Page 57 - 1959-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VAI
Anul XI Nr. 1294
Succesele furnalfştilor
din Căîan
Pentru a da viaţă angajamentului
luat de a produce în acest an 10.000
tone fontă peste plan, furnaliştii de la
Uzina „Victoria“ Călan dau bătălia
pentru obţinerea de indici cit mai
înalţi de utilizare a volumului util al
furnalelor şi pe această cale a unei
producţii sporite de fontă.
O rganizarea mai bună a muncii,
respectarea întocmai a reţetei de în­
cărcare şi a procesului tehnologic de
elaborare a fontei, cît şi munca entu­
ziastă a muncitorilor, inginerilor şi
tehnicienilor de aci, a dus la obţine­
rea de succese remarcabile în producţie,
succese care constituie mîndria între­
gului colectiv de furnalişti.
Obţinînd indici înalţi de utilizare a
volumului util. colectivul furnalului
nr. I, a elaborat în perioada 1—12 ia­
nuarie inclusiv, cu 29,90 la sută mai
multă fontă decît prevederile planu­
lui. Întreaga cantitate de fontă elabo­
rată în această perioadă a fost de
bună calitate.
La furnalul nr. 2, al tineretului, s-a
elaborat cu 4,06 la sută mai multă
fontă peste plan. Prevederile planului
-O —
mai mult
metal patriei
Colectivele secţiilor Combina­
tului siderurgic Hunedoara mun­
cesc cu mult elan pentru a da
viaţă sarcinilor ce Ie stau în
faţă, precum şi angajamente­
lor luate. Traducînd în viaţă
planurile de măsuri tehnico-orr
ganizatoricc, muncitorii, tehni­
cienii şi inginerii combinatului,
au obţinut în intervalul 1—15
februarie inclusiv, succese de
seamă în lupta pentru sporirea
necontenită a producţiei de me­
tal.
•Astfel, în această perioadă,
cocsarii au produs peste preve­
derile pţanului 2.515 tone cocs
metalurgic, îurnaliştii de la sec­
ţia furnale vechi, 69 tone fontă,
otelarii de la cele două otelarii
Martin, 1.568 tone oţel, iar cei
de la oţelăria electrică, 281 to­
ne oţel special. Laminatorii, de
asemenea au reuşit să-şi depă­
şească simţitor planul, numărul
tonelor laminate în plus ridi-
cîndu-se la cifra de 8.212.
Aceste rezultate dovedesc ho-
tărîrea siderurgiştilor hunedo-
reni de a cîştiga întrecerea cu
sîderurgiştii Reşiţei.
—O—
Decernarea
steagului de fruntaş
Zilele trecute a avut loc o şe­
dinţă cu activul regional
A.V.S.A.P. In cadrul acestei şe­
dinţe s-a tăcut analiza muncii
desfăşurate în anul trecut de că­
tre comitetele organizaţiilor
A.V.S.A.P. raionale şi orăşe­
neşti din regiunea Hunedoara
A reieşit că cea mai bună acti
vitale a fost desfăşurată de Co
mitetul organizatoric A.V.S.A.P
raional Hunedoara. Pentru muri
ca desfăşurată acest raion a pri
mit steagul de fruntaş pe re­
giune.
Bune rezultate în nfuncă au
obţinut in anul1trecut şi comi­
tetele organizatorice A.V.S.A.P.
raionale Orăştie şi Alba.
Cu prilejul decernării steagu­
lui de fruntaş, Comitetul orga­
nizatoric A.V.S.A.P. raional Hu­
nedoara şi-a luat angajamentul
să depună o muncă şi mal sus­
ţinută (?n acest an.
Recent a avut loc şi decerna­
rea steagului de organizaţie
A.V.S.A.P. fruntaşă pe oraşul
Deva. Pentru munca desfăşurată
steagul a fost decernat organi­
zaţiei A.V.S.A.P. din cadrul sfa­
tului «popular regional.
H A H iW E MlfW iL FAIRnrroiULHJfi
Miercuri 18 februarie 1959
AwntităJ
llllf
de producţie al secţiei în această pe­
rioadă a fost realizat în proporţie de
112,42 la sută.
O contribuţie însemnată la obţine­
rea acestui important succes şi-au a-
dus-o furnaliştii din echipa 11-a de la
furnalul nr. 1 condusă de comunistul
Marcel Semciuc. Această echipă şi-a
depăşit planul cu 31,83 la sută. Furna­
liştii din echipele I şi III, de ia ace­
laşi furnal, şi-au depăşit planul cu
28,52 şi respectiv cu 29,16 la sută.
