Page 58 - 1959-02

Pag. 2
Se dezvoltă gospodăria colectivă
In luna aprilie a anului tre­ pentru fiecare zi-muncă. E fără Băcia, faptul că ţăranii munci­
cut, 18 familii de ţărani munci­
tori din satul Băcia, raionul
Hunedoara, şi-au unit pămîntu-
ri ie şi au constituit o gospodă­
rie agricolă colectivă. Colecti­
vişti; erau atunci puţini la nu­
măr şi nici pămînt n-aveau prea început să-şi manifeste tot mai rea întregului sat.
mult, doar 40 ha., dar erau har­ mult dorinţa de a intra şi ei în
nici şi porniţi pe fapte mari, gospodăria colectivă.
încă din primele zile. Aşa se
face că organizîndu-şi bine mun­
ca, folosind tractoarele şi maşi­ timul timp, munca politică sus­
nile S.M.T., eîectuînd fiecare lu­
crare la timpul ei, colectiviştii
din Băcia au obţinut rezultate
de seamă chiar din primul an
de existenţă a gospodăriei. De
pe fiecare hectar însămînţat au
scos în medie cu 470 kg. Trîu
şi cu peste 1.500 kg. porumb
mai mult decît ţăranii munci­
tori cu gospodărie individuală
sau întovărăşiţi^ Producţii spo­
rite au obţinut colectiviştii şi la
sfecla de zahăr. Deşi n-au avut
pregătit destul de bine pămîn-
tul pentru această cultură, ei
au recoltat peste 16.000 kg. sfe­
clă de zahăr la hectar. Drept ur­
mare, la sîîrşitul anului 1958, ei
au primit bani şi produse agri­
cole în valoare de peste 48 Iei
Strungarul
Ziua aceea era ceua mai grea
pentru Maximilian Zamonifă de­
oarece avea, pe Ungă alte ma­
terii, chimia şi geometria in
spaţiu. Seara stătuse pînă tîr-
ziu şi reuşise in mare măsură
să dezlege formulele chimice şi
să pregătească lecţia de geome­
trie. Nu terminase Insă totul,
căci lui Zamonifă nu-i place să
4e-a lucrurile peste cap. Şi la
uzină este la fel. Cind o piesă
iese din strungul lui, apoi toţi
ştiu că e de bună calitate, că
este executată repede şi bine.
In dimineaţa următoare, Maxi­
milian s-a sculat cu noaptea-n
cap şi a terminat ce-i rămăsese
decuseară, apoi a plecat la ser­
viciu. Ceasurile au trecut repe­
de. Cind mai avea puţin pînă
ca universalul strungului să se
oprească, se gindea la şcoală
cu. anumită emoţie. Nu se fă­
cuse niciodată de ruşine în faţa
profesorilor şi el ţinea neapărat
să nu strice impresia bună. Nă­
pădit de ginduri, strungarul Ma­
ximilian Zamonifă de la U. M.
Cugir şi-a aranjat maşina şi
sculele şi apoi a pornit-o în gra­
bă călre casă. Pînă la începe­
rea cursurilor mai era puţin
timp şi. trebuia să meargă să
mănînce, apoi să ajungă cît mai
repede la şcoala medie serală.
B; înscris aici şi urmează clasa
X-a. A venit la Cugir cu vreo
trei ani în urmă, minat de do­
SA CONDUCEM CU COMPETENŢA 1NQUSTREA LOCALA
Cu mijloacele
se poate produce mai mult
Planul de producţie pe anul
trecut la întreprinderea de in­
dustrie locală „6 August“ din
Petroşani a tost realizat la pro­
ducţia globală în proporţie de
sută la sută. Pe ramuri de pro­
ducţie şi sortimente insă s-au
înregistrat, unele rămîneri în ur­
mă. De pildă, la producţia bu­
nurilor de larg consum s-a în­
registrat o realizare a planului
de (\ I la sută.
Pentru anul acesta, întreprin­
derii îi revin sarcini sporite de
producţie. Astfel, producţia glo­
bală va creşte faţă de anul tre­
cut cu 5,83 la sută, iar la pro­
ducţia marfă cu 8 la sută.
