Page 56 - 1959-02
P. 56
Pasr. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1293
x d A t m a L s şllraL • xHilmele ş i i n l • juiXurueXe şJtiri •-ulÜm^le stlnl* In Germania occidentală
c o n tin u ă a c ţiu n ile îm p o triv a
c re ă rii d e b a z e p e n tru ra c h e te
Deiegafia sovietici Primirea le către M. §. Înşela? Violarea spaţiului aerian BERLIN 15 (Agerpres). — in scrisoare, populaţia va lupta
car© va vizita india cu toate mijloacele.
a leiegaflel P.MW.P. la cel dc-al al Tunisiei de către In Germania ocoidentată conti
avioane franceze nuă acţiunile împotriva creării Comitetul de acţiune împotri
XXl-lea Congres al P.C.O.S. de baze pentru rachete pe teri va înarmărilor atomice din Sto-
toriul R. F. Germane. Agenţia rarn (landul Schleswig-Hols
MOSCOVA 16 (Agerpreş).— fac parte: Andrei Andreev, MOSCOVA 16 (Agerpres).—¦ Unit Polonez, şi K. Klicsko, se TUNIS 16 (Agerpres). — La ADN anunţă că comitetul din
membru al Prezidiului Sovietu 14 februarie Secretariatul de Sforzheim de luptă împotriva tein) a declarat că este solidar
TASS anunţă: Se anunţă ofi lui Suprem al U.R.S.S. ţ Nurit- TASS ainunţă : La 15 februarie cretar al C.C. aii P.M.U.P., care Stat pentru informaţii al Tuni înarmării atomice a Republicii cu lupta locuitorilor din Dort
cial că Kliraent Voroşilov nu va din Muhitdinov, preşedintele co siei a publicat un comunicat în Federale Germane a adresat mund îrripotriva stocării de ra
misiei pentru afaceri externe a N. S. Hruşciov, prim-secretar al au participat la lucrările Con care anunţă o nouă violare a cancelarului Adenauer o scri chete atomice. Intr-o scrisoare
putea vizita India din cauză că Sovietului Naţionalităţilor, pre C. C. al P.C.U.S., A. I. Mikoian gresului al XXI-lea al P.G.U.S. spaţiului aerian al Tunisiei de soare in care protestează împo adresată municipalităţii din
este bolnav. Călătoria preşedin cum şi Mitrofan Kuceava, prim- către avioane franceze. triva construirii în apropierea Dortmund, comitetul îşi exprimă
telui Prezidiului Sovietului Su vicepreşedinte al Consiliului de şi E. A. Furţeva, membri ai In cursul convorbirii, care s*a oraşului a unei baze pentru lan convingerea că lupta locuitorilor
prem al -U.R.S.S. urma să aibă Miniştri şi ministru al Afaceri Prezidiului C.C. al P.C.U.S., şi desfăşurat intr-o atmosferă de După cum se arată în comu sarea rachetelor americane de din acest oraş va continua pină
loc la siirşitul lunii februarie. lor Externe al Gruziei; Alek D. S. Poliamski, membru su prietenie şi cordialitate, au fost nicat, sîmbătă dimineaţă trei a- tip „Nike“. Planurile de con la victoria deplină.