De la furnalul nr. 2 se evidenţiază
furnaliştii din echipele nr. 1 şi 2
care şi-au depăşit planul cu 6,23 şi
respectiv 8,12 la sută. De la acest fur­
nal merită a fi evidenţiaţi tovarăşii
Leontin Puşcaş, Mihail Alberl şi Gheor-
ghe Panait.
I N C I N STE A
Zilei ceferiştilor
In cinstea Zilei ceferiştilor, lo manevră a fost redusă cu 0,5 la
Complexul. 6.F.R. Teiuş-Goşla-
riu a fost iniţiată între 8— 14
februarie o săptămînă a schim­
burilor de onoare. Cu această
ocazie în toate sectoarele de ac~
licitate ale complexului s-au ob­
ţinut frumoase rezultate în
muncă.
la revizia de vagoane
Coşlariu
Muncind cu însufleţire, ceferiş­
tii de la revizia de vagoane Coş­
lariu şi-au depăşit planul de pro­
ducţie la revizii şi mici repara­
ţii pentru vagoanele de călători
cu 28 la sută, iar planul de e-
tanşare şi şabloriare a vagoane­
lor de marfă â fost depăşit cu
20 la sută. Tot în această peri­
oadă planul de revizii interme­
diare a fost depăşit ou 40 lo
sută la vagoanele de clasă şi
cu 50 la sută la vagoanele de
marfă.
In mod deosebit s-a evidenţiat
tura comunistului Vaier Domşa,
la stafia Coşlariu
Şi în staţia călători Coşlariu
s-au obţinut in cinstea Zilei ce­
feriştilor, frumoase rezultate.
Astfel, planul de producţie pe
întreaga staţie a fost realizat în
proporţie de 102 la sută. De a-
semenea, norma de tranzit fără
Răspund chemării
muncitorilor din G.- A»S. - Apold
Analizînd posibilităţile de spo­ sar pentru întreg-ciclul de pro­ cu 2 la sută, la ¦struguri cu 3
rire a producţiei in toate sec­
toarele de activitate, muncitorii,
inginerii, tehnicienii şi funcţio­
narii din G.A.S.-Boz, raionul
Sebeş, au hotărîi să se alăture
chemării muncitorilor din G.A.S.-
Apoldu de Sus.
In acest scop, la G.A.S.-Boz
s-a defalcai planul de produc­
ţie şi planul preţului de cost, pe
fiecare brigadă, iar acestea au
fost dotate cu inventarul nece­
Realizări io IPRODCOOP Alba Iulie
In ultimul trimestru al anu­
lui trecut, după reorganizarea
inltreprinderii, s-au obţinut fru­
moase rezultate în îndeplinirea
planului de producţie şi reduce­
rea preţului de cost la Iprodcoop
Alba Iul ia.
S-au produs astfel bunuri de
larg consum în valoare de
1.140.000 lei; adică • cu 30.000
mai mult decît era planificai,
s-au realizat economii de 336.000
lei prin reducerea preţului de
cost etc'. Buna, organizare a
muncii în secţii şi orientarea
spre folosirea resurselor •locale
a determinat la sfârşitul trimes­
trului IV realizarea unui bene­ producţiei marfă cu 6,44 la sută. lei.
Contractări
Safe întregi păşesc de cere
Ţăranii întovărăşiţi din satele
pr l i i l p p l l t i GQlECflVB comunei Lăpugiu, raionul Ilia,
s-au convins de avantajele pe
Gospodăriile colective din- re- 1meinic cunoscute iar ţăranii care le obţin in urma contrac­
giu-nea noastră care sint mai . muncitori îşi dau tot mai bine tării de cereale cu statul. De a-
4 pagini 20 bani vechi au-reuşit să-şi dovedească seama că, intr-adevăr, calea ceea, anul acesta ei au încheiat
superioritatea în faţa-ţărănim ii gospodăriei colective este calea contracte pentru vînzarea către,
In prima decadă a muncitoare, reâlîzînd an de an 'fericirii, calea care duce înspre stat a 60 tone griu şi 30 tone
lunii februarie colecti­ producţii mari la hectar. Ble q-u o viaţă tot mai îmbelşugată şi porumb. De asemenea, intovă-
vele furnalelor din Că­ reuşit totodată să-şi dezvolte un viitor luminos. Cunoscând a- răşiţii au încheiat contracte cu
lan şi-au depăşit pla­ mult fondul de bază, să înfiin­ cest adevăr ţăranii muncitori nu statul să cultive o suprafaţă de
nul de producţie cu ţeze şi să lărgească diferite ra­ mai stau pe gloduri-, ci se în­ 20 hectare cu sfeclă de zahăr.
