prima lună a anului, ei au con­
firmat dorinţa de a-şi îndeplini anga­
jamentele luate, obţinînd rezultate fru­
moase. Astfel, planul producţiei globa­
le pe luna ianuarie a fost îndeplinit
la toate sortimentele în proporţie de
100,44 la sută, iar planul producţiei
marfă în proporţie de 110,40 la sută.
Din fondul de salarii s-au realizat eco­
nomii în valoare de 27.303 lei. Prin
reducerea consumului specific la buş­
teni răşinoase, s-au realizat economii
în valoare de 7.826 lei.
Rezultate frumoase au obţinut ga-
teriştii Nicolae Petrea şi Matei Spân,
care şi-au îndeplinit planul în propor­
ţie de 111 la sută şi respectiv 107
la sută.
La S.M .T. Alba
a fost reparat un
mare număr de
tractoare.
In c lişe u : trac.
toristul Ioan Popa
face ultim ele verifi­
cări la tractorul
U .T.O .S. pe oare
lucrează. P este ci-
teoa ceasuri şi a-
cest tractor va in-
tra in riadul celor
reparate.
pentru întărirea disciplinei în muncă,
pentru mobilizarea întregului colectiv
la îndeplinirea sarcinilor de producţie,
Unde nu ex'stă
preocupare — activitatea
cercului lasă de dorit
Pe lîngă organizaţia de bază de la
secţia de sortare a minereului de la
mina Teliuc, funcţionează un curs se­
ral anul II, condus de tov. Petru Ni-
coară. La acest cerc sînt încadraţi şi
unii tovarăşi de la atelierul minei. Da­
torită faptului că organizaţia de bază
de la atelier nu controlează cursanţii
asupra modului cum frecventează
dice nivelul politic şi ideologic, aceş­
tia nu participă cu regularitate la în-
văţămînt.
Lipsa unui control riguros a dus la
o scădere treptată a frecvenţei la curs.
Tovarăşi ca Ioan Dungaciu, loan Stă-
nescu, nu au nici o prezenţă, iar tov.
Petru Topliceanu şi Ioan Zlătior au
doar cîte o singură prezenţă. Unii
cursanţi ca Victor VIad şi Constan­
tin Dumbravă, conştienţi de răspun­
derea pe care o au, depun eforturi
sporite pentru a-şi însuşi cît mai te­
meinic cunoştinţele predate, iau parte
activă la discuţii, contribuind în acest
fel la lămurirea şi înţelegerea proble­
melor. Aceşti doi tovarăşi participă cu
regularitate la învăţămînt. Exemplul
lor trebuie să fie urm at şi de ceilalţi
cursanţi.
In vederea înlăturării deficienţelor
existente, organizaţiile de bază respec­
tive trebuie să stea de vorbă cu
cursanţii oare lipsesc, să cunoască
motivele pentru care ei nu participă
la învăţăm înt şi să-i tragă la răspun­
dere în mod serios.
bune ce s-au făcut in sat şi a
criticat m ele lipsuri ce mai per­
sistă la cooperativa de consum
şi sfatul popular comunal.
In pregătirea şi desfăşurarea
programului s-au remarcat în
mod deosebit: Virginia Dobro-
tă, Ana Taşcău, Gheorghe Hal­
da şi al{ii.
Brigada artistică de agitafie
din Gurasada a fost clasificată
pentru a participa şi la faza ra­
ională a concursului.
A. ANDRICA
corespondent
Din brigada condusă de tovarăşul
Florea Oberau au muncit cu mult in­
teres Ioan Voina, Petru Lupşe şi Ioan
Şelariu, îndeplinindu-şi planul lunar
în proporţie de 102 Ia sută, reuşind
să obţină produse de calitate bună.
IOAN SLAVESCU
corespondent
Să fie sprijl nlfă activitatea
colţului roşu din G.A.C. ŞIbot
Despre importanţa pe care o are
colţul roşu din gospodăria agricola co­
lectivă nu trebuie vorbit prea mult.
Rezumînd totul la cîteva fraze, se poate
spune că colţul roşu constituie punctul
de atracţie înspre munca culturală a
tuturor colectiviştilor. Aici vin după
orele de muncă tineri şi vlrstnici să
asculte muzică la aparatul de radio,
« cipare, avînd rezultate dintre cele mai
| bune.
carnet de muncă
(Urmare din pag. l-a)
Dacă nici astfel nu se pot ob­
ţine aceste acte, se dă posibili­
tatea oamenilor muncii să-şi sta­
bilească vechimea în muncă în
faţa instanţelor judecătoreşti.
