Page 59 - 1959-02
P. 59
Nr. 1294 n u t ''>-r s o c r A iJ S M i’Lcri ¦USKgA^<3BS7!?g;^ggW«UM-ei*umiwhh PaL 3
.?r&txsxx* ' *r a r e itevmttNrtiaäTi
SPOR LA MUNCA NOILOR COLECTIVIŞTI! TELEGRAME EXTERME
Declaraţia agenţiei TASSîn legătură
DIN PROIECTELE IN MAREA cu născocirile provocatoare ala
tinerilor colectivişti Departamentului de Stat al S J i.
Noua gospodărie a'groviticolă La îndemnul colectiviştilor din De obicei satul e liniştit. Aici Erau de faţă tovarăşii Aurel iar averea gospodăriei este des MOSCOVA (Agerpres). — TASS avionul american pe teritoriul U.R.S.S.
inaugurată duminică în satul Cistei, cei din Bucerdea s-au Bulgărea, secretar al Comitetu tul de mare: peste 100 hectare transmite următoarea declaraţie: La şi l-au doborît. In sprijinul acestor
Bucerdea, are un specific: ma angajat cu ocazia inaugurării, e animaţie doar in zile de ma lui regional de partid, Dumitru 5 februarie Departamentul de Stat al născociri fantastice autorităţile ameri
joritatea colectiviştilor sînit ti că, încă din acest an vor crea re sărbătoare sau nuntă, cind Ţogoie, prim-secretar al Comite pămînt, un tractor, o batoză, un S.U.A. a dat publicităţii o declaraţie cane, după cum s-a mai arătat, n-au
neri. Vîrsta medie a celor 91 fa o fermă anexă de creşterea por străzile şi oamenii capătă as tului raional de partid Ilia, ac plug de tractor, o grapă pen în legătură cu un avion al forţelor pregetat să ticluiască o „înregistrare"
milii este 30 ani. Aceste fa cilor. In discuţiile lor noii co pectul specific unor asemenea tivişti de partid şi de stat, oas tru tractor, un selector cu mo aeriene militare al S.U.A. care la 2 a unor convorbiri prin radio pe care
milii harnice şi pricepute in ale lectivişti s-au ocupat şi de pro evenimente. Duminică diminea peţi din împrejurimi. torul de acţionare, 26 care şi le-ar fi avut aviatorii sovietici care
agriculturii şi viticulturii, au a- blema construcţiilor. Pentru a ţa satul Stretea îmbrăcase o căruţe, 24 pluguri, 21 grape, 9 septembrie 1958 a violat frontiera de ar fi doborît avionul american. Pînă
dus laolaltă 134 ha. dintre care lămuri acest lucru, comitetul de astfel de haină. Era totuşi par După citirea aprobării cererii stat a U.R.S.S. şi s-a prăbuşit în re şi o examinare sumară a acestei aşa-
40 ha. sînt cu vie pe rod. De iniţiativă a adus la cunoştinţă că ceva deosebit in aspectul său. de constituire a gospodăriei a- prăsitori, 7 semănători, 2 boi, giunea oraşului Erevan. In această de zise „înregistrări“ nu lasă nici o în
fapt, cele 40 ha. cu vie reprezin că încă din timpul desfăşurării La nuntă, cum e obiceiul prin gricole colective „Mureşul“ de 13 vaci, 8 cai şi altele. Pentru claraţie se afirmă că acest avion mi doială că este vorba de un fals gro
tă marea bogăţie a noii gospo muncii pentru formarea gospo partea locului, rudele dau o mi către Comitetul raional de partid o gospodărie al cărei număr de litar american ar fi fost „interceptat solan, care nu poate înşela decît pe
dării „Horia, Cloşca şi Crişan“, dăriei, s-au întocmit devizele de nă de ajutor familiilor celor doi şi Comitetul executiv al Sfatului familii este de 28 nu e puţin. şi atacat de avioane de vînătoare so cei naivi.