Utilajele existente să i i e
folosite din plen
Una din principalele surse ca­
re va permite sporirea produc­
ţiei la întreprinderea de indus-
trU iocală ,,6 August“ din Pe-
Iroşani va trebui să fie folosi­
r ă tuturor utilajelor exişi.: te
aici la capacitatea lor.
Să luăm bunăoară fabrica de
pîine. Aceasta a tost construită
ctţ cîţiva ani în urmă, tiind do­
tată cu utilaje moderne, de ma­
re capacitate. Din păcate utila­
jul stă în marea lui parte neto-
losit. Intr-una din încăperile fa­
bricii zace netolosit şi prost în­
grijit un' cîntăr autom at Gîn- (director tov. Altman Gavrilă)’ cupare şi interes. O altă situă- interes local din raionul Petro-
îndoială un succes pe care chiar
gospodării cu activitate mai în­
delungată nu l-au înregistrat.
Acest lucru a constituit un sti­
mulent puternic pentru întovă­
răşiri din satul Băcia care au
Climatul prielnic colectivizării
întregului sat, creat aici în ul­
ţinută pe care au desfăşurat-o
membrii şi candidaţii de partid,
agitatorii şi deputaţii, au avut
ca rezultat înscrierea în gospo­
dăria colectivă a încă un nu­
măr de 46 famiilii de ţărani în­
tovărăşiţi, majoritatea gospodari
cu putere economică şi cu pres­
tigiu în sat. Printre cei care şi-
au înaintat recent cererile de
înscriere în gospodăria colectivă
se numără ţăranii muncitori Io-
siî Nădăşteanu, loan Drijman,
Sigismund Ferencz, Maria Soss,
Victoria Pop şi mulţi alţii care
au înscris în gospodărie între
3-9 ha. teren arabil, numeroase
animale, maşini şi unelte agri­
cole.
Felul în care se desfăşoară ă-
cum munca de colectivizare Ia
de la seral
rinţa de a învăţa o meserie. Era
hotărît să se califice în mese­
ria de strungar. Începutul a fost
greu. Trebuia să cunoască mai
întîi maşina, sculele, să ştie• ce
viteză şi cuţit foloseşte pentru
fiecare metal. Şi a reuşit ca în
scurt timp să cunoască tainele
meseriei şi să lucreze cot la cot
cu strungarii mai vîrstnici. D a r
strungarul Zamoniţă nu s-a o-
prit aici. Vedea el că cu cit cu­
noaşte omul mai multe, cu atit
este mai bine. Şi a hotărît să se
înscrie la şcoala medie serală.
înainte de a sta de vorbă, cu­
noşteam multe lucruri despre
strungarul Zamoniţă. Notele
din catalog, care sînt foarte bu­
ne, arătau întreaga lui activi­
tate din şcoală. Apoi am aflat
că face parte din comitetul de
partid al uzinei, că este preşe­
dintele comitetului de elevi şi
multe altele. In pauza dintre o-
rele de chimie şi geometrie în
spaţiu am stat de vorbă cu ele­
vul Maximilian Zamoniţă.
— Aş vrea să termin şcoala
medie serală, iar după aceea să
urmez o şcoală de maiştri. în­
ţelegeţi, vreau să ajung mai­
stru. Este o dorinţă mai veche
a mea.
Soneria de pe sală anunţă
sfîrşitul pauzei. Trebuia să
meargă la ora de geometrie,
l-am dorit succes.
v. A.
existente
tarul valorează peste 150.000
lei. In momentul de' faţă la cîn-
tărirea pâinii lucrează manual
5 muncitori. Dacă cîntarul s-ar
folosi, numărul muncitorilor de
la această operaţie s-ar reduce
considerabil. Dar mai mult
chiar. Intr-o altă încăpere a fa­
bricii de pîine se află în aceeaşi
stare o maşină automată de fa­
bricat franzele, de asemenea
nouă. Maşina nu a tost nici mă­
car încercată, de la aducerea ei
în fabrică. In loc ca franzelele
să se tacă cu această maşină,
se fac manual, ceea ce ridică
cu mult preţul de cost Dar vi-
zitînd această fabrică vei con­
stata la un moment dat că aici
există o totală lipsă de preocu­
pare pentru folosirea tehnicii noi.