sandr Seremetiev, membru al Co examinate probleme care inte voane franceze, venind din Al- struire a unei baze pentru ra
Guvernul sovietic, se spune mitetului de stat pentru rela pleant al Prezidiului C. C. al resează cele două partide fră chete şi a unui poligon pentru Agenţia ADN relatează că în
intr-un comunicat dat publici ţiile economice externe, Viktor- P.C.U.S., i-au primit pe tovară experimentarea motoarelor de timpul unui referendum mulţi
tăţii la Moscova, bazindu-se pe Lihaciov, şeful secţiei pentru ţă şii W. Gomulka, prim-secretar rachetă, se spune în scrisoare, membri ai consiliului municipal
dorinţa neclintită de a dezvolta rile din Asia de sud-est din Mi au provocat nelinişte şi indig din Mannheim s-au pronunţat
şi întări continuu relaţiile de nisterul Afacerilor Externe al al C.C. al Partidului Muncitoresc ţeşti. nare în rîndurile populaţiei. împotriva construirii de baze
prietenie dintre cele două ţări U.R.S.S. pentru arma rachetă şi arma
a primit cu recunoştinţă invitaj - gerta şi zburînd la mică altitu Numeroasele proteste dove atomică. Consilierul municipal
ţia guvernului indian formulată Delegaţia va pleca in India desc că toţi locuitorii din Sforz H. Schachtenabel (social-demo
la 11 februarie de a trimite in la sfîrşitul lunii februarie. Cu sprijinul partidelor de dreapta dine, au deschis focul asupra u- heim şi din comunele învecinate crat) a declarat că oriunde ur
India o delegaţie intr-o vizită resping aceste planuri împotriva mează să fie construite astfel
oficială de stat. Din delegaţie nui grup de tunisieni în locul cărora, după cum se subliniază de baze, populaţia va protesta
împotriva acestei acţiuni.1*0
Antonio Segni a format
noul guvern italian numit Alep Rafina din teritoriul
tunisian, la 15 km. de frontieră.
Au fost ucişi doi tunisieni, iar
Guvernul laoţian a violat ROMA (Agerpres). — După Segni va da satisfacţie drep- 8 au fost răniţi, dintre care 7
cum anunţă agenţia Asociuted tei“. sînt in stare gravă.
acordurile de la Geneva Press, la 15 februarie Antonio
Segni a format guvernul italian Potrivit agenţiilor de presă Secretarul de stat pentru afa
WASHINGTON 16 (Ager- vernului laoţian — declară rio- din membri ai partidului demo- occidentale, observatorii politici cerile externe al Tunisiei a a-
preş). — La 12 februarie, se berecht, director general pentru crat-oreştin. Segni menţine de din capitala Italiei consideră dresat un protest energic am
cretarul de presă al Departa Asia a agenţiei United Press asemenea portofoliul internelor. nestabilă formula noului guvern. basadorului Franţei la Tunis.
mentului de Stat al S.U.A. Lin International. Se aşteaptă ca a- Giuseppe Pella este ministru de
coln Wbite, a exprimat făţiş mericanii să sporească ajutorul Externe. După cum anunţă a- r.BoSr
sprijinul S.U.A. faţă de decla acordat acestei ţări şi să trimi genţiile de presă, la 16 februa
raţia făcută la 11 februarie de tă poate acolo o misiune mili Arestarea în II. R. S. S. a unor
premierul regatului Laosului, tară. La Saigon se fac specu
Fuy Sananikone, potrivit căreia laţii în sensul că s-ar putea chiar rie noul cabinet va depune ju- agenţi ai spionajului american
Laosul nu se mai consideră le ca Laosul să devină membru rămintul în faţa preşedintelui Re si turcesc
g at de acordurile de la Geneva. al S.E.A.T.O.". publicii. Nu s-a stabilit încă da
White a declarat că guvernul ta prezentării noului guvern în
S.U.A. „respectă această hotă- Poziţia asupra declaraţiei lui faţa parlamentului.
rîre a guvernului laoţian".- Sananikone dezvăluită în grabă
de reprezentanţi americani de Comentînd formarea noului MOSCOVA (Agerpres). — lui Ankara, unde au primit o
Serviciul de informaţii al Sta guvern italian, agenţiile de pre pregătire specială sub conduce
telor Unite anunţă că după de mască încă odată legătura care să occidentale consideră în una TASS anunţă : In ultimul timp, rea unor instructori americani
claraţia făcută de Fuy Sanani- există între politica S.U.A. şi nimitate că acesta este un gu care purtau nume false ca Mu-
kooe, reprezentanţi aj Departa acţiunea guvernului laoţian de organele sovietice ale Securităţii rad Bei, Resat Bei, Fait Bei,
mentului de Stat au considerai violare ă acordurilor de la Ge vern care se bazează pe sprijinul Nedjet Bei.