aşa cum au denumit-o bucerde- construire a unui grajd şi a unei tineri în pregătirile ce se fac cu popular raional llia, tovarăşul Şi şiretenii, cunoscuţi prin hăr vietice în regiunea frontierei sovieto-
nii. sere de legume, urmînd ca în acest prilej. Doar ele sînt cele Aurel Bulgărea a urat colecti nicia lor, sînt hotărîţi să-şi spo turce, în apropiere de Corsa (Turcia), Ministerul Afacerilor Externe al
curînd să înceapă lucrările. Co care aleargă de colo-colo, pre viştilor spor la muncă din par rească avutul. De început ei au ceea ce a provocat căderea avionului U.R.S.S. a declarat în repetate rîn-
Cu ocazia inaugurării s-a lectiviştii bucerdeni s-au anga gătesc bucatele necesare mesei tea Biroului Comitetului regio hotărît să construiască un grajd în Armenia sovietică“. duri că părţii americane i-au fost
scos în evidenţă munca desfă jat ca toate lucrările să fie exe îmbelşugate. Ceilalţi aşteaptă nal de partid, dindu-le preţioa pentru 30 de vite mari, o ma transmise toate informaţiile de care
şurată de comuniştii Aurel Be- cutate cu posibilităţile lor loca desfăşurarea evenimentului. A- se sfaturi în activitatea de vii gazie de cereale, un siloz pentru In sprijinul acestor născociri provo dispuneau autorităţile sovietice cu pri
niceanu, Nicolae Miclea, candi le şi prin muncă voluntară. cum. însă, parcă tot satul era tor, în munca de întărire şi în nutreţ murat, un sediu. Aces- catoare, Departamentul de Stat se re vire la soarta avionului american şi
datul de partid Nicolae Feneşe- cuprins de febra pregătirilor. Fe florire a gospodăriei agricole co ta-i doar începutul. Cu siguran feră la o „înregistrare“ ticluită de a echipajului său şi că în Uniunea
ru, învăţătorul Nicolae Chirilă De menţionat că în cadrul a- meile păreau cele mai agitate. lective, izvor de belşug şi bu ţă că eforturile unite ale colec spionajul american a unor convorbiri Sovietică nu există nici un fel de a-
şi alţii pentru formarea acestei dunării de constituire, încă 5 fa In jurul cuptorului, unde plinea năstare. tiviştilor vor duce la realizări prin radio între aviatorii de pe avioa
gospodării. Principala proble milii din sat au cerut să fie pri prinsese să se rumenească, sau şi mai frumoase, la bogăţie şi ne sovietice de vînătoare care a r fi viatori americani de pe avionul sus
mă însă discutată de noii co mite în gospodărie. Adunarea al sobelor de gătit, gospodinele Tovarăşul Dumitru Ţogoie, a bunăstare, mai ales că oamenii participat la atacul împotriva avionu menţionat. Guvernul sovietic a respins
lectivişti cu ocazia inaugurării a discutat fiecare cerere în parte satului se îngrijeau ca totul să adus din partea Comitetului ra şi-au ales un conducător price lui american. cu hotărîre orice încercări ale guver
a fost munca ce trebuie desfă aprobîndu-le în unanimitate. ţie minuţios şi cu gust pregătit. ional de partid un călduros sa put şi harnic — preşedintele nului S.U.A. de a arunca vina asu
şurată pentru ca încă din pri Bărbaţii, mai calmi, împodobeau lut, asigurînd colectiviştii de Munteanu Ioan (jr.). După cum se ştie, se spune între pra Uniunii Sovietice pentru soarta
mul an gospodăria lor să poată Tinerii colectivişti din satul satul sărbătoreşte. sprijinul şi îndrumarea perma altele în declaraţie — toate informa membrilor echipajului avionului prăbu
obţine venituri mari. De aceea, Bucerdea, au fost felicitaţi de nentă a comitetului raional de După festivitate, colectivişti ţiile obţinute de către organizaţiile şit, precum şi pentru pierderea avio
mulţi colectivişti au făcut dife* colectivele unor întreprinderi şi ? partid in munca ce o vor desfă şi oaspeţi s-au îndreptat spre sovietice, după cercetări minuţioase cu nului.
