Page 55 - 1959-02

Nr. 1293 DRUMUL SOCIALISMULUI pdt7- 3

S P O R L A n U iC Ă N O IL O R C O L E C T IV IŞ T I

popaoPPOgxxxîQ^oocooopoooooooocxxxîoooCTXxîocxxîgaPQflQQflooPQQPOPraxîoo^^ oooooooo*xxxxxx»{X X )ooooooooo o o o o o o o o o o o o « > o o o o o o o fîO fo o o tx x K îco a> ü o o o o o cco o cx » o o o o G o co ao î^^o c

întregul De la întovărăşire — m

O SINGURĂ g o s p o d ă r ie la gospodărie colectivă

Vestea că întovărăşiţii din Bo- rătat că activişti ca Romulus Vlaicu,

Cînd zorile s-au împrăştiat dumini­ brigadă formată din cîţiva activişti. — Vrem, a spus secretarul orga­ bîlna au obţinut anul trecut în medie Andrei Sălcudeanu şi Gheorghe Dîr-
nizaţiei de bază, ca gospodăria noa­ la hectar cu 400 kg. grîu şi aproape lea, au respectat în munca de lămu­
că peste satele din Valea Crişului — Şi munca a început. Pentru a nu

leagăn al vechilor mişcări ţărăneşti convinge numai cu vorba, ci şi cu stră — care este prima înfiinţată în 800 kg. porumb mai mult decît ţă ­ rire dusă cu ei, liberul lor consimţă-

pentru pămînt şi dreptate socială — fapta, membrii organizaţiei de bază raion — să fie prima şi în ceea ce ranii cu gospodării individuale din sat, mînt de a se înscrie în gospodăria co­

au găsit Cărăstăul complect schimbat. şi-au complectat primii cererile de in­ priveşte exemplu! de gospodărire, ca s-a răspîndit repede. lectivă.
Pe fruntariile şi pe acoperişurile case­ trare în gospodărie. Apoi, fiecare mem­ să putem fi modei pentru ceilalţi. A- Cu acest prilej, ţăranii muncitori Din partea sfatului popular al raio­
lor fîlfîlau zeci şi zeci de drapele tri­ bru şi-a luat sarcina concretă de a ceasta este sarcina pe care ne-o pro­
colore sau roşii ca para focului ; din atrage în gospodărie 2—3 familii. Se­ punem acum. din sat şi-au dat mai bine seama de nului Orăştie, tovarăşul preşedinte 1lie
rodul bogat al muncii unite şi, încă

loc în loc, uliţele satului erau traver­ cretarul organizaţiei de bază şi-a luat Perspectivele de viitor ale gospodă­ din toamnă, unii şi-au m anifestat do­ T. Dan a felicitat pe colectivişti pentru

sate de adevărate eşarfe pe care se sarcina de a atrage în gospodărie pe riei, sarcinile care stau în faţa co­ rinţa de a se constitui într-o gospo­ hotărîrea ce au luat, de a păşi pe ca­

înşiruiau sute de steguleţe multicolore ; Marcu Terente, ţăran mijlocaş, cu 5 lectiviştilor au fost schiţate şi în da­ dărie colectivă. Prin luna noiembrie lea colectivizării întregului sat. Tot­
a anului trecut, comunişti ca Nicolae
pe case şi pe garduri multe, foarte ha. pămînt, respectat de consăteni pen­ rea de seamă prezentată cu ocazia Ştefan, Gheorghe Faur, Andronic Oană odată, el a dat preţioase sfaturi colec­
multe lozinci şi chemări... Ca la un tru hărnicia şi cinstea lui. El r.u era inaugurării, de către tovarăşul loan şi alţii, şi-au înaintat cereri. tiviştilor în ceea ce priveşte munca de
adevărat festival I împotriva gospodăriei colective, dar Trifu, preşedintele gospodăriei. Colec­

Populaţia Cărăstăului a ţinut ca şi avea neînţelegeri în ce priveşte sis­ tiviştii şi-au propus să treacă în scurt Mai tîrziu, cînd problema constitui­ viitor şi i-a asigurat de sprijinul teh­

prin această haină deosebit de festivă temul de retribuire. Cu Statutul mo­ timp la construirea a două grajduri rii unei gospodării colective la Bobîl- nic şi politic al sfatului popular şi al

să marcheze cel mai important mo­ del în mînă, comunistul şi agitatorul pentru vite mari cu capacitatea de 100 na s-a discutat într-o adunare gene­ comitetului raional de partid.