că „S.U.A. sînt libere în pre neva. Această poziţie demască partidelor de dreapta. „Guvernul de Stat au făcut inofensive cîte-
zent să stabilească în Laos o de asemenea intenţia S.U.A. de Segni, scrie agenţia France După acest instructaj, Kume-
a' continuă să intervină pe ca Presse, este un guvern minori va grupuri de agenţi ai servi !a Ghil Riza Aidîn Oglî, Isa Ka
misiune militară“. lea militară în situaţia din Laos tar. El nu va obţine majorita mil Oglî, Kaia Mamed Omar
„Coaducătorii S.U.A. sînt foar şi de a ameninţa pacea în a- tea decit în cadrul unor reţineri ciilor de spionaj american şi Oglî şi Takdja-Safar Agabala
de la vot sau dacă va primi vo turceso, strecuraţi în U.R.S.S. Oglî au fost strecuraţi în Uniu
te mulţumiţi de acţiunea gu ceastă regiune. turi de la deputaţii de dreap de pe teritoriul Turciei. In R.S.S. nea Sovietică cu sarcina de a
ta“. Aceeaşi agenţie arată că Gruzină au fost prinşi şi ares culege informaţii cu caracter de
„în ce priveşte politica externă, taţi spionii Kumela-Ghil Riza spionaj privind cele mai impor
Aldin Oglî (alias Hadji Aidîn tante obiective industriale, dis-
Ogli) şi Isa Kamil Oglî (alias Isa
Ghiunes Kamil 'Oglî). In R.S.S.
Armeană au fost-arestaţi -spio
Opinia publică din Grecia nii Kala Maimed O m ărO g lî’ (:a; lotar’ea unităţilor militare, pozi
lias Kalaşov) şi Takdja Safar ţia aeroporturilor militare, pre
Agabala Oglî (alias Gasanov). cum şi de a obţine prin orice
critică acordul greco-turc In sedorul Adjar al frontierei mijloc paşapoarte sovietice ade
turco-sovietice, în timpul unui vărate.
în p ro b lem a Ciprului schimb "de focuri cu paza de In prezent, anchetarea lui Ku-
frontieră, a fost ucis spionul mela Ghil Riza Aidîn Oglî, Isa
Rezak" Giauş. Kamil Oglî, Kaia A'lamed Omar
ATENA 16 (Agerpres). — La şi noului stat cipriot... Influenţa ţilor poporului cipriot este o Spionii au fost selecţionaţi şi Oglî şi Takdja Safar Agabala
tragedie naţională deoarece el recrutaţi de Aii Bei şi Nizamed-
15 februarie a plecat la Londra Washingtonului se va face sim Oglî, a luat sfîrşit şi dosarele Lei Ciuncin, în R. P. Chineză, se află în construcţie cel
arhiepiscopul Makarios, care va ţită in Cipru“.
lipseşte pe ciprioţi de dreptul din Bei, funcţionarii secţiilor din privind acuzarea lor de spionaj de-al doilea pod peste fluviul Yangtze. El va avea o lungime
participa la conferinţa în pro Referindu-se la cauzele inte
blema Ciprului a reprezentanţi resului pe care îl manifestă inalienabil la autodeterminare“. Karăkesen şi Kars ale serviciu împotriva Uniunii Sovietice au de 820 metri. Pe noul pod se va monta o linie dublă de cale fe
lor Angliei, Greciei, Turciei şi S.U.A. faţă de problema cipriotă,
El a subliniat că ciprioţii res lui de spionaj turc, şi au fost fost înaintate organelor judi rată. La construirea noului pod se aplică metode moderne, fo-
ping acest acord. ' _______a_d_u_ş_i__î_n_tr-o suburbie a oraşu ciare. _________________l_o_s_in_d_u_-_s_e_, _i_n_t_re__a_l_t_el_e_, traverse tubulare.