rite propuneri. G.A.C. Aceştia au adus gospo şura pentru consolidarea econo- masă, unde gospodinele aranja privire la împrejurările în care s-a
dăriei unele cadouri. Astfel, din La ora 13, toţi. locuitorii sa mico-organizatorică a gospodă seră cu gust roadele agitaţiei şi prăbuşit avionul militar american, care Faptul că guvernul S.U.A. încearcă
Colectivistul Florian Banicean, partea întreprinderii „Horin“ tului se adunaseră pentru a săr riei, pentru dezvoltarea sa. hărniciei lor de dimineaţă, mîn- a violat în mod premeditat frontiera să folosească pieirea avionului ameri
de pildă, a arătat că este foarte din Alba lulia, colectiviştii bir bători inaugurarea gospodăriei căruri aburinde şi nelipsita ţui de stat a U.R.S.S. şi s-a prăbuşit în can şi a echipajului acestuia drept
necesar să se respecte cu stric agricole colective. Erau printre In cuvinte calde colectiviştii că. Au fost ridicate toasturi pen regiunea oraşului Erevan, au fost co p n 'Xt pentru lansarea în S.U.A. a
teţe de către fiecare familie cerdenî au primit o prăşitoare, ei cei mai buni gospodari ai Dan Miron, Giurgiu Octavian, tru întărirea şi înflorirea gos municate părţii americane în notele unei campanii ostile Uniunii Sovietice
colectivistă, numărul braţelor satului ca Munteanu Ioan, Co- Popa Dragomir şi alţii şi-au ex podăriei colective. Veselia şi glu din 12 şi 19 septembrie şi 16 octom este apreciată în Uniunea Sovietică ca
de muncă înscrise. „Aceasta — din partea întreprinderii ,.Gh. dreanu ton, Curui loanichie, O- primat bucuria faţă de constitui mele au prins, viaţă. In acordu brie 1958, ale Ministerului Afacerilor o dovadă că guvernul american do
a spus el — pentru că noi a- Doja“ Zlatna au primit mari laru Ioan şi alţii. Pe feţele fie rea gospodăriei, hotărîrea lor de rile muzicii a început jocul. S-au Externe al U.R.S.S. Autorităţile sovie reşte să împiedice îmbunătăţirea în
vem foarte multă vie care ne căruia se citea bucuria unui fapt a munci ca hărnicie pentru ca prins in horă bătrîni şi tineri. tice de resort au făcut cercetări şi au ţelegerii între popoarele sovietic şi a-
cesită o îngrijire specială. Nu-i cantităţi de soluţie pentru stro ea să devină bogată, fruntaşă descoperit la 55 km. nord-vest de ora
tot una să stropeşti via la ora bine împlinit. printre celelalte gospodării co Şi jocul, voia bună şi gluma, merican, ameliorarea relaţiilor dintre
6 dimineaţa sau la ora 10 du pitul viei, din partea Sfatului La sărbătoarea stretenilor au lective din raion şi regiune. Şi şi-au dat mina pinâ seara tîr şul Erevan rămăşiţele avionului care ţările noastre şi slăbirea încordării in
pă ce peste ea a trecut ceaţa“. aceasta se poate realiza cu u- ziu. s-a prăbuşit şi a ars precum şi cada ternaţionale. Evident că unor persoa
Propunerea lui Florian Benicean popular Sîntimbru un vermo- venit să participe şi acei care surinlă. Oamenii sînt harnici, vrele a 6 membri ai echipajului. La 24 ne din S.U.A. nu Ie este pe plac o
a fost susţinută de către toţi i-au îndrumat zi de zi spre dru T. OLARU septembrie cadavrele celor 6 membri anumită ameliorare care se constată
colectiviştii. De asemenea, co rel, din partea colectiviştilor din mul cel nou, drumul belşugului. ai echipajului au fost predate repre în ultimul timp în relaţiile dintre
lectiviştii Ana Miclea şi Hpifan zentantului părţii americane. Cercetările U.R.S.S. şi S.U.A., intensificarea cu
Miclea, au discutat despre ne Oiejdea doi juncani, iar din par Satul Ruşi în sărbătoare au arătat de asemenea că avionul a- rentului de opinie din S.U.A. în favoa
cesitatea cultivării în cadrul rea îmbunătăţirii relaţiilor dintre ţă
gospodăriei a legumelor şi zar tea colectiviştilor din Cistei, In satul Ruşi, din raionul Ha de porumb, 11 prăşitori şi o se- gospodăriei colective. Tovarăşul merican a violat în mod premeditat rile noastre şi a încetării „războiului
zavaturilor ca mari aducătoare ţeg, îrămîntărlle au început cu cerătoare simplă. Balazs a asigurat colectiviştii frontiera de stat a U.R.S.S., a pătruns rece“, îndeosebi în legătură cu recenta
de venituri. In acest sens ei au două scrofiţe. cîteva săptămîni în urmă şi au pe o distanţă considerabilă în spaţiul vizită în S.U.A. a tovarăşului A. I.