Nu se poale, explica alt­
fel faptul că în fabrică zac
nefolosite, pradă ruginei, un
malaxor, cîteva bazine de sara­
mură, un aparat de recondiţio­
nat aerul, o bandă automată
pentru transportarea pîinii, gru­
pul de timoace şi multe alte uti­
laje. In locul acestor utilaje mo­
derne, de mare productivitate
lucrează manual la procesul de
producţie un mare număr de
muncitori, care dau un randa­
ment mult scăzut. Nimeni însă
din conducerea întreprinderii
tori sînt tot mai convinşi că lu­
crarea pămîntului în marea fa­
milie — gospodăria colectivă —
le aduce belşug şi bunăstare, a-
sigură fără îndoială, colectiviza­
In preajma fazei raionale
a celu i de-al
V-Sea concurs
arttsfsc de amaf@ rî
Peste 1.000 de artişti amatori
din raionul Iltă sînt antrenaţi
în cel de-ail V-lea concurs al for­
maţiilor artistice de amatori. Cu
ocazia 'desfăşurării fazei interco-
mun ale, au participat peste 70
de unităţi culturale din cadrul
căminelor culturale şi colţurilor
roşii din G.A.C., prezentând un
repertoriu valoros strîns legat
de actualitate. Repertoriul, ca şi
interpretarea, au contribuit mult
la educarea oamenilor muncii
in spiritul patriotismului, a spri­
jinit transformarea socialistă a
agriculturii. De la Gîrjiţi la Zam
şi de la Lăpugiu la Săcărîmb,
au răsunat cîntecele de veselie
ale artiştilor amatori care s-au
îndreptat spre centrele de con­
curs. In aceste întreceri un loc
de frunte a ocupat căminul cul­
tural din Dobra. Cei 50 de co­
rişti au prezentat cîntece patrio­
tice, de masă şi populare, fiind
viu aplaudaţi de publicul spec­
tator. De un mare succes s-au
bucurat şi corurile căminelor
culturale din Cîmpuri Surduc.
şi Certeju de Sus, care au in­
terpretat mai multe cintece mun­
citoreşti şi bucăţi corale mobili­
zatoare pentru transformarea
socialistă a agriculturii. La fel
au impresionat spectatorii, prin
cîntecele lor, soliştii vocali Si-
donia Săcăluş de la Dobra şi
Leontin Voica din Vărmaga (în
vîrstă de numai 16 ani).
Un program variat, adaptat
sarcinilor transformării socialis­
te a agriculturii, a prezentat bri­
gada artistică de agitaţie a că­
minului cultural din Gurasada,
brigadă care s-a calificat pentru
faza raională a concursului.
SIMION. FLOREA
corespondent
Din activifafea C o n siliu lu i raional A .R .L.U .S -
Consiliul raional A.R.L.U.S.
din Haţeg a reuşit ca, în ultimul
timp, să-şi îmbunătăţească ac­
tivitatea ducând o susţinută
muncă de informare a maselor
de cetăţeni cu privire la măre­
ţele şi neîntrecutele realizări ob­
ţinute de către constructorii vie­
ţii noi din marea noastră prie­
tena — U.R.S.S.
Aştiel, de la începutul anului
In curs s-au ţinut în raion pes­
te conferinţe ascultate de
nu s-a gîndit că aceste utilaje
au costat sute de mii de lei şi
că acum stau netolosit.e tiind
supuse degradării. Oare Statul
popular raional Petroşani crede
că are cea mai bună poziţie fa­
ţă de această stare de lucruri ?
Recenta plenară a G. G. al
P.M.R. a atras atenţia în mod
deosebit asupra folosirii capaci­
tăţii utilajelor existente în în­
treprinderi. Se impune deci ca
şi la această întreprindere să
fie luate toate măsurile necesare
punerii în funcţiune şi folosirii
la capacitatea maximă a utila­
jelor existente.
R esursele locale sâ fie
e x p lo d a te
Analizînd modul în care s-a
preocupat conducerea întreprin­
derii de industrie locală „6 Au­
gust“ din Petroşani de descope­
rirea şi folosirea resurselor lo­
cale se poate aprecia că a exis­
tat o insuficientă preocupare.