ai populaţiei "de origină greacă ziarul „Elefteria“ scrie că acest
şi turcă din Cipru. interes se datoreşte faptului că
Potrivit relatărilor presei, gu acordul în problema Ciprului „Piaţa comună“ şi contradicţiile ei
vernul grec a hotărît să ceară „va fi legat de pactul Balcanic
insistent „închiderea“ proble şi de N.Â.T.O. şi va fi o parte
mei cipriote pe baza acordului
din larga reţea de acorduri mi
Karamanlis-Menderes. litare“.
Presa subliniază că S.U.A. îşi Pe măsura apropierii confe La 1 ianuarie anul acesta tra presei burgheze se ascund însă mai zeloşi ai înfiinţării „pieţii acela că 13 la sută din comer După cum se ştie, datorită ră-
intensifică presiunile asupra An rinţei de la Londra, opinia pu tatul „pieţii comune“ a intrat cu totul alte realităţi. comune". AAonopoiurile america ţul exterior britanic este dirijat
gliei, Greciei şi Turciei mani- blică din Grecia critică tot mai în vigoare. Acum, după mai bine ne, infiltrate deja în economia spre ţările membre ale „pieţii 01înerii în urmă a automatizării
festînd un deosebit interes faţă serios acordul greco-turc înche de o lună de la acest eveniment Principalul scop al acestei unor ţări ale „pieţii comune", comune". Toate acestea au pus
’de problema cipriotă. Potrivit re iat la Zurich, exprimîndu-şi ne al lumii economice occidentale, comunităţi ă celor şase ţări, ori- au dezlănţuit ofensiva pentru Marea Britanie între „ciocan şi şi înzestrării întreprinderilor cu
latărilor corespondentului din liniştea în legătură cu faptul că merită a fi făcută o sumară enu cît s-ar strădui propaganda bur crearea de filiale în cele şase ţări nicovală“. Neaderînd Ia „piaţa
New York al ziarului „Vima“, la Londra se pregăteşte o înţe merare a contradicţiilor ce ca gheză să-I ascundă, este ofen comună", ea pierde 13 la sută utilaj electronic faţă de Germa
E. Zotos, S.U.A. intenţionează legere care va da o lovitură racterizează această „piaţă co siva monopolurilor îndreptată şi pentru creşterea cotei de par din pieţele sale de export, iar
mună" precum şi a consecinţe spre exploatarea mai crîncenă a ticipare a capitalului american acceptînd participarea, dă mînă nia occidentală, S.U.A., Anglia
lor ce le va avea asupra vieţii oamenilor muncii. în întreprinderile vest-europene. liberă concurenţei străine şi în
economice şi sociale a Franţei. In felul acesta, pe lingă faptul deosebi celei vest-germane, pe şi alte ţări capitaliste, preţurile
Ramurile industriale ale ţări că îşi sporesc beneficiile de pe pieţele sale tradiţionale, ţările
„Piaţa comună“, după cum lor participante la „piaţa co urma reducerii taxelor vamale, Commonvealthului. Cum nici produselor franceze sînt in me
s t ştie, este o uniune suprana- mună" care nu vor putea face ele beneficiază de avantajul în
să acorde un „ajutor" economic mişcării de eliberare a poporului ţională a şase ţări: Franţa, faţă concurenţei libere a mărfu lăturării concurenţei străine în una din variante nu eră accep die cu 10 la sută' mai mari. A-
R. F. Germană, Italia, Belgia, rilor mai ieftine ale unuia din interiorul pieţii. Acest fapt ex tabilă pentru monopolurile en
Greciei şi Turciei ca 6 „gratifi- cipriot. Olanda şi Luxemburgul, al că parteneri vor sucomba. Acest plică prezenţa unor importante gleze, Marea Britanie a ame ceasta duce după sine la deza
rei scop mărturisit este grupa fapt va avea drept consecinţă în şi numeroase filiale ale compa ninţat cu represalii. Printre ele
eaţie“ pentru realizarea înţele Mitropolitul Kiprianos, unul rea acestor ţări într-un singur chiderea a numeroase întreprin niilor americane pe teritoriul se numără boicotarea mărfuri vantajarea articolelor de prove