cuprins întregul sat. Unii abia Ca bază pentru un şeptel co că vor primi şi pe mai departe aerian al Uniunii Sovietice şi s-a pră Mikoian.
propus ca în planul gospodăriei După ce adunarea a mulţumit apucau să-şi dea cererea, să pu mun, tinerii colectivişti au mai sprijinul permanent al organelor buşit pe teritoriul sovietic, fapt în le
nă temelia unei gospodării co adus în gospodărie şi 16 cai, 8 de partid şi le-a urat spor Ia gătură cu care guvernul sovietic a a- Se vede că guvernului Statelor Uni
să se prevadă pentru acest an coléctivelor respective pentru lective, unei vieţi noi. Alţii, dim boi şi 23 vaci. muncă pe noul drum ce şi-au a- dresat un protest hotărît guvernului te îi convine mai mult intensificarea
potrivă, şovăiau. les. S.U.A. „războiului rece“ şi menţinerea încor
cultivarea a 10 ha. de grădină darurile făcute, a trecut la ale La alegerea consiliului de dării în relaţiile internaţionale. Nu
Printre primii şi-au înaintat conducere al gospodăriei, oa Sărbătoarea inaugurării GAC. Căutînd să scape de răspunderea mai astfel se explică faptul că Depar
angajîndu-se să înceapă deja a- gerea preşedintelui alegind in cererile comunistul Aurel Neges- menii au frămîntat mult şi bine „Unirea“ a continuat pînă noap faţă de familiile piloţilor care şi-au tamentul de Stat caută diferite pre
cu, deputata Jica Petrescu şi a- lucrurile. Au chibzuit mult asu tea tîrziu. Orchestra cooperati găsit moartea, Departamentul de stat texte pentru intensificarea campaniei
menajarea melegarelor pentru unanimitate pe candidatul de poi, rînd pe rînd le-au înaintat pra faptelor şi meritelor fiecă vei de consum „Ţara Haţegu s-a dedat la tot felul de născociri pro ostile U.R.S.S. Popoarele din întreaga
Ion Stoicoi, Şoîron Bătucă, Ion rui colectivist, şi în cele din ur lui“, fanfara din Alăceu, pre vocatoare că avioanele de vînătoare lume s-au săturat însă de „războiul
răsaduri. partid Nicolae Feneşeru. In con Murar, Şoîron Cimporescu şi mă au hotărît ca să aleagă în cum şi echipa artistică a măcie- sovietice a r fi interceptat avionul a- rece" şi ele nu vor îngădui ca cei că
Ion Mateşoi. După ei au urmat consiliu pe Ion Stoicoi, Aurel nilor, care au prezentat un fru merican chiar deasupra teritoriului rora le place să agraveze situaţia in
Alţi colectivişti au propus să tinuarea festivităţii de inaugu alţii... Negescu, Ion Murat, Ioan C. mos şi bogat program artistic, ternaţională, urmărind ţeluri egoiste, să
Toderescu, Arpad Herţăgan şi au fost viu aplaudate de către Turciei „l-au adus“ pe teritoriul aţîţe mereu un popor împotriva altuia
se planteze cit mai mulţi pomi rare, a urm.at o masă comună Satul Ruşi numără 68 de fa alţii, buni gospodari şi destoi colectivişti şi oaspeţi. U.R.S.S. şi acolo l-au doborît. Potrivit în pofida intereselor tuturor popoare
milii. Recent, 68 coaie de hîrtie nici. La propunerea colectivis unei alte versiuni absurde a Depar lor şi a cauzei păcii.