13,2 (a sută. muri anexe de producţie care 1 dreaptă cu încredere înspre gos­
Clişeul de faţă reprezintă un grup! le aduc mari venituri băneşti. podăria colectivă. Şi, ceea ce T. POPA
de furnalişti fruntaşi de ta furna-l Aproape toate gospodăriile co­ este foarte important, ei nu se corespondent
Iul nr. 2 discutînd, după terminarea lective reuşesc să împartă a- inscriu unul cîte unu, ca în ur­
lucrului,'despre mersul furnalului. | va.nisuri băneşti lunar sau tri­ mă cu câţiva ani, ci intră în -O -
Maistrul furnalist lonaşcu Muntea- mestrial, iar in multe valoarea colectivă sat după sat, comună
nu (la mijloc) explică ortacilor săi | zitei-muncă a ajuns" ia 70—80 după comună. Comune ca Sînt- C resc suprafeţele
căile de creştere a producţiei. lei sau chiar la 100 lei. Ca ur­ andrei; Rapodt, Simeria şi al­ cultivate cu legume
mare a veniturilor realizate în tele, sate cum sini Chimindia,
G.A.C., tot mai mulţi colectivişti Bătaia, Mintia, Şeuleşti, Tâmpa, Pentru aprovizionarea popu­
îşi construiesc case spaţioase,' şi multe altele au fost complect laţiei cu zarzavaturi şi legume,
îşi cumpără mobilă de oraş, so- colectivizate în acest an. Dumi- O.C.L. Aprozar Deva desfăşoară
be de teracotă, aparate de radio, nica trecută alte 10 sate au fost in aceste zile o susţinută mun­
biciclete'şi- chiar motociclete, di- complect colectivizate. In unele că pentru Încheierea de con­
tracte cu producătorii. Numai
ferite obiecte de uz casnic etc. gospodării colective cum sint in citeva zile s-au încheiat con­
Realizările gospodăriilor co- cele din G eoagiu,.Pricaz, Tur- tracte pentru cultivarea cu legu­
me şi zarzavaturi a unei supra­
lecti-ve şi viaţa îmbelşugată a daş, Dobirpa şi altele au intrat feţe de 125 hectare in sectorul
colectiviştilor sînt larg populari­ în . ultimele zile sute de familii socialist şi 85 hectare in secto­
zate de către organizaţiile de cu mii de hectare de teren, cu rul individual. De pildă, G.A.C.
partid din toate satele regiunii. „Viaţă nouă" din comuna Sint-
I-n urma acestui fapt ele sint te- un mare număr de animale şi cu andrei a contractat o suprafaţă
numeroase m aşini, şi unelte a- de 30 hectare, G.A.C. din Şeu­
grîcole. In numeroase alte sate leşti 12 hectare, G.A.C. din Bis-
caria 8 hectare, iar întovărăşirea
Un nou succes ca Nădăştia de Jos, Beja-n, Gel- „16 Februarie“ din Miceşti 50
a! m inerilor ma-r, Foit, Cigmă-u, Rîpaş etc., hectare.
toţi ţăranii muncitori şi-au fă­
Încă de pe acum O.C.L. A-
din Pefrila cut cereri de înscriere în gos­ prozar Deva a luat măsuri pen­
tru punerea la dispoziţia pro­
Minerii de la exploatarea car­ podăria colectivă pe care le-au ducătorilor a îngrăşămintelor,
chimice si seminţelor necesare.
boniferă Petrii-a au extras în depus la sfaturile populare din
primele 13 zile ale lunii fe­ comunele respective. Rezmiiveş Roza-
bruarie 3.000 tone de cărbune lia este laborantă
peste plan. Acestui succes i s-a (In p agin a a III-a p u b lică m . unele în laboratorul de
adăugat vineri dimineaţa o nouă aspecte de la festivita tea inaugură­ cercetări al cocse-
Vlotorle: brigada de mineri con­ rii ciiorva gospodării .colective din­ riel din Hunedoara.