Pentru viitor, vechimea în mun­
că se dovedeşte numai cu car­
netul de muncă. In caz de pier­
dere a carnetului de muncă, uni­
tăţile vor elibera un duplicat, pe
baza datelor extrase de pe fişa
de evidenţă introdusă prin dis­
poziţiile aceluiaşi decret.
Carnetul de muncă se păs­
trează la unitate pe tot timpul
angajării şi se înmînează titula­
rului la desfacerea contractului
de muncă.
Odată cu eliberarea noului
carnet de muncă, se înfiinţea­
ză în unităţi o evidenţă a sala­
riaţilor, evidenţă, care înlocuieş­
te pe cea existentă pînă în pre­
zent şi care cuprinde aceleaşi
date înscrise în carnetul de mun­
că, privind numai unitatea res­
pectivă. Salariaţii însărcinaţi de
unităţi cu complectarea carnetu­
lui de muncă, cum şi toţi acei
care au atribuţiuni de suprave­
ghere şi control sînt răspunză­
tori de concreta întocmire a a-
cestora. Din cuprinsul dispozi-
ţiuniior legale enunţate, rezultă
rolul deosebit de important atri­
buit prin lege noului carnet de
muncă. Din aceasta rezultă şi
importanţa deosebită ce trebuie
să se atribuie lucrărilor şi se­
riozitatea cu care trebuie rezol­
vate. Ţinînd seama că noul car­
net de muncă este complectat de
către întreprinderi şi instituţii,
acestora le revin cele mai im­
portante sarcini în ce priveşte
lucrările de întocmire.
Avînd în vedere termenul scurt
fixat de decret pentru introdu­
cerea carnetului de muncă, lu­
crările de complectare pentru
toţi angajaţii trebuie efectuate
şi terminate la termen. Pentru
unele unităţi din regiunea Hu­
nedoara cum sînt depoul de lo­
comotive Teiuş, I.G.O. Alba lu­
da, Uzina electrică Brad, Coope­
rativa „Drum nou“ Hunedoara,
Ceramica Baru Mare şi altele,
efectuarea operaţiunilor de com­
plectarea'formularelor de decla­
raţii pentru obţinerea nouluţ car­
net de muncă, formarea şi com­
plectarea dosarelor cu toate ac­
tele cerute de instrucţiunile de
aplicarea decretului, asigurarea
condiţiunilor necesare în unita­
te pentru executarea acestor lu­
crări, cum şi terminarea acestor mice este realizarea rentabilită­ nală a resurselor materiale şi litri apă minerală mai puţină,
de lege, a constituit o preocupa­ produs în parte. Acest lucru este Din analiza realizării sarci­ planificate la acest sortiment, în
re de căpetenie. Nu acelaşi lucru
se poate spune despre alte uni­
tăţi, ca U.R.C.C. Deva, Revizia
de vagoane Simeria, Teatrul de
Estradă Deva, întreprinderea Ci­
nematografică Deva, cooperativa
Sprijinul miner Lupeni, coope­
rativa Solidaritatea Deva, care
pînă la ora actuală, deşi au tre­
cut aproape 5 luni de la primi-
să joace şah, să împrumuie cărţi, sau
să aclivezeîntr-o formaţieariistică.
Aşa stau lucrurile Ia multe colţuri roşii
din gospodăriile agricole colective de
pe întinsul regiunii noastre. Colecti­
viştii vor să fie exemplu nu numai în
ce priveşte produsele obţinute la ha.
ci şi în activitatea culturală.
Nu acelaşi lucru se întîmplă însă şi
la gospodăria agricolă colectivă „Fi-
limon Sîrbu“ din comuna Şibot. Gos­
podăria este una din primele care au
luat fiinţă în regiunea noastră. Co­
lectiviştii sînt oameni harnici şi pri­
cepuţi în a face pămîntul să rodească.
Dar cu activitatea culturală desfăşura­
tă, mai ales în ultigiul timp, nu se
pot lăuda.
Cînd am ajuns Ia Şibot nu se fă­
cuse încă ora prânzului. La sediul gos­
podăriei agricole colective „Filimon
Sîrbu" se aflau tov. Ieronim Cazan,
preşedintele colectivei, Silviu Băcilă,
secretarul organizaţiei de bază P.M.R.,
şi socotitoarea Sabina Logojan. Strânşi
în jurul mesei, discutam despre acti­
vitatea culturală desfăşurată la colţul
roşu. Tovarăşa Sabina Logojan, care
este şi bibliotecară, ca şi ceilalţi a
spus totul în cîteva cuvinte. La col­
ţul roşu nu se face aproape nimic.