fructiferi şi în special pe tere şi un bogat program artistic, pe care toţi locuitorii satului tului Ştefan Petrescu, ca pre în poezie, teatru, cîntec, joc tamentului de Stat, oamenii sovietici
şi-au înscris hotărîrea de a ter şedinte al gospodăriei agricole, şi voie bună, a fost sărbătorit „au atra s“' cu ajutorul unui radio-far
nurile care au eroziuni pentru care a durat pina seara tîrziu. mina pentru totdeauna cu ceea colective „Unirea“-Ruşi aduna evenimentul unirii întregului sat
ce a fost vechi şi greu în viaţa rea generată a ales pe tov. Au în familia colectivei. Tot îin sea =585î
ca în scurt timp şi la Bucer Pe tot timpul festivităţii de lor, au fost înaintate organelor rel Negescu.
competente. ra aceea, pe harta raionului Ha La París;
dea să se termine cu alunecările inaugurare colectiviştii din Bu In numele Comitetului regional ţeg, alături de punctul ce mar
Duminică, cînd s-a inaugurat de partid, tov. Rudolf Baîazs a
de teren. cerdea — în majoritate tineri gospodăria, colectiviştii i-au dat felicitat pe proaspeţii colecti chează satul Ruşi, s-a mai fă
numele; „Unirea“. Avutul de în vişti care, urmînd îndemnul par
— şi-au manifestat hotărirea de ceput al gospodăriei numără tidului, au înţeles că singurul cut o menţiune, semnificativă
printre altele 272 hectare teren
a face din gospodăria lor o uni agricol, 49 care şi căruţe, 43 drum ce le aduce belşug, bună evenimentului sărbătorit dumini
pluguri, 34 grape, 9 semănători
tate socialistă înfloritoare, care stare şi fericire este acela al că : al treilea sat complect co
să le asigure o viaţă mal îm lectivizat în raion.
belşugată. PETRE FARCAŞIU
I. MANEA
Turdaşul a fost complect O manifestare culturală consacrată
Centenarului Unirii Ţărilor Romîne
COLECTIVIZAT
Din luna martie a anului PARIS Corespondentul Ager împlinirii a 100 de ani de-la
1956, în rin.dy.rile ţăranilor mun şi celelalte 145 familii ale sa pres transmite : Asociaţia Fran- Unirea Ţărilor Romîne. Emil
citori din satul Turdaş a înce tului. ţa-Romînia a organizat la P a Tersen, profesor la universita
put să-şi facă loc — o dată cu ris o seară culturală consacrată tea de istorie din Paris, ă ţinut
înfiinţarea gospodăriei colective Sîmbătă, 14 februarie, în sala
— o viaţă nouă, mai îmbelşu festivă a şcolii din Turdaş, s-a N -o să uit n iciodată intîm plarea „(JJmfeiâ m l mân teh n ică — se ră s frin g şi sfa tu rile co o cuvîntare în care a relevat
gată. încă din primul an de ac sărbătorit colectivizarea întregu asia. importanţa acestui eveniment
tivitate, colectiviştii de aici, deşi lui sat. S-a arătat cu acest pri dreptăţescŢ m ai avea o pasiune : fotba şi pe schelele noilor blocuri m unci m un iştilor Arcadie S ch w arlz, V asile istoric din viaţa poporului ro-
puţini la număr, prin munca lor lej, că averea gospodăriei co L -am in tîln it la terenul superior al lul. F otbalul şi hoinăritul pe stră zi toreşti din oraşul ră vărsai pe C hizid. mîn. In continuare a fost. pre
perseverentă au demonstrat ţă lective a crescut acum. cu încă P reiulinderii unde rhuncesc oam eni C r iş a n sa u G r ig o r e C o stă c h e sc u . As zentat un bogat program artis
ranilor cu gospodărie individua 401,18 hectare teren arabil şi 50 jurn alelor, la secţia m olrică. Ş i l-am pînă-n m iezul nopţii iîrzii. Era, în - tineri. Ş i pretutindeni, form ulei a ces tăzi, C a zg h ir ş i S u sa n sin i c a n d id a ţi tic, la care şi-a dat concursul
lă din sat, superioritatea muncii hectare fineţe, cu încă 8 cai, 5 baritonul Dan Iordăchescu. Au
