Page 6 - 1959-02
P. 6

I

*>                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                               Nr. 1281

                                                                                                                                                                                                                                 i &snat

Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate                                                                                                                                                                             Din prevederile bugetare

1.800 kg. floarea-soarelui la hectar                                                                                                                                                                                   Pentru construcţiile social-cul- Pentru construcţia de aiparta^1
                                                                                                                                                                                                                     turaîe, bugetul local al Sfatului mente s-a prevăzut suma de 5,2

   Noi, colectiviştii din Beriu, am  adune în cantitate mai mare pe               Recolta a fost mai frumoasă                    IN C LIŞE U : Portul naţional al sovejenilor (regiunea                              popular orăşenesc Hunedoara                milioane lei, sumă provenită din
început să cultivăm tloarea-soa-     ogor.                                     ca în alţi ani, deşi pe ogoarele              Galaţi), este renumit prin fru museţea sa.                                              prevede şi în acest an sume im­            fondul întreprinderilor şi 850.000
relui din anul 1957. Văzînd re­                                                noastre a bîntuit seceta. De pe                                                                                                       portante. Totalul sumei destina­           lei din bugetul local.
zultatele bune şi veniturile ob­        In primăvară, prin luna mar­           cele două hectare din Luncă,                  La inaugurarea G.A.C. „Unirea“                                                          te investiţiilor în oraşul Hune­
ţinute din recolta anului 1957,                                                noi am obţinut 3.600 kg. floa­                                                                                                        doara se ridică la 17.600.000                Lucrări gospodăreşti
adunarea generală a colectiviş­      tie, cînd am însămînţat floarea-          rea-soarelui, adică 1.800 kg. la              (Urmare din pag, l-a)                       grăşat porci pe care i-am tăiat. Am şi      lei.
tilor a hotărît să cultivăm şi în    soarelui, terenul era suficient de        hectar.                                                                                                                                                                             Paralel cu construcţia de
                                     umed. Sămînţa s-a putut îngro­                                                          la ha. nu i-a lăsat indiferenţi pe ţă­      vîndut porci graşi în anul trecui de               O nouă şcoală                       blocuri de locuinţe continuă şi
anul 1958 o suprafaţă de două                                                     O parte din această recoltă                ranii muncitori. Această realizare i-a      vreo 4.000 lei. Avem şi găini cîte ne                                                  lucrările de pavări şi asfaltări
hectare cu floarea-soarelui. Pen­    pa uşor, ou ajutorul semănători­          s-a distribuit colectiviştilor, re-           ajutai să-şi dea seama că unirea pă-        trebuie. Vă spun că n-am trăit nici­           Anul acesta va începe în ora­           de străzi, canalizări, apeducte
tru aceasta, am ales terenul pe      lor, la o adîncime de vreo 6-7            venind pentru fiecare zi-muncă                nunturilor la un loc şi lucrarea lor in     odată atît de bine. Dar mă apasă to­        şul Hunedoara construcţia unui             etc. Astfel, pentru continuarea
                                                                               cîte 0,500 kg. O cantitate 'd e               comun cu mijloace mecanizate şi după        tuşi un necaz. Sînt supărată că nu          local de şcoală medie. Noua                lucrărilor de pavări, asfaltări şi
care noi îl numim „Lunca din         cm.                                       530 kg. le-am contractat cu în­               reguli ştiinţifice, esle singura cale care  am acum 20 de ani. lini place viaţa         şcoală va fi construită după un            canalizări de străzi s-a alocat
Jos“, unde în anul 1957 am a-           N-a trecut multă vreme de la           treprinderea „Recolta“ şj le-am               duce spre o viaţă mai îndestulaiă.          pe care o trăiesc şi aş vrea să fie cît     proiect modern cu săli spaţioa­            suma de 1.150.000 lei. Se vor