ment din istoria satului : MOMENTUL Ion Pop i-a explicat am ănunţit şi capete fiecare, a unei magazii pentru rală întrunită cu membrii celor două Colectiviştii au încredinţat conduce­
CIND TOŢI GOSPODARII AU HO­ pe-ndelete cum se îm part veniturile în uneltele agricole şi a unui atelier de organizaţii de bază-sat şi întovărăşi­ rea G.A.C. „Bobîlna“ unui consiliu
TAR IT SA-Ş1 UNEASCĂ LAOI.ALTA gospodăria colectivă : după numărul fierărie. Consiliul de conducere se gln- re — alţi 20 de comunişti şi-au în a­ format din 9 tovarăşi, printre care
PAMINTUR1LE Şl MIJLOACELE DE zilelor-muncă efectuate, după cantita- deşte ca într-un timp foarte scurt să intat cereri.

MUNCA, PE DRUMUL ARĂTAT DE lea şi calitatea muncii depuse. procure 200—300 oi. Cînd s-a format comitetul de ini­ Gheorghe Faur, care a fost ales pre­

PARTID — DRUMUL GOSPODĂRIEI — Să mai chibzuiesc — a spus el Cu ocazia inaugurării gospodăriei, ţiativă, avînd în faţă exemplul comu­ şedinte, Gheorghe Lupu — ales vice­