colective. boi şi 46 vaci. A reieşit de ase privii in trig a t: unde ne cunoscusem ? tr-un ctivîn t, unul dintre pensionarii teia — „profesorul m eu“ — i-au fost de partid. , fost prezentate- de asemenea o
menea că noii colectivişti au a- U nde (ierta tă fie-m i in d iscreţia !) de vază ai celebrei „cabane a şm e serie de filme romîneşti de scurt
In anii ce au urmat, colecti dus în gospodărie 75 care şi că m ai văzu sem !aia aceasta osoasă, pu cherilor“. Ş i cu asta, puteai pune a d ă u g a te u rm ă to a rele cu vin te, c.are-i Deseori, „profesorii“ aceştia — pro metraj. La această manifestare
viştii şi-au construit o magazie ruţe, 90 pluguri, 74 grape, 22 ternică, ochii aceştia m ici şi m obili, punct. D oar atîta se putea spune des întregeau sen su l şi o explicau to t culturală au participat perso
cu capacitate de 15 vagoane, semănători cereale, un ca aproape ascunşi sub slujul d es al pre N icolae Spăiăceam i de acum 7-8 fesori şi de m eşteşu g dar şi de via nalităţi ale vieţii culturale şi ar
două pătule pentru porumb, un zan de fiert ţuică, un. atelier de sprincenelor ? P rivirile m i.au alune ani. o d a tă : „fi com unist. M em bru de par tistice din capitala Franţei, pre
şopron pentru' 10 vagoane nu fierărie, două mori cu motoare cat pe insigna de inovator ce-i stră ţă — sîn t toi a tîi de tineri ca şi cum şi un numeros public.
treţ, un grajd pentru 30 vite, electrice şi altele. lucea pe reverul hainei. In clipa ur Iar a stăzi, — inovator, prim ul din- tid “. „e le v ii“ lor. C o m u n istu l G h eorghe
o remiză pentru unelte agricole, m ătoare, hotărîrea m ea era luată. Ştefan C azghir e un jurnalist pri —O—-
o pivniţă betonată cu o capa Printre primii ţărani munci M-arn în d rep ta t h otărît către el. trei cei 120 de brigadieri, care a p ri C roilorescu, m aislru electrician la
citate de 6 vagoane, un siloz tori care s-au hotărît să intre m it titlul acesta de m are cin ste, şl ceput. U n om care ştie — şi nu de secţia a doua furnale, i-a îndem nat iravarea sifuafiei
cu capacitatea de 3 vagoane, o în. gospodărie sînt comuniştii A- ...Şi, du pă vreo d ou ă m in u te, după unul dintre cei m ai buni lăcătuşi ai în m uncă pe un Ion. Sitarii sau un
cocină pentru 30 porci şi un sai ron Trif, Maria Junie, Pavel Ve- prim ul schim b de cuvin te, ajlam cu com binatului siderurgic l ieri, de alaltăieri — să dirijeze cursul Ion A ntO novici, nu cu au lorilalea p ă econom ice din A nglia
van pentru 300 oi. Apoi, au cum sa, deputatul Avram Bota şi al o uim ire pe care nici n-am încercat m etalului incandescent, să-i stă vilea s rului alb. A utoritatea de care se
ţii. s-o ascund, că om ul din faţa m ea C are.i secretul acestei su p rim ă ¦ că evadările peste jgheaburi, să-l su bucură în ochii acestora, el şi-a cu LONDRA (Agerpres). — Zia
părat mai multe animale din era unul şi acelaşi cu N icolae Spă- toare transform ări ? pună ca pe un şarpe de foc im blin- cerit-o prin faptele sale de m uncilor rul „Reynolds News“ critică
fondurile gospodăriei şi cu aju Cu prilejul adunării generale, tăceanu 1 zii. Tot aşa, M oise N icolae, Eronim harnic, iscu sit, pasionat şi m odest. aspru într-un articol redacţio
torul împrumuturilor de stat pe colectivişti ca Rafila Bărtok, lo- întrebarea aceasta am pus-o erou Susan sau N icolae G heorghe. Rubrica O dată, cind s-a rupt cablul de cu nal politica economică a guver
termen lung. Ferma de animale sif Caraşca, Petre Lula, Nico U im ire le g itim ă ; am m ăriu risit.o, fruntaşilor de la g a zeta de perele îi pru de pe linia prin cipală a troliu- nului englez.