Cauzele s-au găsit repede. Nu sc a-
cordă atenţia cuvenită muncii cultu­
rale. Numai aşa se explică faptul că
în sala colţului roşu nu există sobă,
jocuri de şah etc.
Un fapt pozitiv în activitatea col­
ţului roşu, este totuşi cursul agroteh­
nic. Fiind condus de către inginerul
Ioan Ordeanu, şi de către medicul ve­
terinar Veronica Chirilovici, cercul a-
grotehnic se bucură de o bună parti-
DRUMUL SOCIALISMULUI
rea formularelor de declaraţii
pentru obţinerea carnetelor de
muncă, nu au complectate nici
o declaraţie. In unele unităţi ca Penalizările plătite de exploa­ Sînt însă şi numeroase locuri cînd observă asemenea anomă-'
de exemplu T.R.C.L.H. Deva,
Combinatul Carbonifer Valea
Jiului, Combinatul siderurgic
Hunedoara, întreprinderea Bam-
potoc Deva, întreprinderea de
Construcţii nr. 2 Deva, Direc­
ţia regională silvică Deva,
O.C.L. Aprozar Deva şi altele
operaţiunea complectării formu­
larelor de declaraţii pentru obţi­
nerea carnetului nou de muncă
cic şi operaţiunea formării şi
complectării dosarelor cu toate
actele necesare, cerute de in­
strucţiunile de aplicarea decre­
tului decurge într-un mod neîn­
găduit de lent. In cadrul acestor
unităţi, responsabilii numiţi pen­
tru complectarea carnetelor de
muncă sînt folosiţi şi la alte lu­
crări stînjenindu-se astfel acti­
vitatea lor în problema carnetu­
lui nou de muncă. Acest lucru
a dus la depăşirea cu mult a
termenului prevăzut de instruc­
ţiunile de aplicare a decretului.
Conducerea acestor unităţi, ră­
mase în urmă cu lucrările pri­
vind complectarea carnetului nou
de muncă, va trebui să treacă de
îndată la luarea măsurilor co­
respunzătoare, in vederea ter­
minării imediate a operaţiunilor
de complectarea formularelor de
declaraţii pentru salariaţii lor,
şi apoi de formarea şi complec­
tarea dosarelor cu toate actele
cerute de instrucţiunile de apli­
carea decretului.
Ţinînd seama de importanţa
noului carnet de muncă, cum şi
de avantajele deosebit de impor­
tante pe care întreprinderile, in-
stituţiilp şi oamenii le au, se
cere să se depună stăruinţă sus­
ţinută şi efort deosebit din par­
tea tuturor factorilor chemaţi
să rezolve această problemă.
Lucrările de introducere şi com­
plectare a acestuia să se desfă­
şoare în cele mai bune condi­
ţiuni şi să fie terminate la data
şi în condiţiunile prevăzute de
lege.
Mai multă preocupare
pentru reducerea preţului de cost
Una din cele mai importante intate de muncă, lupta împotri­ în dauna altora rentabile. De
sarcini a întreprinderilor econo­ va rebuturilor, folosirea raţio­ exemplu, s-a produs cu 244.000
posibil numai dacă întreprinde­
rile respectă întocmai sarcina
de reducere a preţului de cost
planificat.
Preţul de cost este cel mai
sintetic indice de plan. In el se
reflectă întreaga activitate a în­
treprinderii, gradul de însuşire
a tehnicii noi, a metodelor îna-
La colţul roşu din gospodăria agri­
colă colectivă „Filimon Sîrbu“ există
o bibliotecă cu multe cărţi. Cînd am neşti.
întrebat care este numărul cititorilor
şi cîte cărţi au fost citite, tov. Sabina cut ca o serie de produse reali­
Logojan a răspuns cu multă senină­
tate.
— Pînă acum avem numai 2 citi­
tori.
Dar, tovarăşa Logojan n-a vorbit 28 produse mai principale, nu­ o lipsă permanentă de preocu­
nimic despre felul cum ea, în cali­ mai 12 au .fost rentabile. La a- pare faţă de utilizarea cit mai
tate de bibliotecară, a antrenat colec­
tiviştii la împrumutarea a cît mal
multe cărţi. Cum este şi firesc, am
întrebat pe cei cu care am stal de
vorbă ce vor face cel puţin de aici
înainte pentru ca la colţul roşu să
existe o activitate continuă şi rodnică.