COLECTIVE — SINGURUL DRUA1 agitatorului, după ce a ascultat lămu­ coleotiviştii din Cărăstău au fost feli­ niştilor, zeci de ţărani mijlocaşi ca preşedinte, Gheorghe Filip, Petre Işfan, Lucrarea păm uiiitlu i pe baze so cialiste în seam n ă înlocuirea m uncii m a­
CARE ASIGURA BELŞUGUL Şi FE­ ririle date. citaţi cu căldură din partea Comi­ Gheorghe Filip, loan Boianţ, Gheorghe nuale istovitoare, cu m ijloace m ecanizate, înseam nă realizarea unei produc­
RICIREA ÎNTREGII ŢARANIMI MUN­ tetului regional de partid, de tov. loan Lup, Nicolae Mihăilă, Gheorghe Bre- loan Savu, Nicolae Mihăilă şi alţii, tiv ită ţi incom parabil m ai m ari decit în gospodăria individuală. In unităţile
CITOARE. Peste cîteva zile, Marcu Terente s-a Ardeleanu, membru al biroului regio­ teanu, losif Vălean şi alţii, şi-au în a­ aleşi ca membri ai consiliului. agricole socialiste din regiunea n o a stră m unca m anuală este iot m ai m ult
prezentat cu cererea făcută. Apoi, a nal. intat cereri. Ceilalţi ţărani muncitori înlocuită de m aşini şi utilaje de m are randam ent. r
Sarcina cea dinîîi devenit el însuşi un agitator neobosit din sat le-au urm at exemplul. In încheierea festivităţii de inaugu­
pentru colectivă, lămurind vreo 10 fa­ Tov. Ardeleanu a arătat că gospo­ rare, colectiviştilor li s-a prezentat un
Istoricul gospodăriei agricole colec­ milii să vină alături de cei înscrişi. dăria colectivă se va întări şi viaţa Duminică, 15 februarie a.c., cînd frumos program artistic, de către echi­
tive ^Victoria socialismului" din Că- In felul acesta, numărul agitatorilor Familiei colectiviştilor va prospera în la şcoala din Bobîlna s-a desfăşurat pa fabricii chimice din Orăştie.
răstău e foarte scurt. Acest istoric îl pentru noua formă de viaţă s-a în­ măsura în care se va da atenţie dez­ inaugurarea festivă a gospodăriei co­
povestesc cu plăcere şi mîndrie atît mulţit rapid, punînd în mişcare între­ voltării părţii obşteşti, fondului de ba­ lective, era înscris tot satul. Cele 194 După aceea, foştii pălmaşi la curtea
comuniştii, cît şi ceilalţi colectivişti gul sat. In scurt timp, numărul ce­ ză, în măsura în care se va dezvolta familii ale satului şi-au înscris în gos­ boierului Vlad din Bobîlna şi-au ser­
din sat. II redau aşa cum l-am auzit rerilor de înscriere s-a ridicat la 118 în rîndul colectiviştilor conştiinţa so­ podăria colectivă „Bobîlna“ 445 hec­ bat unirea într-o singură familie prin
din gura lor. — atît cît este şi numărul gospodă­ cialistă, dragostea faţă de muncă şi tare teren arabil, 98 hectare fîneţe, dans şi voie bună, pînă noaptea tîr­
riilor din sat. Cea dintîi sarcină pe faţă de avutul obştesc. 22 hectare păşune şi 10 hectare livadă- ziu.
...Era cu vreo lună în urmă. Cei cL* care şi-a propus-o organizaţia de bază cu pomi fructiferi. Totodată, ele au
ţiva ţărani muncitori comunişti din sat din Cărăstău, era deci îndeplinită cu La sărbătoarea colectiviştilor din mai adus în gospodăria colectivă 126 MAREA FAMILIE
se constituiseră în organizaţie de bază. succes: GOSPODĂRIA AGRICOLA Cărăstău au participat membrii birou­ care şi căruţe, 111 pluguri, 88 grape,
COLECTIVA - PRIMA UNITATE SO­ lui raional de partid Brad, în frunte 45 prăsitori, 34 semănători cereale, o OCOOOOOOOOOOOOOOOC'OOOOOOOOCOOOOvooOoOCOOOOOo >00000000
— Şi acum, cînd sîntem organizaţie CIALISTĂ DE ACEST FEL IN RA­ cu tov. Podeleanu, prim-secretar al co­ moară cu motor Diesel, două batoze,
de bază, ce sarcină vom avea ? — IONUL BRAD - A FOST CREA- mitetului, reprezentanţi ai sfatului popu­ trei tractoare şi un cazan de fiert A IGHIENILOR
şi-au pus ei întrebarea. TA! SATUL A FOST IN ÎNTREGIME lar raional, delegaţi din întreprinderi ţuică.
COLECTIVIZAT t şi ţărani muncitori din toate comunele Ziua de 15 februarie, va ră- lea, Dănilă Crcăciun, secretar al tivişti au vorbit preşedinţii gos­
— Eu cred că sarcina noastră cea şi satele învecinate. Respectînd statutul, ţăranii munci­ mîne ca o amintire vie în -su­ organizaţiei de bază U.T.M., în­ podăriilor agricole colective din
dintîi — şi-a dat părerea Ion Pop, . . . Şi sarcina următoare tori din Bobîlna au adus odată cu
— ales cu cîteva clipe mai înainte Urînd colectiviştilor din Cărăstău
secretar — este să luptăm pentru a spor la muncă şi succese pe noul drum, înscrierea în G.A.C. şi 110 bovine, din
crea gospodărie colectivă în sat.

Peste cîteva zile. Ion Pop, împreu­ Gospodăria agricolă colectivă din ţăranii muncitori din Lunca, din Ţebea care 46 vaci şi 64 boi de muncă, pre­ fletele locuitorilor satului Ighiu. tovărăşiţii Florean Medrea, Teo­ Miceşti şi Berghin, care, îm­

nă cu tov. Gheorghe Iga, secretarul Cărăstău porneşte la drum de la bun şi din alte sate, i-au invitat ca în du­ cum şi 36 cai cu hamuri cu tot. In această zi s-au pus bazele dor Tometeu, Viorel Măhara, Ni­ preună cu delegaţii de la între­

comitetului comunal de partid Bala de început ca o unitate puternică. Ea dis­ minicile care urmează să poftească să La sărbătoarea inaugurării gospodă­ gospodăriei colective agrovitico- colae Păcurar, Nicolae Meteş, prinderea „Ardealul“ din Alba
Criş, era Ia raionul de partid. Comi­ pune de 435 ha. teren, 53 bovine, 63 închine un pahar de vinars şi Ia inau­ riei colective ^Bobîlna“ au participat lă „Ardealul“, în care au intrat deputata raională Aurelia Sza­ Iulia, uzinele Zlatna etc., au a-
tetul raional a sprijinit iniţiativa orga­ cabaline, 19 prăsitori mecanice, 21 gurările de gospodării colective ce vor bo, gospodinele Elena Cristea, dus frumoase daruri tinerei co­
155 de familii cu 149 ha. teren,
nizaţiei de bază. Ba, mai mult. I-a semănători şi ufi însem nat număr de avea loc în satele lor. toţi locuitorii saţului, îneppînd de la din care 30,14 ha. vie. Pe lîngă Elena Medrea, Ana Ureche şi lective.