a G.A.C. „6 Martie" din Turdaş lae Cigmâiănu, Ladislau Kiss şi lui însuşi. N icolae S p ă lă cea m m-a are de m ult ca „abonaţi perm anenţi“.
alţii, s~au angajat să muncească de atljel, şi inovatorului însuşi — şi Dar în m unca furnalislului se ivesc lui — din care pricină furnalul tre Ziarul scrie că din cauza gu
a numărat la sfîrşitul anului tre fără preget pentru a face din p rivit în tăcere, cu un zîm bet abia adeseori întunplări neaşteptate, lu vernării conservatorilor în An
cut 17 bovine, 10 cabaline, 15 marea lor gospodărie o unitate răspun sul lui a jo st zâm betul. Nu. cruri pe care nu le-ai „în văţat“ nicio buia să m eargă cu capaciiate redu glia nu au de lucru aproape un
puternică. Nu se sim ţea jign it de declaraţia mea. sch iţat la colţul buzelor. A şteptam ... dată. P rea sigu ri de ei înşişi, cei trei milion de oameni. „O parte con
porcine şi 248 de ovine. Chiar el (d u pă cum m i-a m ărturisit furnali ş t i , ( şi nu num ai e i), nu voiau să — G heorghe C roilorescu a fost siderabilă din utilajul nostru in
Fără îndoială că şi recoltele Tot în adunare, au fost com spre sjirşitu l taifasului n ostru ), în Dar în loc de răspuns, m -a luat de să-şi plece urechea la poveţele to va dustrial, scrie ziarul, nu este
plectate consiliul de conducere cerca aceleaşi sim ţăm inte cînd sta răşilor lor cu părul cărunt. R ezu lta, în fruntea grupului de electricieni întrebuinţat. Prin dificultăţi deo
obţinute de colectivişti., în urm.a şi comisia de revizie. Printre co ţa ţă -n faţă cu vechiul N icolae S p ă braţ şi m -a condus în faţa unuia d in care au reparai defecţiunea. A m un sebit de grele trec în prezent
lucrării pământului cu mijloace lectiviştii nou aleşi în conduce lă c e a m , cel de acum 7— 8 ani... tu l? O serie de greşeli tehnice, care cit atunci irei zile şi Irei nopţi, fără industria carboniferă, metalurgi
mecanizate, au fost mult mai rea gospodăriei, se numără tov. tre bătrinii lăcătuşi de pe platform a răneau sim ţitor producţia. C om uniştii isto v. A stfel de fapte nu pot fi ui că, constructoare de maşini,
mari decît ale ţăranilor cu gos Adam Lula, Nicolae Cigmăia- V en ise la H unedoara îm preu nă cu de la secţia a doua furnale s-au ocu ta te uşo.r. E x e m p lu l lu i i-a în s u fle precum şi transportul feroviar
podărie individuală. nu, Alexandru Maier, Francisc atîţia alţi tineri din toate colţurile de încărcare. pat în să de ei, cu răbdare, cu foarte ţit pe Siiaru, A ntonovici. Ei au ajuns şi cînd începe declinul în a-
patriei noastre. V enise să m uncească, m ultă răbdare, arătîndu-le lucrurile fruntaşi ai întrecerii şi candidaţi de ceste ramuri principale ale eco
Concomitent cu dezvoltarea Gruia şi alţii. ca brigadier, pe şantierele m arii pro — D insului îi d a to rez totul. Dân pe care nu le ştiau şi obişau in du .i partid. nomiei, el se repercutează ime
gospodăriei, au crescut şi veni creări indu striale a noului ev. Dar cu o disciplin ă severă a m uncii. Ş te
turile colectiviştilor. In anul tre După complectarea consiliului sul şi alţii ca dânsul (şi avea atîta fan C a zg h ir lipsea un eori de la lu Exem ple din acestea s-ar putea diat asupra întregii populaţii.