Le-am amintit că activitatea culturală
contribuie în mare măsură la atrage­
rea a noi ţărani muncitori cu gospo­
dării individuale în gospodăria colec­
tivă, la întărirea şi consolidarea ei.
Angajamentele nu le-am mai notat.
Responsabila colţului roşu, Maria
H aţeg,. •, are multă putere de muncă
şi este hotărîtă să ducă o intensă ac­
tivitate. Dar pentru aceasta, conduce­
rea gospodăriei, comitetul comunal de
partid şi comitelui executiv al sfatu­
lui popular, precum şi cadrele didac­
tice să sprijine mai mult această ac­
tivitate. Este adevărat că la căminul
cultural din comună se munceşte se­
rios pentru a pregăti şi prezenta pro­
grame artistice reuşite şi că cei mai
mulţi cetăţeni activează aici. Colţul
roşu a! gospodăriei trebuie însă să-şi
trăiască viaţa, să constituie pentru co­
lectivişti un loc de recreiere şi de fo­
losire în mod creator a timpului liber.
A. V. plan unele mărfuri nerentabile
esenfială pentru îmbunătăfirea
: caBifăfii cărbunelui
tările miniere ale Văii Jiului
pentru nerespectarea normelor
de calitate sînt destul de mari.
Din cauza conţinutului mare de
cenuşă, mina Vulcan şi-a depă­
şit anul trecut cu peste 7 lei
costul unei tone de cărbune, iar
Aninoasa cu peste 5 lei.
Pentru ieftinirea costului căr­
bunelui, conducerile minelor au
luat şi iau măsuri privind îmbu­
nătăţirea calităţii lui. Faptul
este lăudabil. Din păcate, aces­
te măsuri nu se prea aplică în
totalitatea lor. Şi, în treaba asta, cărbunele cu şistul şi atunci a-
vina o poartă tot colectivele de
conducere, care nu urmăresc fe­
lul cum măsurile sînt traduse
în fapte.
La îmbunătăţirea calităţii căr­
bunelui trebuie să contribuie în
egală măsură minerii din aba­
taje, muncitorii de la transport
cît şi cei de la preparaţii. Dar
cel mai substanţial aport şi-l
aduc minerii din abataje. De ei
depinde cel mai mult calitatea
cărbunelui. Ei sînt factorii de
bază în lupta pentru încadra­
rea în normele de calitate.
La sectorul III al minei Lu­
peni, cele mai bune rezultate
obţinute în ceea ce priveşte ca­
litatea cărbunelui sînt cele ale
brigăzilor frontaliste conduse de
Alexandru Poboreni şi Sabin
Ghioancă. De altfel, aceste două
brigăzi împreună cu cea condu­
să de Petru Spînu, dau peste
80 la sută din producţia secto­
rului.
Pentru alegerea sterilului sînt
diverse procedee specifice locu­
rilor de muncă. Fiecare condu­
cător tehnic (maistru sau ingi­
ner) trebuie să le aleagă pe cele
mai nimerite pentru ca rezulta­
tele obţinute să fie cele mai bune.
In urma puşcării, rezultă
blocuri mari de steril. Aceste
blocuri se aleg şi se aruncă m
spatele craţerului. Aceasta este
o măsură care se aplică în ma­
joritatea abatajelor minelor Văii
Jiului.
nilor de plan pe anul 1958 a
reieşit că la întreprinderea de
industrie locală „1 Mai“ din
Deva, a existat o slabă preocu­
pare din partea conducerii teh-
nico-administra-tive în direcţia
reducerii preţului de cost. Faţă
de sarcina planificată, adică de
'+¦ 0,18 la sută, s-a realizat
+ 3,59 la sută. In valori, aceas­
tă nerealizare reprezintă cîteva stat. Aceasta a făcut ca între­
sute de mii lei. Explicaţia nerea-, prinderea să aibă contul blocat,
lizării constă în slaba preocu­ plătind astfel amenzi, penalizări
pare a conduce-
rit întreprinde- . . 8
rii, pentru buna U ne!e c o n s ta tă r i din __ 1958, în valoa­
gospodărire a activitatea' întreprinderii re de 149.000 .lei
fondurilor de de industrie locală
materii prime, ,P1 Mal" Deva
materiale şi bă­
Această stare, de lucruri a fă­
zate de întreprindere să nu fie
rentabile, preţul de cost efectiv
fiind cu mult mai ridicat decit
cel planificat. De pildă, din cele
telierul de boiangerie, bunăoară,
*în loc ca la mia de lei de pres-
taţiuni costul să fie de 865 lei,
cît este planificat, s-a ajuns la
1.358,65 lei. Această depăşire a
costului a adus întreprinderii în
cursul anului 1958 o pierdere de
32.000 lei.