venit şi în ajutor, trimiţînd în sat o atelaje. ¦k .. C. M. ¦egi mai tineri şi pînă • la ceL mai în suprafeţele de teren aduse în mulţi alţii. Deosebit de preţioase sfaturi

vîrstă. marea familie, colectiviştii au In sala mare a căminului cul­ au fost date apoi colectiviştilor

Femeile —o importantă forţă Uniţi în marea familie, noii colec­ mai adus vite, cai, inventar a- tural „Nicolae Bălcescu“, arhi­ din Ighiu de către tov. Dumi­
a gospodăriei tivişti. au analizat cu mult simţ gos­ gricol şi un camion. plină cu familiile noilor colecti­ tru Dejeu, membru al biroului
podăresc situaţia gospodăriei colective vişti şi invitaţii la festivitate, Comitetului regional de partid,
şi în general, a satului. Unii vorbitori, Gei mai conştienţi ţărani mun­ s-a dat citire dării de seamă a preşedintele Comitetului execu­
ca Nicolae Cherţa, Antonie Bacheş, citori din fosta întovărăşire a- comitetului de iniţiativă. Din ea tiv al Sfatului popular regional
gricolă, împreună cu cîteva fa­ a rezultat munca depusă pentru şi de către tov. Gheorghe Cri­
milii de ţărani cu gospodărie constituirea gospodăriei colecti­ şan, secretar al Comitetului ra­
ve agroviticolă din Ighiu, spri­ ional, de partid Alba. Cele 155
încă de cînd a început m-unca pen­ siei au convins majoritatea femeilor să că prin specificul ocupaţiei majorităţii Constantin Biriş, Gheorghe Faur şi individuală din Ighiu, îndru­ de familii din Ighiu — a spus
tru crearea gospodăriei agricole co­ se înscrie în gospodăria colectivă ce locuitorilor satului Uroi, femeile au re­ alţii, şi-au manifestat bucuria de a maţi şi sfătuiţi de către organi­ jinul acorda-t de ..către organiza­
lective în satul FJroi, organizaţia de urma să ia fiinţă. Munca pe care au zervat un loc important în dezvolta­ munci în colectiv şi s-au angajat să zaţia de partid şi membrii co­
bază de partid a acordat- o atenţie desfăşurat-o a fost rodnică, mai ales rea gospodăriei. Fără îndoială că grija depună eforturi sporite pentru a obţine ţia de partid, deputaţii satului, tov. Dejeu — au înţeles că a-
deosebită îndrumării activităţii comi­ pentru că înainte de a trece la con­ recolte bogate în gospodărie-şi pentru mitetului de iniţiativă, au păşit
siei de femei. Acest lucru este justi­ vingerea rudelor şi vecinilor, ele au pentru gospodărirea grădinii de zarza­ a o dezvolta puternic. De asemenea, pe drumul indicat de partid, pe cit şi de către tovarăşii de la ¦ ceasta este singura cale de îm­
ficat. Femeile sînt acelea care parti­ fost printre primele care, împreună cu vat va reveni femeilor. Dar nu nu­ ei au mulţumit activiştilor de partid calea bunăstării şi fericirii. In Comitetul raional de partid şi
cipă în mod activ la toate acţiunile soţii lor şi-au depus cererile semnate. mai aceasta. Femeile din Uroi ştiu să care au sprijinit comitetul de iniţia­ fruntea primilor înscrişi s-au sfatul popular raional. bunătăţire a traiului, şi, împreu­
de folos obştesc. Ele şi-au dovedit în­ tivă în munca sa. Colectiviştii au a- situat comuniştii şi candidaţii de nă cu celelalte 9 gospodării a-
totdeauna hărnicia şi priceperea în In ziua inaugurării, femeile au ve­ lucreze - cu multă pricepere şi. în cele­ partid Traian Ureche, loan Dă- Adunarea l-a ales pe tov. Tra­ gricole colective clin regiune,
nit să asculte cu interes darea de sea­ lalte munci ale gospodăriei. nilă, Pavel Szabo, Iulian Her- ian Ureche ca preşedinte al gos­ inaugurate tot în ziua de 15 fe­
podăriei colective agroviticolă. . bruarie, au păşit pe drumul vic­
Numeroşii colectivişti, care au torios trasat de partid, urmat cu
îndeplinirea sarcinilor gospodăreşti. mă a comitetului de iniţiativă, căruia - '--•¦vŢ-=a5 5 ® g = ---------~
luat ouvîntul la adunare, s-au încredere de alte mii şi mii de
In munca de transform are socialis­ ele i-au dat un real sprijin în muncă. angajat să muncească în aşa gospodării colective din ţară.