dusă de Adalbert Klbedi a în­ tre cele care s-au co n stitu it dum i­ Ea se străduieşte
ceput să sape galerii în contul zilnic să facă cit
n ic ă 15 februarie, a. c.). mai multe analize
cărbunelui.
anului 1963. Tot în aceeaşi zi,
IM CLIŞEU :
tinerii mineri din brigada con­ Rezmiiveş Rozalia
făcînd o analiză e-
dusă de Gheorghe Meagu au ex­ lementară a cărbu­
nelui.
tras primele tone de cărbune în
contul anului 1960.
sută, iar la tranzit cu manevră
cu 1,5 la sută. In prezent, peste 20 de bri­
Printre cei mai destoinici găzi de mineri de la exploata­
muncitori s-au dovedit a fi aca­
rul Dănilă Urieş şi şeful de ma­ rea carboniferă Petrila lucrează
nevră laicob Goadă.
în contul anilor viitori.
l a stafia Teiuş
lin nou fip de mobilă
Planul de producţie la toţi in­
dicii a fost realizat de către începând din luna ianuarie, la tru bucătărie corespunzătoare
muncitorii staţiei Teiuş In pro­ atelierul de fîmplărie. al între­ încăperilor. Numai în luna ia­
porţie de 118,81 la sută. Tot în prinderii „1 Mai" din oraşul nuarie colectivul acestui atelier
această perioadă muncitorii de Deva s-a introdus fabricarea a confecţionat un număr de 30
aci au îndrumat peste program unui nou tip de mobilă pentru garnituri. De asemenea, trebuie
două trenuri convoaie. De ase­ bucătărie. Calităţile acestui nou spus că deşi pentru confecţiona­
menea, planul 'de încărcare' a tip de mobilă constă în aceea rea mobilei amintite e necesară o
vagoanelor a fost depăşit cu că are. un aspect mai atrăgător
22,5 la sută. întrecerea a fost şi este uşor de mînuit. In con­ cantitate mai mare de material
câştigată de tura impiegatului fecţionarea lui, lucrătorii atelie­
de mişcare Alexandru Crişa-n. rului au ţinut cont de cerinţele lemnos, totuşi în ultimul timp
consumatorilor care au propus
La revizia de vagoane să' se construiască mobilă pen­ printr-o croire raţională, s-a
Teiuş realizat o economie de 2 m.c.
material lemnos.
Şi muncitorii de la revizia- de
vagoane Teiuş au obţinut rezul­ 150 c a s e noi 1
tate frumoase în cadrul schim­
burilor de onoare organizate cu Ţăranii muncitori din satele iizează mari venituri. De pildă, CONCURSUL
ocazia Zilei ceferiştilor. Cea mai comunei Lăpugiu, raionul Uia, în anii 1957-1958 ţăranii din corespondenţilor voluntari
importantă realizare a tor este sînt harnici. Lucrînd pămîntu! comuna Lăpugiu au vîndut pe
repararea fără detaşare a 34 în cadrul întovărăşirilor agrico­ bază de contract 258 perechi
vagoane şi strângerea a 4 tone le, ei obţin în fiecare an recolte boi, 148 vaci şi mînzaţî.
de fier vechi. Pe toată durata
acestei perioade regularitatea bogate. Lăpugenii sînt însă şi Toate acestea se reflectă în organizat
circulaţiei a fost de 100 la sută, buni crescători de animale. Prin viaţa de toate zilele a lăpugeni- „Drumul socialismului"
evidenţiindu-se în mod deosebit contracte încheiate cu statul pen­ lor. Este suficient să arătăm că
comunistul Vintilă Luca. tru vînzarea de animale ei rea- în ultimii ani s-au construit aici Intre 6 februarie şi 23 August 1959, redacţia ziarului<
150 locuinţe noi şi alte 100 con­ „Drumul socialismului“ organizează un CONCURS AL GORES-<
strucţii anexe. In domeniul con­ PONDENŢILOR VOLUNTARI. La acest concurs pot participai
strucţiilor de folos obştesc s-au toţi corespondenţii voluntari şi cititorii ziarului — muncitori,
dat în folosinţă în cele 10 sate
ale comunei 6 cămine culturale
şi 3 şcoli.