vut însămînţat orz şi ovăz.                                                    livrat în întregime.                                                                      mai lungă.                                  se de clasă şi săli de aplicaţii           executa deci în acest an aproxi­
                                     însămînţare şi plantele au răsă­                                                           Cu prilejul inaugurării au luai cu-                                                  practice. Pentru începerea con­            mativ 14.000 m.p. de asfaltări
   Deşi pământul din „Luncă“ e       rit. Cînd au avut cîte două-trei             Avantajele frumoase ce le-am               vlnful mulţi dintre noii colectivişti, Cu      Am stat de vorbă cu cîteva femei.        strucţiei noii şcoli s-a alocat în         şî pavări şi i.000 m.l. canalizări.
în general roditor, cele două        frunze fiecare, noi le-am prăşit          obţinut, ne-au îndemnat să mă­                toţii şi-au exprimat bucuria de a fi co­    Le-am văzut că sînt cam necăjite pen­       acest an de la bugetul local su­
hectare au fost îngrăşate din        pentru prima dată, cu prăşitoa-           rim în acest an suprafaţa pe                  lectivişti şi angajamentul de a lupta       tru că au adus vitele în G.A.C. Aşa         n a de 2 milioane lei. Lucrarea               Pînă acum Sfatul popular al
toamna anului 1957, înainte de       rea mecanică. Celelalte două              care o vom însămînţa cu floa­                 peniru înflorirea continuă a gospodă­       am jost şi eu cînd rn-am înscris. Dar       noii şcoli a îost deja contractată         oraşului Hunedoara a încheiat
însămînţarea "florii-soarelui, cu    praşile le-am făcut cu sapa, cînd         rea-soarelui. In adunarea gene­               riei lor colective. Au vorbit şi oaspeţi    am greşit. .V ă sfătuiesc să vă bucuraţi    cu constructorul — I.G.S.H.                contract cu întreprinderea de in­
68 care de gunoi provenit în         am găsit că-i timpul mai priel­           rală colectiviştii noştri au ho­              veniţi din alte gospodării colective. Ei    şi să nu vă necăjiţi. Şi în gospodăria                                                 dustrie locală „Grişana“ Brad
cea mai mare parte de la oile        nic.                                                                                    au salutat pe noii colectivişti şi le-au    colectivă vilele suit iot ale voastre. Să         150 apartamente                      pentru livrarea a 2.000 tone pa­
gospodăriei.                                                                   tărît să însămînţeze în primă­                împărtăşit din experienţa şi metodele       le hrăniţi şi să le îngrijiţi bine ca să                                               vele abnorme. De asemenea, s-a
                                        Trebuie să arăt că unii colec­         vară 5 ha. cu această plantă. In              lor de muncă.                               producă cît mai mult. Şi încă ceva vă          Construcţiile de locuinţe con­          asigurat cantitatea de 800 tone
   Sămînţa întrebuinţată de noi                                                acest an vom însămînţa sămîn-                                                             recomand. Să vă înţelegeţi bine, ca         tinuă cu acelaşi ritm, şi în a-            piatră spartă care este deja de­
a îost de soiul Jdanov, primită      tivişti, ca Ioana Dîncan, bănită          ţă din soiul Wnimk, superior                     După ce luaseră cuvlnial ciţiva din­     fraţii, să alegeţi pe cei mai cinstiţi oa­  cest an, în oraşul Hunedoara.              pozitată pe şantierele de lucru.
de la baza G.R.R.-Orăştie.           Dumitreasă, Ana .Şendrescu, Ana           soiului Jdanov. Cu statul vom                                                                                                         Siderurgiştilor hunedoreni şi ce­
                                     Brădean şi alţii, au muncit cu            contracta peste 2.000 kg.                                                                                                             lorlalţi oameni ai muncii le vor              Tot în bugetul local se pre­
   Pămîntul din luncă l-am arat      multă tragere de inimă la pră-                                                                                                                                                  ti date în folosinţă în anul a-            vede pentru mărirea reţelei de
adînc, folosindu-ne de maşinile      şitul florii-soarelui şi la efectua­                    SAMOILĂ DINŞOREANU                                                                                                      cesta aproximativ 150 de aparta­           apeduct suma de două milioane
şi tractoarele S. M. T.-uluj din                                                                                                                                                                                     mente de locuit în blocuri.                lei.
Orăştie. Dar în toamnă nu l-am       rea polenizării artificiale.                       Vicepreşedintele G.A.C. „8 Mai"