Bunăoară la' staţia de conca'-
sare de la Lonea s-a produs în
anul 1958 o cantitate de 12.500
tone piatră şi griblură. Posibi­
lităţile de exploatare de aici
sînt cu mult mai mari, fără a
se tace nici un fel de investiţii.
Trebuie numai să existe preo­
d ru m m 'sm rm sM U L u i Nr. 1294
PE SCENELE ui:î:v!:s :::::::::::::: fft B 3 Îf (P :::::::::::: txurjrrxf
:î (fe s f f f S ^ S »W«ntSSMUJlHUUKtîHlti.m..u.t.î.î.nK..t.U.
îr:r;i: y
Literatură politică
căminelor culturale *** Consfătuirea pe ţară a ţăranilor şi lucrătorilor din
sectorul socialist al agriculturii — Constanţa, 3-6 aprilie 1958
din raionul Sebeş — (retipărire).
540 pag.. — 9,30 Iei. Editura politică
t *** Consfătuirile de producţie în uzina noastră.
Faza intercomunală a celui a fremătat de aplauze tot tim- 64 pag. — 1,05 lei Editura C.C.S.
de-al V-lea concurs artistic de pul desfăşurării programului, Republica Sovietică Socialistă Bielorusă,
amatori a luat sfîrşit în raio- Dansatorii din Căpiltia, Lo- mapă — 4 lei Consiliul General A.R.L.U.S.
nul Sebeş. Secţia de învăţă- man şi Cacoviţa, au stîrnit vii *** întrecerea economică dintre cele două sisteme mon­
mint şi cultură a raionului aplauze. In special „Oraţia de
a acordat acestei faze o mare nuntă“ şi suita de cintece popu- diale — Culegere de articole. ,
256 pag. — 5,55 lei. Editura politică
atenfie, antrenînd in concurs tare a lomănenilor, pregătiţi *<$>
un mare număr de formaţii ar- de învăţătoarea Cristina Cos-
tistice ale căminelor culturale, ma, au lăsat o impresie deose- PO R
Varietatea repertoriilor, pregă- bită.
firea corespunzătoare a forma- Corul căminului din Săs-
ţiilor artistice prezente la ciori, dirijat de tov. Simion
concurs, au dovedit dragostea Oprean, s-a clasificat pe locul jp
cu care membrii formaţiilor ar- I prin cîntecele patriotice, de
tistice s-au pregătit, cît şi o- masă şi populare interpretate O partidă amicală
rientarea sănătoasă a conduce- la un înalt nivel artistic,
rilor căminelor culturale. u dfi c o n c U fS Duminică pe stadionul Corvi- ou rutinata echipă din catego­
nul din Hunedoara s-a desfă­ ria A.
însufleţire la Miercurea din Vingard şurat o partidă amicală de fot­
bal între formaţiile Corvinul Pe teren s-au aliniat urmă­
din localitate şi Progresul Bucu­
La centrul de concurs din Aici> concursul a fost des- reşti din categoria A. Victoria toarele form aţii:
a revenit bucureştenilor ou sco­ PROGRESUL BUCUREŞTI:
Miercurea, in fata a peste 600 ch\s d* corul căminului cui u- rul de 2—0. Punctele au tost în­
scrise de Oăidă şi Dinulescu. Birtaşu—Cojocaru, Cadcaş, Soa­
de spectatori, s-au întilnit echi- r a lJ m ^ m a t d<* re—Ciocea (Petrescu), Ştirbei
Ambele echipe au prestat un joc
pele căminelor culturale din Sada artistică de agitaţie ş ie - —Oaidă, Smărăndescu, Neagu,
frumos aducînd satisfacţia spec­
Miercurea, Dobîrca şi Apoldu clapa de dansuri populare din Banciu (Pahonţu), Dinulescu
tatorilor. Cele mai frumoase fa­ Leucă.
de Sus. O bună impresie au aceasta localitate.