tă a agriculturii femeile şi-au dove­ In adunarea de constituire cei care au fel, îneît tînăra lor gospodărie •ic
să devină un izvor de venituri Bogatul program artistic pre­
dit calităţile de buni agitatori. Comi­ luat cuvîntul au arătat că pe lîngă S ăfkăt& af-t la mari, spre care să se îndrepte
sia de femei din sat a organizat în ram ura de bază — cultivarea griului

mai multe rînduri întîlniri între femei şi porumbului — gospodăria colectivă şi celelalte familii de ţărani zentat după adunarea festivă de

cu prilejul cărora au citit materiale „M ureşul“ va crea şi ram ura legumi­ muncitori din sat; constituire a gospodăriei colec­

din presă pe tema superiorităţii lucră­ colă pe o suprafaţă destul de mare. Birsău, 15 februarie 1959! ricit. M-am înscris in colectivă nii muncitori Petru Motoc, Io­ — Alături de noi, a spus co­ tive „Ardealul“ din Ighiu, a con­

rii pămîntului în comun, pe terenuri — Noi avem posibilităţi minunate Decor obişnuit de iarnă. Cris­ şi-s bucuros. Ş-apoi, să văd nel Cănija, Vichente Păcurar, lectivistul Teodor Tometeu, merg tribuit şi mai mult la imprima­
azi sute de mii de colectivişti rea caracterului sărbătoresc le­
întinse şi cu mijloace mecanizate, faţă — a spus tov. Arghir Gîzău, noul pre­ tale de gheaţă — minunate a- dacă n-oi fi bun şi de muncă Rafila Andrei, Petru Gîţ, Nico­

de gospodăria individuală, înapoiată. şedinte al consiliului de conducere al rabescuri — acoperă ferestrele tot ca şi de joc. lae Crişan, Petru Pleter, loan din întreaga ţară, odată cu noi gat de însemnătatea acestui e-

In cadrul acestor întîlniri unele femei gospodăriei — să ne facem o grădină caselor. Copacii înşiraţi pe mar­ Şi moş Dumitru Gabor (Mă- Pavel şi mulţi alţii, oameni păşesc pe acest drum alte şi alte veniment din viaţa ţăranilor

ca Vionela Fleşeru, Voichiţa Tetea, mare de zarzavaturi, pentru că Mu­ ginea drumurilor îşi poartă se' hatu), pentru că despre el este care au pus temelia gospodă­ familii, care au văzut cu ochii muncitori din această localitate.

E. Gîzău şi altele au arătat că şi în reşul trece chiar prin terenul nostru. rneţi podoaba de chiciură. Pe vorba, se aşează de la o vre- riei.. Împreună cu ceilalţi ţă­ lor şi s-au convins că numai prin S-au produs pe scena căminu­
gospodăria agricolă colectivă vor lui cultural corul colectiviştilor
satul lor există posibilităţi pentru tre­ Ar fi păcat să nu folosim această po­ stîlpii de telegraf şi pe la ca­ me pe bancă, semn că obosise. rani muncitori din sat ei au a-

cerea la o formă superioară de lucrare sibilitate. sele oamenilor sînt arborate Am prins acest prilej şi am dus în colectivă peste 400 hec­ scăpa de exploatare şi numai din Ighiu, corul ceferiştilor din