grăpat, pentru ca zăpada să se          După culesul pălăriilor, aces­
                                                                                               Beriu — raionul Orăstie
   34.000 kg.                        tea au fost bătute de către co­
                                     lectivişti, care au fost ajutaţi de
   Gospodăria agricolă colectivă
din Hărău, raionul. Ilia, a reu­     către pionierii şcolii elementare
şit să realizeze în anul trecut      din sat.
rezultate destul de bune la cul­
tura sfeclei furajere. Realizările   sfeclă furajeră la hectar
bune se datoresc în primul rînd
muncii harnice depuse de colec­         In toamnă, odată cu arătura            facem prima prăşită înainte de                                                                                                        SIMPOZION
tivişti, în vederea executării lu­   adîncă, pe care am efectuat-o la          a răsări sfecla.
crărilor la timp şi în bune con-     adîncimea de 22-25 cm., s-a în­                                                                                                                                                 in clupă-amiaza zilei de 29 ia­ mit din partea specialiştilor so­
                                     corporat în sol şi o cantitate de            După ce s-au încheiat bine
diţiuni. Ghiar din vară suprafaţa    25 tone gunoi de grajd la hectar.         rînduri Ie, odată cu apariţia pri­                                                                                                    nuarie, Comisia A.R.I..U.S. din vietici în direcţia îmbunătăţirii
                                                                               melor două frunze adevărate, s-a
ce urma să fie cultivată cu sfec­       In primele zile din luna mar­          făcut răritul la 20-30 cm, între                                                                                                      cadrul Combinatului siderurgic cocsului, a tehnologiei elaborării
 lă furajeră a fost dezmiriştită la                                            fire oe rînd. Apoi sfecla s-a pră­                                                                                                    clin Hunedoara a organizat un oţelului şi scurtarea duratei de
                                     tie, cind timpul ne-a permis, am          şit de cîte ori a fost nevoie, a-                                                                                                     simpozion consacrat aniversării elaborare a şarjei etc. De ase­
 adîncimea de 4-5 cm., imediat       lucrat terenul cu cultivatorul şi
                                                                               proximaf'iv la 15 zile o praşilă                                                                                                      a 27 de ani de existenţă a mare­ menea au vorbit şi despre cîţiva
 după recoltarea păioaselor.         apoi j-am grăpat. Cînd tempera­           după alta.                                                                                                                            lui combinat metalurgic din fruntaşi din Magnitogorsk.
                                     tura solului a fost de plus 4 gra­
Infrefinerea                         de celsius (adică în a doua ju­              Toamna, cînd am făcut recol­               tre noii colectivişti şl dintre oaspeţi, meni în conducere şi să aveţi încre­           Magnitogorsk — U.R.S.S. Cu                    La sfîrşitul simpozionului par­
                                     mătate a lunii martie), am făcut                                                                                                                                                                                           ticipanţii au trimis un mesaj me-
                 d ru m u rilo r     semănatul. S-a semănat cu ma­             tatul, s-a realizat o producţie de            din fundul sălii se auzi o voce pu­ dere în ei, să-i ascultaţi şi să-i aju­             această ocazie au vorbit tovară­
                                     şina în rînduri la distanţa de            34.000 kg. la hectar. Această                                                                                                         şii ing. Gheorghe Gheorghişor,             talurgiştilor din Magnitogorsk
   Bugetul Sfatului popular ra­      45-v0 cm., îngropîndu-se .sămîn­                                                        ternică de bărbat:                          taţi. Un lucru aş vrea să vă mai spun.      ing. Natan Kraft şi tehnicianul
ional Hunedoara alocă in acest       ţa la o adîncime de 4 cm. Odată           cantitate mare de sfeclă furaje­                                                                                                      iordan Bacneî. Aceşti tovarăşi             prin care îi felicită pentru suc­
an însemnate sume pentru mo­         cu sămînţa de sfeclă s-a semă­                                                            — Să vorbească tov. . Barţok Rafila, Să participaţi cu toţii la muncă în              au făcut studiile şi specializa­