teritoriu economic în care să deri şi odată cu aceasta creşte ţărilor membre ale pieţii. lor provenite din ţările membre
gerii în problemă Ciprului. din fruntaşii bisericii cipriote, „circule liber“ capitalurile, măr rea numărului şomerilor, înrău ale „pieţii comune“, crearea nienţă franceză faţă de cele vest-
furile şi... oamenii muncii. Pe tăţirea situaţiei muncitorilor şi Crearea „pieţii comune“ ă unei uniuni vamale între Marea
rioada prevăzută pentru realiza lucrul acesta convine de minune dezlănţuit o adevărată furtună Britanie, Elveţia, Austria şi ţă germane, care Ie pot concura
rea acestui obiectiv este de 12-15 monopolurilor. Creşterea numă în relaţiile îranco-engleze. Te- rile scandinave. Toate acestea,
„S.U.A., ' scrie corespondentul, a declarat că „acordul încheiat anv Odată cu intrarea în vigoa rului de şomeri creează o arma mîndu-se că „piaţa comună“ îi precum şi faptul că Marea Bri cu succes. In al doilea rînd, o-
re a tratatului s-a realizat prima tă de rezervă care poate îi fo va ameninţa interesele, Marea tanie, încearcă să atragă în zona
intenţionează să acorde ajutor la Zurich în lipsa reprezentau- etapă din acest obiectiv: redu losită în orice moment de gru Britanie a respins categoric a- lirei sterline Ghana şi Guineea, dată cu intrarea în vigoare a
=m= cerea taxelor vamale cu 10 la purile monopoliste pentru a e- derarea sa la „piaţa comună“, ţări ce pînă în prezent se află
sută la mărfurile schimbate în- xercita presiuni asupra munci propunînd în schimb crearea în zona francului, dovedesc că „pieţii comune", Franţa a des
tu ţările participante şi reduce torilor angajaţi, acolo unde ei „zonei liberului schimb" în ca războiul economic, început oda
Ist Qs W e tw a m s Creşferea rea cu 20 la sută a cotelor de luptă pentru îmbunătăţirea si re, spre deosebire de regulamen tă cu crearea „pieţii comune“, chis porţile penetraţiei capitalu
import. tuaţiei lor. 'Aceasta este, de fapt, tul „pieţii comune“, fiecare ţară va lua proporţii.
adevărata explicaţie a „liberei îşi va păstra dreptul de a fixa lui celorlalte ţări şi îndeosebi a
Propaganda burgheză a făcut circulaţii“ a muncitorilor. Arma în mod liber tarifele vamale faţă De la venirea Ia putere a ge
produefiei, lichidarea analfabetismului, în jurul creării „pieţii comune“ tele de şomeri deja existente, de ţările nemembre. In felul a- neralului De Gaulle orice acţiu celui vest-german în coloniile
bunăstare o zarvă deşănţată. „Piaţa co mai ales în Italia, R. F. Germa cesta Marea Britanie urmărea ne a guvernului francez a fost
mună" a fost prezentată în cele nă şi Belgia, sînt astfel pasibile să-şi menţină tarifele preferen precedată de reclama că ea se sale, fapt ce duce fără îndoială
mai roze culori. A fost denu să fie folosite tocmai în scopul ţiale acordate ţărilor membre iace în numele „măreţiei fran
mită o „necesitate politică", „o amintit. ale Commonwealthului, tarife ceze". Aşa s-a întîmplat şi cu Ia înlăturarea treptată a fran
u treia forţă“, capabilă să aşe care dacă ar fi suprimate de .piaţa comună". Ea a fost zu
ze Europa occidentală la egali In ceea ce priveşte a treia for către Marea Britanie, ar duce grăvită în culorile cele mai tran cului din sferele sale de influen
tate cu cele două tnari puteri ţă, nici aici lucrurile nu sînt de automat la anularea lor de că dafirii, fiind considerată ca sin
Im Miefaaronal ele s iiriji Economie economice din lume: U.R.S.S. natură să stîrnească entuzias tre ţările Commonwealthului, gurul mijloc care-i va aduce ţă tradiţionale. • t ,.