3 pămîntului. Treptat, membrele comi­ Toţi cei care au vorbit au arătat drapele roşii şi tricolore. De la stat de vorbă cu el. Mi-a po­ tare teren arabil, 40 vaci., 16 prin ea îşi pot făuri un trai cu Teiuş, brigada artistică de agi-

prima vedere îţi 'dai seama că vestit că s-a înscris în gospo­ boi, 50 cai, 97 care, 25 căruţe adevărat fericit, taţie de la întreprinderea „Ar­
— Partidul şi guvernul nos­ dealul“ — Alba Iulia, solişti vo­
aici se petrece ceva neobişnuit. dăria colectivă printre primii, şi numeroase unelte agricole. cali şi o fanfară din Alba Iulia.
tru, a spus apoi colectivistul
Pe calea belşugului Intr-adevăr aşa este. Ţăranii adăugind la avuţia obştească a Iau apoi cuvîntul mulţi co­ Anghel Dănilă, nu ne-au învă­
muncitori din Birsău trăiesc colectiviştilor 1,90 ha. şi o va­ lectivişti. care prin cuvinte sim­
astăzi cel mai însemnat eveni­ că. Atîta a agonisit o viaţă în­ ple dar pline de căldură se an­
Satul Abucea din raionul Ilia şi Augustin Furdui, Adam Trif ment din viaţa lor. Despre oa­ treagă deşi muncea de cînd se gajează să muncească cu tra­ ţat decît lucruri bune. Noi am Programul, bine ales, cu un re­
are un număr mic de locuitori. şi Roman Tripa care păreau că
Ţăranii au pămînt puţin, dar sînt mai greu de convins de a- menii din acesi sat şi despre crăpa de ziuă şi pînă noaptea gere de inimă pentru înflorirea înţeles aceasta şi de aceea pă­ pertoriu strins legat de transfor­
sînt tare harnici şi buni gospo­ vantajele şi superioritatea mun­ sărbătoarea lor am aflat cîteva tîrziu. După cîte îmi spunea, o tinerei lor gospodării colective. şim cu încredere pe acest drum. marea socialistă a agriculturii,
dari. In cadrul întovărăşirii a- cii în comun. lucruri într-un popas de fe­ dusese tare greu mai ales că şi vom învinge toate greutăţile a fost primit cu satisfacţie şi vii
gricole din sat ei au obţinut o bruarie. Vă împărtăşim cîteva avea şi 11 copii. Cinci dintre De la festivitate tiu lipsesc aplauze de către numeroşii spec­
recoltă medie la ha. la grîu de Duminică abucenii au trăit j ce ni se vor pune de-a curmezi­ tatori.
1.700 kg., iar la porumb de cel mai mare eveniment din din ele. ei au murit, iar ceilalţi, cînd nici oaspeţii. Colectiviştii din şul.
2.800 kg. S-au obţinut astfel, pe viaţa satului. Au inaugurat o
pămîntul lucrat în comun în ca­ au crescut puţin, s-au împrăş­ Hărău şi cei din Bălata îi feli­ Din experienţa lor, despre ve­
drul întovărăşirii, recolte ce nu gospodărie agricolă colectivă in tiat pe unde au putut, pentru cită fie cei din Bîrsău pentru
au mai fost obţinute niciodată care s-au înscris 23 de familii Un băirînel îşi manifestă a-şi găsi de lucru. A rămas hotărîrea luată şi le urează niturile mari obţinute de colec- GH .
singur, dar acum, trăieşte în­ mult spor in munca lor de
Dorinţa de făurire a unei vieţi care au adus ca proprietate co­ bucuria tr-o familie mare pe care a în­ viitor. -sa-
tot mai bune a .ţăranilor munci­ mună 40,12 ha. teren arabil, drăgit-o.
tori, au îndemnat pe comuniştii 12,59 ha. finaţ, 4,34 ha. păşune, Cu multă vreme înainte de In ropote de aplauze, festivi­ Noi fam ilii în unifăfile so cialiste
din sat să pornească pe o nouă 11 vaci, 6 cai şi inventar agri­ începerea festivităţii pentru i- La festivitatea tatea inaugurării se încheie şi... agricole din raionul Sebeş