dernizarea, repararea şi întreţi­    nat şi puţină cînepă, care răsa­          ră realizată la hectar, a îndem­              membră in G.A.C. din Turdaş, care G.A.C., chiar din prima zi, să lucraţi                rea în U.R.S.S. In cuvîntul lor            cesele obţinute în cinstea celui
nerea drumurilor. Astfel, pen­                                                 nat colectiviştii noştri ca anul                                                                                                      au amintit despre ajutorul pri­            de-al XXI-lea Congres al
tru executarea lucrărilor de ma-     re mai repede, folosind-o ca in­                                                        se află printre noi                         ou tragere de inimă că peniru voi lu­                                                  P.C.U.S.
cadamizare, pe drumul Hune­          dicator. In acest fel am putut să         acesta să cultive şi mai multă
doara—Călan, pe o porţiune de                                                  sfeclă.                                         — Să vorbească I — se auziră mai          craţi. Dacă munciţi bine şi produceţi                            -jmi
aproximativ 2 km., s-a alocat                                                                                                multe voci.                                 mult, veţi duce acasă multe produse şi
suma de 500.000 lei. Pentru în­                                                                      PETRU RAITA                                                         bani, iar dacă nu veţi munci bine veţi      O tînără care a îndrăgitjnutica
treţinerea drumurilor Hunedoa­                                                           preşedintele gospodăriei ajgricole     Printre mulţime îşi face Ioc o fe­       pierde. Cred că interesul vostru este
ra—Streişingeorgiu, ,Hunedoara                                                                                               meie îmbrăcată îndr-un cojoc de piele.      să cîşiigaţi.                                       CULTURALA
— Haţeg, Peşlişu Mare—Nan-                                                                        colective din Hărău        Cind ajunge la mijlocul sălii se o-
dru şi Teliucul Superior— Govăj-                                                                                             preşte, răsuflă adine de cîieva ori şi         Tovarăşa Barlok a fost aprobată de
diă s-a alocat suma de 400.000       =wss-.                                                                                  apoi emoţionată începe:                     noii colectivişti prin aplauze, furtunoa­
lei. Din această sumă 260.000                                                                                                H fi Li ’ * ' >. u; •*-»»c? f ii J>s >1QI   se şi prelungUe.
lei va fi folosită efectiv pentru    §c pol oDfine rsiiiialC' bune                                                                                                                                                   » . Lucia-Liciiu, tînăra candida-^ întreprinderea minieră, colindind
repararea drumurilor, 60.000 lei                                                                                                *— Cred că mă cunoaşteţi bine. Bâr-
 pentru repararea podurilor,                                                                                                                                                                                         tă de partid, e cunoscută în în- prin sediile organizaţiilor de
 15.000 lei pentru plantaţii 'de
pomi.                                   Cu două luni în urmă, cînd am po­         Din discuţiile cu profesorii şi ute-       bătui mea este de aici din soiul dum­ Au mai luat cuvîntul tovarăşii lacob              întreaga regiune şi in special în partid, U.T.M., sindicat şi prin
                                     posit pentru prima dată în comuna         miştii oare fac parte din formaţiile ar­
   La executarea lucrărilor, ce­     Cut, raionul Sebeş, aici aproape că       tistice am înţeles că la faza interco-        neavoastră. De cînd ne-am înscris în        Mihai, secretar al Comiteiuhu raional       Valea Jiului. Ea semnează nu­ toate locurile de muncă.
tăţenii vor efectua un mare vo­      nu exista activitate culturală. Cadrele   munală a concursului, desfăşurată la          G.A.C. s-a scris de multe ori în ziar       P.M.R. Ilia, Vasiu Teodor, preşedintele
 lum de lucrări prin contribuţia     didactice se străduiau să înjghebeze      Cîlnic în ziua de 18 ianuarie a.c., a-        despre bărbatul meu. Cred că aţi citit      Sfatului popular raional, Gherbea Re­       meroase articole în ziarele „Dru­ Cu caietul şi creionul in mi-
 voluntară. Se prevede astfel ca     un cor şi o brigadă artistică, dar ti­    ceste echipe au obţinut succese fru­                                                                                                  mul socialismului“ şi „Steagul na, culege date şi materiale pen­
 valoarea contribuţiei muncă să      nerii din sat participau cu greu la re­   moase. Astfel, formaţia corală, condu­