P. ÎEOFIL
corespondent ţărani muncitori, tehnicieni, ingineri şi intelectuali din regiunea,
ducţie. De asemenea, brigăzile la sută, iar la fructe cu 2 la Hunedoara, indiferent dacă au mai scris sau nu ziarului.
au fost antrenate în întrecerea sută............... .- Concursul va avea ca abiectioe:
1) Educaţia patriotică;
socialistă. . Printro bună organizare a
In dorinţa de a contribui la muncii, printr-o luptă hotărîtă 2) Realizarea planului de producţie.
înfăptuirea măreţelor sarcini, pe pentru realizarea de economii, Vor fi luate în considerare numai materialele oare se înca­
care partidul şi guvernul le-a, acest colectiv va reduce în anul
trasat unităţilor .socialiste din. drează în temele indicate şi care respectă intrutotul realitatea.
agricultură, colectivul de muncă
al G.A.S.-Boz s-a angajat să 1959 preţul-de cost pe gospodă­ La clasificarea pentru acordarea premiilor, se va ţine seama, <
rie cu 1,5 la sută şi va căuta la fiecare corespondent, de numărul materialelor publicabilei
depăşească producţia la .p r z.d e ’ să muncească în aşa'fel incit trimise ( minimum 15 corespondenţe şi 5 reportaje), precum ş i’
toamnă cu 2 la sută, ţa porumb productivitatea muncii să creas­ de conţinutul şi forma lor. !
cu 1 ta sută, la trifoi-săminţă că cu 2 la sută. Concursul se desfăşoară pe perioada 6 februarie — 23 Au
gust 1959.
Pentru stimularea participa nţilor, la încheierea perioadei
se vor acorda următoarele pre mii :
ficiu de aproape 200.000 lei. La rifobilă, de pildă; planul pe 1 premiu I în valoare de 1.500 Iei,
2 premii ÎI în valoare de 1.000 lei fiecare,
Şi anul acesta, la' Iprodcoop ianuarie a fost depăşit cu 10 la 3 premii ÎII în valoare de 500 lei fiecare,
5 menţiuni în valoare de 100 Iei fiecare.
Alba lulia se vor produce, impor­ sută la dormitoare şi cu 16,07
Materialele vor fi trimise în plic închis, pe adresa redacţiei
tante cantităţi de bunuri de larg, ta sută la bucătării. ziarului „Drumul socialismului“, Deva, strada 6 Martie, nr. 9 ,1
cu menţiunea „pentru concurs“. Corespondenţele care nu vor
consum. S-a planificat- să se fa­ La Iprodcoop Alba lulia lucrea- purta această indicaţie nu vor fi încadrate în concurs.
brice aici 150 bucăţi mobilă ză meseriaşi brini, cum sint te- Redacţia îşi rezervă dreptul, indiferent de rezultatul final
al concursului, de a publica unele materiale trimise pentru con­
dormitor şi 700 bucăţi mobilă racotistul Eugen Coloşvari, ga- curs pe măsura sosirii lor la redacţie.
bucătărie. De asemenea, se vor leristul Vasile Bădiţă, tâmplarii Concurenţii, în scrisoarea prin care comunică redacţiei do­
rinţa de a-participa la concurs,' vor indica exact — numele şi«
fabrica' circa 70 tone cahle de Victor Dadeş, Ioa-n Iancu, Ştefan pronumele, adresa şi loc ' de muncă, precum şi protesta ş i(
funcţia ce o deţin.
teracotă şi 400.000 bucăţi cără­ Cîmpeanu şi mulţi alţii.
(Ţeictul in teg ra l a fo st p u blicat inS
mizi. Se vor produce bunuri de Ca răspuns la chemarea celor
ziarul „D rum ul socialism ului“ n r.\
larg consum in ' valoare de 8 întreprinderi-¦ din Capitală,
1 .284 d i n 6 fe b r u a r ie ş i nr. 1.288 din*'
2.445.000 lei. , * • : ' muncitorii, inginerii şi tehnicie­ Tînărul strungar ioan Ispas, de la
secţia mecanică a uzinei „Victoria"- 11 februarie a .c.).
In prima-' lună a anului s-a-u nii de la Iprodcoop s-au anga­ Călan s-a făcui cunoscut prin lucră­
rile de calilr.i0 pe care le efecluează
obţinut şi primele succese. Pla­ jat să reducă cu 2 la sută preţul
IM FOTO: Tovarăşul ispas la locul
nul producţiei globale a fost de­ de cost, realzînd astfel economii
păşit cu 2,24 la sută, iar cel al peste plan în valoare de 450.000
îs muncă, AV Wl