O situaţie asemănătoare o
prezintă şi producţia de binale.
Aici, m.p. a costat eu 49,24 lei
mai mult decit era planificat.
Din această cauză, întreprinde­
rea a fost păgubită in anul 1958
cu peste 50.000 Iei. >
Consecinţa nerealizării sarci­
nii de reducere a preţului de
cost a fost că întreprinderea „1
Mai“ Deva nu a realizat benefi­
ciile planificate. Faţă de sarcina
de plan care prevedea realizarea
unui beneficiu de 4.127.000 lei,
întreprinderea a realizat doar
1.566.000 lei, mai puţin cu
2.561.000 lei. Astfel, întreprin­
derea nu a vărsat la bugetul lo­
cal o sumă de peste 1.770.000
lei.
La această situaţie au contri­
buit şi alte cauze. Bunăoară în
întreprindere s-au produs peste
de muncă unde în urma puş­ liî.
cării rezultă o cantitate însem­ In unele locuri de muncă în-
nată de măruntă din cauza şis­ tercalaţiile de steril sînt atît de
tului cărbunos care se sfarmă
uşor. Locurile de muncă în care
lucrează cele două brigăzi ale
sectorului III Lupeni, prezintă
particularitatea aceasta. Alege­
rea sterilului în aceste condiţii
este ceva mai dificilă. Şi totuşi,
cu multă grijă, minerii înlătură
toată mărunta fără a risipi căr­
bunele. Bineînţeles că aici tre­
buie multă conştiinciozitate, mai
ales că se poate amesteca uşor
legerea manuală devine aproape
imposibilă.
Asupra calităţii cărbunelui in­
fluenţează foarte mult şi puşca-
rea. Intr-adevăr mai sînt încă
brigăzi — puţine Ia număr, de
altfel — care supraîncarcă gău­
rile cu exploziv. Scopul direct
urmărit de aceste brigăzi .este
sporirea producţiei brute. Şi
realizează acest lucru, căci inter-
calaţiile de steril se sfarmă în
bucăţi mărunte, care nu mai
pot fi alese. Atunci, încarcă to­
tul pe craţer, iar timpul pe care
ar fi trebuit să-l dedice alege­
rii sterilului îl folosesc pentru a
executa alte operaţii în vederea
grăbirii celei de a doua puşcări.
Controlul tehnic nu poate rebu-
ta producţia căci sterilul acesta
practic nu poate fi ales. Conţi­
nutul de cenuşă în cărbune însă
creşte, penalizările sporesc şi
odată cu aceasta creşte şi pre­
ţul de cost. Desigur, cea mai
mare parte din vină o poartă
şeful de brigadă respectiv. Dar
nici maiştrii nu sînt absolviţi.
Ei sînt aceia care trebuie să
controleze cît mai des activita­
tea brigăzilor. Dar din păcate,
mai sînt încă maiştri care iu­
besc mai. mult galeriile şi mai
puţin abatajele. Este de datoria
lor să împiedice aceste tendin­
ţe dăunătoare, iar artificierii Cu toate intervenţiile făcute
trebuie să nu mai puşte atunci de localnici pe la Întreprinderea
deci nu s-a realizat beneficiile
schimb întreprinderea a produs
cu 1.090 tone mai multă gri-
blură, al cărui preţ de cost e-
fectiv este mai mare cu 10,46
lei/tonă decit cel planificat. O
altă cauză constă in slaba gos­
podărire a iondurilor băneşti. In
tot cursul anului, întreprinde­
rea a avut stocuri supranorma-
tive, necreditate de banca de
şi dobînzi ban­
. .„ . care în anul
Slaba gospodă­
rire a fondurilor
materiale şi bă­
neşti se reflectă
şi în faptul că întreprinderea a
înregistrat pe costuri, suma de
284.000 lei ca cheltuieli neeco-
nomicoase.