ze s-au succedat în repriza I-a
lăsat spectatorilor fanfara din Echl?* de d“™Un din @htr‘ CORVINUL HUNEDOARA:
Dobîrca, apoi echipa de dan- ^om interpretind cu succes o cînd tînăra formaţie hunedo-
suri germane din aceeaşi loca- ™ tă de dansuri germane, s-a Nebek:—Manta, Nacu, Ivan (Bi-
reană a jucat de la egal la egal
litate, condusă cu multă price- Slt“at P* Pr' mul j 0C: , A . ro)—Sîrbu, Balint—Pirvu, Tă­
pere de tov. Kllein Rozemari. cut mult şt repertoriu inter
tar u (Tătărucă), Smărăndescu,
Bine s-a prezentat cu această P;etat de con? u ’ ef LPf de Petica, Belea.
ocazie şi corul căminului din A e r a ş i şi echipa de dansuri
M. N.
Meci de fo tb a l la minus 12 gradeMiercurea, care prin înaltul ni- P°PUarţ m m a.
vel, ca,ll,a si.ni ct,eer'ppreetalimocual, geertom(raunli. mixt ,.
se — a—l, căd„mmi.nruol.mui.micuMşi-i
reuşit Aasua,,
miu Iubitorii sportului cu balonul curcătură apărarea arădenilor.
rotund din Brad au ţinut cu tot Cu această ocazie s-a consta­
omba’ţnin, uct orsuulccceosletulus¦ii, corul ger- un variat re. pert,ori•u dJeDú. ntece BmdienaPdii­nsul să-învingă cele câte­
ehipele de dansuri roşu si e- romlnestiş, germane. tat că dintre toate compartimen­
şi germana din Miercurea. [erP rP a 5,‘ " T " va grade sub zero şi să asiste tele echipei Aurul, apărarea mal
Fanfara căminului cultural * « « * « agdahe la prima întâlnire de fotbal din are unele lipsuri care vor tre­
acest an, dintre formaţiile Au­ bui remediate.
din Apoldude Sus. condusă rul Brad şi AMEFA Arad. Tem­
ic ton. Martin Lung. a obţinut **"»<»» « peratura scăzută nu a influen­ întâlnirea amicală dintre Au­
locul L, iar corul mixt (ro’mîni gard. ţat însă cu nimic ritmul jocu­ rul Brad şi AMEFA Arad a luat
şi germani), împreună cu e- GH. BOJ1ŢA, sfîrşit cu scorul de 1—1 (0— 1).
chipele de dansuri din Apoldu MIRCEA ŞERBANESCU lui. Tactica aplicată de antreno-'
de Sus au cules vii aplauze, şi NICOEAE AROLZAN ^ rul V. Gain, (Aurul), a dat pe Autorii golurilor au fost Mircea
corespondenţi voluntari deplin satisfacţie. Combinările pentru arădeni şi Dănciulescu
situindu-se printre cele mai bu­ înaintării Aurului a pus in în­
ne formaţii artistice. pentru brădeni.
oocot M. SUSAN
Zi de sărbătoare RUBEOLA
la Săsdori
Sala căminului cultural dini
Săsciori, arhiplină cu cei dor-î
nici să vadă e c h i p e l e artisticele ţjna dintre bolile molipsitoa- scadatinej. Contagiunea nu se de boală pielea bolnavului re-
din localitate şi impie]unmi,(Tre cg ?]es' îd anotirri- poate face decît direct, adică vi- vine la aspectul ei normal.
V SOOOOOOOCXXXXJCOCiX^OOOOOt^ pur 'rede,' d'é Móbicei 'i ă r r t â '^ r p r i - rüsüLItébui'e să Ueacă de ld‘ un " Examenul' sîngelui : complec-
mavara, este rubeola. Această bolnav direct la o persoănâ să tează la necesitate datele clini­
boală este răspîndită pe tot glo­ nătoasă, fără intermediari sau ce. In seria albă vedem o scă­
bul provocînd la intervale de lucruri intermediare, virusul dis- dere a leucocitelor cu creşterea
cca. 3.500 locuitori. 5-10 ani epidemii. Intre epidemii trugîndu-se repede în contact eozlnofilelor şi liniocifelor.