 fie de 65.000 lei.                  petiţii, astfel că erau puţine şanse de   să de tov. Gheorghe Jurca şi echipa           şi dumneavoastră că Barlok Iosif este m is, şeful secţiei agricole a Sfatului           roşu“ în care vorbeşte despre tru staţie, presă, brigăzi artis­
                                     a se obţine un lucru bun.                 de dansuri populare şi de bîtă s-au cla­
                                                                               sat pe primul Ioc alături de brigada          fruntaş în G.A.C. Da tovarăşilor, pe popular regional şi alţi oaspeţi. Vorbi­           munca şi viaţa minerilor, des­ tice de agitaţie, le aşterne pe
                                        De cînd s-a discutat însă problema     artistică de agitaţie din Răhău şi e-                                                                                                 pre munca tineretului, despre hîrtie, le prelucrează, apoi le di­
                                     muncii culturale în cadrul organiza­      chipa de dansuri populare germane din         noi colectivism ne consideră fruntaşi. torii au felicitat pe noii colectivişti şi
                                     ţiei U.T.M. unde au fost date indi­       Cîlnic.                                                                                                                               viaţa cultural-artistică din Ani- fuzează.
                                     caţii precise de ceea ce trebuie făcut,                                                 Dar trebuie să ştiţi că nu sîntem sin­ i-ati îndrumat să lupte pentru întărirea
                                     rezultatele nu au întîrziat să se ara­       Tinerii din comuna Cut, alături de                                                                                                 noasa etc.
                                     te. In momentul de faţă, la căminul       cadrele didactice şi sub îndrumarea           gurii fruntaşi. Gospodăria e plină de gospodăriei lor din punct de vedere or­                                                      Şi, ceea ce e mai important
                                     cultural „23 August“ din comuna Cut       organizaţiei de partid, sînt hotărîţi
                                     activează un cor alcătuit din 45 de       să obţină rezultate şi mai bune în în­        ei. Doi muncim cinstit şi cu hărnicie ganizatoric şi economic, înfiinţînd dife-           Activitatea clocotitoare din e faptul că tînăra aceasta a reu­
                                     persoane, o brigadă artistică de agi­     trecerile viitoare.                                                                                                                   adincurile minei, cît şi aceea ce şit să acumuleze un bogat bagaj
                                     taţie formală din 13 tovarăşi, o echipă                                                 în colectivă. Şi munca noastră este rile ramuri de producţie peniru care
                                     de dansuri populare, solişti vocali etc.                                  C. IOSIVON1                                                                                           se desfăşoară la suprafaţă, în de cunoştinţe în domeniul acti­
                                                                                                               corespondent  bine răsplătită. Veniţi care vreţi şi cînd au condiţii favorabile, cum ar fi legu­
                                                                                                                                                                                                                     cluburile muncitoreşti, la şcoa­           vităţii cultural-artistice de ma­
                                                                                                                             vreţi la noi acasă şi vă veţi convinge micultura, zootehnia, viticultura şt al­         lă şi căminele culturale, sînt             să şi că acolo unde e nevoie de
                                                                                                                                                                                                                     larg cuprinse şi în emisiunile             ajutorul ei, este prezentă cu sta­
                                                                                                                             cît de bine trăim. Avem tot ce ne tre­ tele.                                            locale ale staţiei de radioficare          turile şi îndemnurile sale pre­
                                                                                                                                                                                                                     din Aninoasa, a cărei responsa­            ţioase.
                                                                                                                             buie, grîu, porumb, cartofi, legume, După terminarea şedinţei festive a