In anul care a trecut s-a ma­
nifestat in această întreprindere
justă a forţelor de muncă exis­
tente. De pildă, la activitatea
industrială, întreprinderea „1
Mai“, cu toate că îndeplineşte
planul de producţie doar în pro­
cent de 95,17 la sută, numărul
mediu scriptic de muncitori este
îndeplinit în procent de 98 la
sută. Acest lucru a influenţat
în mod negativ creşterea produc­
tivităţii muncii, care s-a reali­
zat numai în proporţie de 97 la
sută. O situaţie cu totul neco-
respunzătoare s-a înregistrat la
sectorul pîine şi mălai — regim
comercial. Aici, planul produc­
ţiei globale a fost realizat in
procent de 91,1 la sută, in timp
ce numărul mediu scriptic a fost
depăşit cu 8 la sută.
Lipsurile manifestate in acti­
vitatea întreprinderii de indus­
trie locală „1 Mai“ din Deva
pot fi remediate. Pentru aceasta
se impune ca încă de pe acum
să se ia cele mai bune măsuri
tehnico-organizatorice care să
asigure realizarea tuturor indici­
lor de plan pe anul 1959.
ION PUICAN
şeful secţiei financiare a Sfatului ( pe anii 1959-1965. (Raport
popular regional Hunedoara
Nr. 1293
mari incit se tace simţită ne­
voia puşcării separate a steri­
lului. Din păcate această măsu­
ră s-a aplicat prea tîrziu şi nu
cu suficientă continuitate. Acolo
unde s-a aplicat însă, rezultate­
le n-au întirziat. Această
metodă este foarte bună şi apli­
carea ei trebuie urmărită mat
atent de către cadrele de condu­
cere ale minelor.
Aşa cum am arătat la înce­
put, procedee pentru obţinerea
unei calităţi mai bune a cărbu­
nelui sînt multe şi specifice locu­
rilor de muncă. Aici am arătat
doar cîteva dintre ele, care se
pot generaliza şi care, aplicate
cu toată .hotărîrea, îşi vor do­
vedi cu siguranţă eficacitatea.
Depinde însă totul de oameni.
Dacă ei vor să obţină cărbune
curat, reuşesc. Şi marea majo­
ritate luptă pentru calitate. Or­
ganizaţiile .de partid au datoria
să-i mobilizeze pe toţi în lupta
pentru reducerea procentului de
cenuşă. întreaga lor activitate
trebuie îndreptată înspre aba­
taje, acolo unde se hotărăşte
calitatea cărbunelui.
N. A.
Să se repare
difuzorul!
Ca şi în alte comune din re­
giunea noastră, la Sâsciori exis­
tă un cinematograf sătesc. Lo­
calnicii de aici ar veni in nu­
măr şi mai mare la filmele rulate
in comuna lor, dacă difuzorul
aparatului de proiecţie ar fi pus
în stare de funcţionare normală.
De obicei, spectatorii sînt o-
bligaţi să vizioneze film.ele fără
sonoritate, ca pe vremea înce­
puturilor artei cinematografice.
cinematografică regională, măr
suri de îndreptarea situaţiei nu
au fost luate încă.
T. FLOCA
corespondent
! c /f cr^t(î/t.m4)
' ÍN'ÉDrrLTRA'POLITICÁ
B roşura cuprinde m ateriale în
legătură cu evenim entele m ai
recente ca de p ild ă : „A saltul
soarelui — N ava interplanetară
so v ielică “, „E tapa holărîtoare
in întrecerea paşn ică econom ică
între cele două sistem e", „C on­
tradicţii econom ice în cadrul
N .A .T.O .“, „A m erica la tin ă se
opune im perialism u lu i ianchea",
„M ilitarism ul vesl-germ an —
pericol pentru pacea şi securi­
tatea Europei", a lte m ateriale
in legătură cu problem ele in ter­
naţionale la ordinea zilei, pre.
cum şi in teresan te cifre şi fapte
din lagărul socialist şi din cel
c a p ila lisl, note, com en tarii eic.
Editura politică
a publicat urm ătoarele
lucrări fn luna ianuarie
1959
N. S. HRUŞCIOV: Cu
privire la cifrele de con­
trol ale dezvoltării econo-
} miei naţionale a U.R.S.S.
L prezentat la Congresul al ^
C^ XXI-lea extraordinar al
Partidului Comunist al U-
niunii Sovietice).
160 pag. 2 lei
V. CURTICAPEANU şi
GR. POPESCU : 100 de
ani de la Unirea Ţărilor
Romîne.
c 64 pag. 1,25 lei )
TUDOR ILÎESCU: Soar- ^
S ta păcii în mîna popoa-
l relor.
56 pag. 0,80 lei J