cut, de pildă, colectiviştilor le- şi a comisiei de revizie, colecti pe atunci nu-şi dădea seam a de m i cru. M em brul de p a rtid Vasi'.e C ri cita din belşug. O ricare din tinerii
au revenit pentru fiecare zi-mun- viştii au discutat. încă multă nunaţiiI ro st a l acestei m unci. A vea căldură în voce cînd pronunţa aceste şan a ştiut însă să-l dezveţe de o- de la secţia a doua furnale, de pildă, In ultimele 12 luni, noi am
că, orodu.se si bani in valoare vreme, aşa cum fac bunii gos 20 de ani. C rescuse la m arginea biceiul acesta. „D ăunează şi produc oricare din tre fruntaşi, dintre m unci pierdut mărfuri în valoare cel
de 59.86 lei.' podari. dintro familie mare. A- B um reşliului. Era „şm echer“ ; nu ştia cuvinte I) m i-au fo st îndrum ătorii ţiei şi dăunează şi bunului trai al to rii p rim iţi In n o d u rile c a n d id a ţilo r puţin de 1.700.000 lire sterline,
poi, brigada artistică a fabricii decît să vorbească din vîrjul lim bii, fam iliei laie. Nu uita că ai Irei co care ar fi putut fi produse dacă
Consiliul de conducere al gos chimice din Orăştie, a prezentat cu vorbe care m ai de care „şucare“, şi sprijinul. M-au în vă ţa t nu num ai şi m em brilor de partid — şi P avel
podăriei, cu sprijinul organelor un bogat program compus din sâ .şi ungă părul cu p om ezi parju- p ii 1“ — i . a s p u s e l. In s u c c e s e le d e toţi aceşti oameni şi toate aceste
locale de partid şi de stat, a poezii, monoloage, cîntece popu m ate şi să d a n seze „în fig u ri“, ne m eşteşugul, ci şi rostul m eu ca m un Sim ion, şi G heorghe N adolu, şi V ar
popularizat succesele obţinute lare şi muzică uşoară, locul şi lip sit de la toate reuniunile. (D e-a r azi ale lui C azgh ir sau Susan — maşini ar fi fost folosite din
de membrii gospodăriei colecti voia bună au continuat apoi pî- }i fo st tot a tît de activ şi la m un citor şi ca om. Dum nealui e profe ga Ioan — iţi indică îndată, de cum
ve. Ca urmare, rînd pe rînd s-au că !). A tîta tot. Ba, ca să nu-i ne- succese neum brile de nici o scanare
înscris în gospodăria colectivă nă tîrziu. sorul m eu... -h V o rb ele a ste a îi descoşi asupra „secretului“ succe
„ P ro feso ru l selor lor în producţie, pe com unistul
m eu / “. lin gă care lu crea ză :
le-am a u zit d e nenum ărate ori, din — P rofesorul m eu...
gura nenum ăraţilor tineri m un C uvinte care spun lotul
C uvinte care nu m ai au nevoie de
citori hunedoreni. Le-am auzii pe nici un aii com entariu.
platform a furnalelor, am estecin du-se
cu vuietul de cascadă al fon iei topi
te, le.a m au zit în hala îm podobită
cu jerb e d e s ă n ie i a o ţe lă r ie i; le-am
a u zit în cabin ele lo co m o tivelo r C .F.U .
--V v .. /Vv/v.- S r v A W - •'VnT' - .v'VxT'w/\ V y b V \y i' n/n. plin“.