şi S.U.A. şi, însîîrşit, o necesi mul. Dimpotrivă, şi aici la ori ceea ce înseamnă zdruncinarea Franţei rolul de vioara întîia în
de război, sărăcie, neştiinţă de carte tate economică, capabilă să îm zont se întrevăd norii negri ai imperiului britanic, care ab Europa occidentală. Acesta a Adăugînd la acestea şi faptul
bunătăţească situaţia populaţiei incertitudinii. După cum bine soarbe 45 la sută din întregul fost şlagărul repetat zilnic de că Franţa cheltuieşte anual 900
HANOI 16 (Agerpres)'. — struite 17 noi obiective indus celor şase ţări. ştie, S.U.A., una dintre marile comerţ exterior al Atarii Brita propaganda burgheză, dar rea de miliarde de franci pentru
Rezultatele obţinute anul trecut triale importante, a fost lărgită puteri economice ale lumii capi nii. Acestui fapt i se adaugă şi litatea e alta.
de oamenii muncii din R. D. capacitatea de producţie a încă Sub noianul frazeologic al taliste, au fost sprijinitorii cei continuarea războiului brutal din
Vietnam în construcţia socialis 6 întreprinderi industriale şi a Algeria devine şi mai limpede
tă sînt intr-un contrast izbitor început construirea a 22 de noi şubrezenia afirmaţiilor care sus
cu situaţia economică din Viet fabrici. In .această perioadă în ţin că „piaţa comună“ va duce
namul de sud, a cărui economie Vietnamul de sud nu s-au con ’a „măreţia franceză“.
este subordonată pregătirilor de struit decît două mici fabrici
război. In Vietnamul de sud, pa textile şi au fost date in ex „Piaţa comună“, ca organ
re gre un climat mult mai bun ploatare alte trei. .
decît partea nordică, s-aii recol supranational, al cărei Consiliu
tat anul trecut aproximativ In R. D. Vietnam, la sfîrşitul
3.000.000 tone de orez, pe cind anului 1958 fusese lichidat com de Miniştri îşi va exercita suve
în R. I?.' Vietnam s-aiu recoltat plect analfabetismul în rîndul ranitatea pe plan economic, so
peste 4.500.000 tone. In Vietna populaţiei, intre 12 şi 50 de ani.
mul de sud a fost de 255 kg. pe cind în Vietnamul de sud din cial, bugetar, monetar şi, deci
producţia pe cap de locuitor, pe implicit şi politic, va spulbera
cind în R.D. Vietnam ea a fost cei 2,5 milioane de copii de
de 321 kg. himera „măreţiei franceze", va
virstă şcolară numai 810.000 au
In R. D. Vietnarn au fost con înhăma Franţa la carul planuri
avut posibilitatea de a frecventa
lor expansioniste ale puternicelor
şcolile.
monopoluri vest-germane în
dauna adevăratelor interese vi
tale ale poporului francez.
T. OLARU
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9, Telefon: 1881 189175. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale P .l.T .R . nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: Întreprinderea Poligrafică j MAI“ — Deva. \.
/