In afară de conferinţe, în ra­ (cazuri multe de îmbolnăvire cu aerul. Vîrsta cea măi trec In timpul epidemiilor de ru-
bruscă) sînt cazuri sporadice,
ion au fost întocmite un mare vent atinsă de boală este vîrs beolă sînt unele cazuri de ru-
număr de fotomontaje şi panouri sau mici epidemii locale în cre- ta şcolară sau preşcolară, excep beolă tără erupţie, doar cu mă­
în diferitele întreprinderi şi insti­ şe, cămine, şcoli. rirea ganglionilor. Formula
tuţii. Ele ilustrează viaţa feri­ tînd perioada marilor epidemii
cită şi bogată a oamenilor mun­ Rubeola este o boală conta­ cînd poate prinde şi vîrste mai leucocitară tipică ne poate con­
cii din ţara socialismului birui­ gioasă (molipsitoare), eruptivă, înaintate. firma în acest caz diagnosticul.
tor. tiind provocată de un ultra vi­ Boala are o evoluţie bună, în­
Perioada de incubaţie (adică sănătoşirea produeîndu-se în 8
NICU SBUCHEA • *v rus (un virus foarte mic). perioada de timp parcursă din zile. - •
corespondent momentul' contactului pînă la
Contagiozitatea rubeolei este apariţia primelor semne de boa­ Complicaţiile rubeolei: sînt
mai mică decît a pojarului (ru- foarte rare pentru bolnăvii ce
jeolei) dar mai mare decît a lă) este în medie 14-16-zile. ¦ au avut rubeolă dar relativ frec­
Invazia (adică apariţia sem­ vente la copiii născuţi din ma­
nelor de boală) durează 24-48 me ce au avut rubeolă în tim­
ore cu semne discrete ca dureri pul sarcinii. Drept complicaţii
iie este şi. mai concludentă. La şăni o colaborare. Totuşi acea­ de cap, febră 37 cu 3, 37 cu 8, ale rubeolei se semnalează ca­
Livezeni există o carieră de pia­ stă colaborare este uneori um­ strănut, uşoară indispoziţie. Un zuri de polinevrite şi meningo­
tră. Conducerea întreprinderii brită de interesele înguste ale semn important care de obicei encefalite.
unor întreprinderi. Iată un caz precede acestor prime semne de
„6 August“ nu s-a gîndit nicio­ concludent. Astiel boala survenită între a
dată să exploateze această pia­ boală este mări- 4-a şi a 6-a săp-
tră. In schimb întreprinderea de întreprinderea „6 August“ are rea gamglionilor E iM ilM â ) tămînă de f ar‘
in d u strii locală din Tîrgu Jiu o fabrică de sitoane care, îm­
a început exploatarea pietrei, preună cu cea din Lupeni, ar cetei şi uneori W -¦ ¦ cma va produce
fără să aibă aprobarea nimă- putea tace ţaţă consumului din chiar a altor
nuia. La cariera Roşia există întregul raion. Cu toate acestea defecte oculare
ganglioni care la presiune silit (cataracte, iris atrofie) copilu­
uşor dure-roşi. Acest semn este lui. Dacă boala s-a ivit într-a
posibilităţi de exploatare anual T.A.P.L. Petroşani a găsit cu foare important în timpul epide­ cincea la a zecea săptămână de
a 10.000 tone piatră pentru con­ cale să-şi construiască în anul miilor căci pe baza lui se pot sarcină va atinge inima (per­
strucţii şi nu 200 tone cît s-a trecut o fabrică de sitoane pro­ tace izolările bolnavilor la timp. sistenţa canalului arterial, lip­
produs în anul trecut. prie. Şi, culmea, a construit-o Perioada de stare (adică a- sa septului interventricular-etc.)’
termai în incinta curţii fabricii dacă boala se produce într-o
Mari posibilităţi de folosire a de sitoane a întreprinderii „6 pariţia semnelor evidente ale
resurselor locale sînt şi în par­ August“. bolii) este caracterizată prin e- vîrstă mai înaintată a sarcinii,
chetul forestier de la Lonea. Da­ rupţii ce încep de obicei pe taţă- sugarul poate să prezinte surdi­
toria conducerii întreprinderii Vinovat de această stare de irunte - nas - obraji - barbă-
este de a valorifica cît mai su­ lucruri se face şi Statul popu­ înapoia urechilor, erupţie ce şe tate cu mutism secundar (lipsa
perior acest lemn. nu cum s-a lar raional Petroşani care con­ generalizează apoi pe tot cor­ de dezvoltare a organului lui
întâmplat în ' anul trecut cînd duce aceste două unităţi şi care pul în una-două zile. Erupţia Corti) de deficienţe mintale, mi-
s-au produs 5.000 metri steri nu a luat nici o măsură. Că se este destul de caracteristică în crocefalii etc.