cale, aceea a gospodăriei agri­ col. naugurare, sala mare a şcolii inaugurării
cole colective. Comuniştii'-Cornel din Bîrsău este înţesată de oa­ ... începe veselia In .ultimele două .săptămâni, . In- ziua de simbătă, 14 februâ-
Negru, Iulian Baba, loan Popa In ziua inaugurării încă trei meni. Cei mai mulţi dintre ei Au trecut cîteva ceasuri. Toţi
şi loan Varga au fost primii ca­ familii şi-au- făcut cereri să in­ sînt tineri. Ascultă horele săl­ alte 696 familii de ţărani num -. -rie a. c., ultimele 63 familii ale
re şi-au făcut cereri de în­ tre în gospodăria agricolă colec­ tăreţe pe care le execută fan­
scriere. Ei au discutat apoi şi tivă. Aceştia sînt tovarăşa Mă­ citor i din raionul-Sebeş au în; • satului Dobîrca au intrat in gos­
cu ceilalţi cetăţeni din sat. Cu ria Martonasy care a înscris în fara întreprinderii din Certej. gospodarii satului sînt strînşi Cît ai bate din palme sala in
răbdare, comuniştii au stat de G.A.C. 2,10 ha. teren.arabi! şi scris în gospodăriile colective podăria .colectivă cu 132 hectare
vorbă cu cetăţenii din sat con- Dintr-un colţ, cineva îşi face şi aşteaptă nerăbdători festivi­ care s-a ţinut adunarea festivă şi în întovărăşirile agricole e- de teren. In acest fel, satul Do-
5,31 ha. fînaţ şi păşune, M arga­
vingîndu-i de superioritatea reta Marcocea-n care a înscris loc printre mulţime. îşi ridică tatea inaugurării. In sală se rămine văduvită de bănci, şi xistente 1.420, hectare teren. birca ¦a fost complect colectivi­
3,05 ha. teren arabil şi Asinefta
muncii în G.A.C. Ascultîndu-le mîinile de-asupra capului, bate face linişte şi preşedintele gos- scaune. Cei din fanfară se a- Aşa de pildă,. în gospodăria zat. -. - •
Baba care a înscris 1,30 ha.
cu încredere sfatul, ţăranii mun­ de cîteva ori din palme şi apoi podăriei, tov. loan Ţîfu, dă ci- şează intr-unui din colţuri şi colectivă, .clin Doştat, au intrat Gospodăria colectivă din Do-
Astfel, că G.A.C. „7 Noiembrie“ nu de mult, alte 30 familii cu birca întruneşte acum 237 fami­
începe să joace cu foc. In ju­ tire dării de seamă a comite­ încep să cinte, iar colectiviştii, o suprafaţă de 8Î) hectare teren lii cu o’suprafaţă totală de 1.165
din satul Abucea numără in arabil şi fîneţe. In (j .A.C. din hectâre' teren arabil, fineţe şi
rul lui, birsăienii fac cerc. tului de iniţiativă. Din darea doi cîte doi, se invîrtesc întro Dăia Romînă, au intrat de ase­

— Ia uită-l pe moşu cum. o de seamă se desprind cifre, fap- haţegană îndrăcită. Oamenii au

mai joacă. Parcă n-ar avea 65 te, nume de oameni care au început să se veselească. Poate

de ani — spuse un flăcâiaş. înţeles chemarea partidului şi că i-a prins zorii zilei la şcoa­ menea, ’recent, 17 familii cu o ~păşuni. Eă posedă printre altele

— Joc mă (încuie că n-am au păşit printre primii pe ca­ lă. Sărbătoreau un mare eve­ suprafaţă de 29 hectare, .teren. 68 bovine, 1.125 ovine, o moară,

m.ai. făcut treaba asta de 20 de lea bunei stări şi a fericirii. niment. Tot în acest sat, alte 149 fami­ o batoză şi altele.

citori au început să tacă cereri prezent 26 familii — cuprinzînd ani. Dar azi o fac că tare-s fe- Rînd pe rînd, sînt citaţi ţâra- V. PITAN lii au înscris în întovărăşirea F1LARET CH1RUŢA

de înscriere. Şi-au făcut cereri aproape în întregime satul. agricolă 227 hectare teren. corespondent