lemn de toc. In această direcţie întîmplă asemenea anomalii sînt formele tipice, adică apar pe
sfatul popular raional'va trebui vinovate şi secţiile industrie lo­ piele nişte macule (pete roşie- Diagnosticul diferenţial ăl ru­
să acorde întreprinderii „6 Au­ cală şi comercială a Sfatului tice-roz) asemănător culorii flo­ beolei se va face cu pojarul,
gust“ clădirea fostei fabrici de popular regional care nu au gă­ rilor de piersică, de formă ova­
piele pentru a se putea mări sit cu cale să soluţioneze în mod lă sau rotundă, de obicei izolate scarlatina, erupţiile medicamen­
capacitatea atelierelor de tîm- just această „Concurenţă“. una de alta, avînd înlre ele o toase, varicela, urticaria, mono-
plărie. zonă de piele sănătoasă. Alte­ nucleoza infecţioasă etc.
* ori erupţia poate îmbrăca alte
Posibilităţi multiple în folosi­ aspecte care pot duce uşor la Tratamentul rubeolei: repaus
rea resurselor locale oferă în­ Acestea sînt cîteva din pro­ contuzie în primul moment cu la pat 3 zile, dezinfecţie nazală.
treprinderii „6 August“ cariere­ blemele privind activitatea în­ erupţia din rujeolă sau cu cea Rareori e necesar a introduc«
le de piatră de var, mozaicuri şi treprinderii de industrie locală antitérmico ca piramidón. antU
piatră şlefuită din Uricani şi >,6 August" din Petroşani. Re­ din anumite forme de scarla- germin etc.
Valea Balomirilor. zolvarea lor în modul cel mai tină. Un examen atent însă al
competent va ridica activitatea bolnavului, a' mucoasei gurii şi Prevenirea rubeolei : se face
Raionul Petroşani are resurse întreprinderii pe o nouă treap­ gîtului, precum şi a celorlalte prin, izolarea cît mai precoce a
locale inepuizabile şi multiple. tă. Incepînd cu acest an între­ simptome. ne clarifică diagnosti­ cazurilor de rubeolă pentru a
Este însă necesar ca de acestea cul. împiedica intrarea copilului în
să se ocupe cu mai multă com­ prinderea „6 August“' va trebui colectivităţi şi astfel posibilita­
petenţă industria locală, să le La examenul cavităţii gurii şl tea de răspîndire a bolii. Izola­
descopere şi să le exploateze. să ia toate măsurile care se im­ gîtului în rubeola vom vedea de rea va fi de 8-10 zile la domi­
cele mai multe ori o înroşire
Colaborarea înîre pun pentru a asigura o creştere difuză a mucoasei, semn care ele ciliu. (Bolnavul e contagios cu
multe ori lipseşte. Temperatura 2-3 zile înainte de erupţie şi
întreprinderile locale continuă a producţiei bunurilor bolnavului rareori se ridică în pînă la dispariţia erupţi^). Con­
tacto vor fi izolaţi din ziua a
trebuie îmbunăfăfită de larg consum, a materialelor jurul la 38 cu 5, 39 de grade 1l-a pînă la a 20-a zi de la con­
timp de una-două zile. după ca­ tact. Dezinfecţia nu e necesară
In linii mari se poate aprecia de construcţii,- la un preţ de cost re ea scade şi fotul intră în nor­ a se face, virusul disfrugîndu-se
că există între întreprinderile de mal Erupţia dispare şi ea în uşor în contact cu aerul.
tot mai redus şi de calitate co­
Dr. TRIF MIRCEA
respunzătoare.
medic specialist de copii
GHEORGHE STOICOVICI
VASILE FURIR una-două zile şi în ziua a treia Deva