                                                                                                                             brinză, lină, şi cîte altele. Pe toate urmat un frumos şi bogat program ar­             bilă este.                                 Pentru calităţile şi devota­

                                                                                                                             le-am primii din G.A.C. Am primii şi tistic, apoi colectiviştii şi-au petrecut          Sprintenă, mereu veselă, o mentul faţă de munca culturală,

                                                                                                                             sume însemnate de bani. Acasă am în- pînă noaptea tirzia.                               Vezi adeseori ureînd scările la pentru ajutorul concret dat for­

                                                                                                                                                                                                                                                                maţiilor artistice din Aninoasa

                                                                                                                                                                                                                                                                şi Iscroni, tineretul de aici o

       Pentru o p ro d u cţie sporită                                          de legum e                                    un metru pătrat. Abavitul sau               şii, castraveţi şi ceapă. Pentru            se tratează cantităţi mici, us­            apreciază şi o stimează aşa
                                                                                                                             germisanul poate ii folosit şi              arpagic se folosesc 50 gr. la un            carea se poate face pe hîrtie
Despre unele măsuri de                                                         combatere                                     sub formă de pulbere. Se pre­               kg. de bulbi. Pentru cantităţi              sugătoare. Seminţele puse la               cum se cuvine.
                                                                                                                             sară 10 gr. pulbere la un metru             mai mari de seminţe se foloseşte            zvîntat se controlează şi se în­
   Extinderea suprafeţelor des­      care sînt create condiţii bune de         Dezinfectarea pămîniului                      pătrat şi se amestecă ou pă                 porzolatorul, iar pentru canti-             torc zilnic pentru a se evita mu-                                      AUREL SLABII
tinate culturii legumelor in re­     temperatură şi umiditate, nece­              folosit în răsadniţă                       mint, folosindu-se grebla. Trata­           iăţi mai mici se folosesc pungi             cigăirea. După uscare se intro­
giunea noastră reprezintă o ac­      sare creşterii plantelor. Aceste                                                        mentul cu aceste produse poate              de celofan sau borcane de sticlă.           duc în săculeţ şi se păstrează                                             corespondent
                                     condiţii sînt insă favorabile şi             In pămintul din răsadniţe se               fi făcut şi înainte de a se intro­          Seminţele vor ocupa două treimi             pînă la semănare.
ţiune importantă care duce la a-     înmulţirii agenţilor patogeni, ca­        depozitează cu timpul diferite                duce pămintul în răsadniţe. In              din volum şi vor fi agitate timp                                                                               —O -
sigurarea unei mai bune aprovi­      re sînt nelipsiţi din răsadniţe şi        insecte vătămătoare, precum şi                acest caz se foloseşte 50 gr. pul­          de 5—7 minute. După tratament,                 La tratarea seminţelor se poa­
zionări a centrelor muncitoreşti     contra cărora trebuie să luăm             sporii (sămînţa) mai multor                   bere la un metru cub pămînt. Cu             seminţele se pun în săcuieţi cu­            te folosi una din următoarele                   Din activitatea
cu produse alimentare. Obţine­       măsuri de distrugere.                     boli. Aceasta din cauză că, aşa               aceste produse reuşim să distru­            raţi şi se păstrează la loc uscat           substanţe:
rea unor producţii mari de legu­                                               cum s-a mai arătat, răsadniţele               gem germenii bolilor. Trebuie să            pînă la semănare.                                                                               b ib lio te c ii
me şi zarzavaturi este condiţio­           Dezinfecta rea                      oferă acestor paraziţi condiţii               ştim însă că in sol se găsesc şi                                                           — germisan-soluţie în doză
nată de aplicarea la timp a unui     răsadniţelor şi a utilajului              bune de dezvoltare. Cind încol­               diferite insecte. Pentru combate­              Tratarea pe cale umedă. Da­              de 0,2 la sută (20 gr. praf la             clubului ,,11 IU N IE "
complex de lucrări în grădina                                                  ţesc seminţele de legume semă­                rea lor, cele mai bune rezultate            că folosim acest procedeu, este             10 litri apă), pentru seminţele
de legume.                                   grădinăresc                       nate în răsadniţe, se trezesc la              le dă hexacloranuî, care se folo­           necesar să respectăm anumite                de varză, roşii, şi castraveţi. Se­                 din C ălan
                                                                               viaţă şi aceşti paraziţi. Pentru              seşte în cantitate de două kg. la           condiţii.                                   minţele se ţin in soluţie timp de
   O verigă importantă a aces­          Scindurile răsadniţelor, ale           a se dezvolta, ei au nevoie de                un metru cub de păniînt. O ma­                                                          15 minute;                                    Anul acesta biblioteca clubu­
tui complex este obţinerea răsa­     paturilor calde, ramele cu gea­           hrana preparată de plantă. Ne-                re parte din Insectele din sol,                înainte şi după tratament se                                                        lui „II Iunie" din Călan şi-a în­
durilor in cantităţi suficiente      muri, lăzile de lemn, precum şi           fiilnd ocrotite, plantele nu fac              oum sînt viermii-sîrmă, larvele             face proba de încolţire. Semin­                — formalină 0,3 la sută (30             ceput activitatea cu mai multe
pentru satisfacerea nevoilor de      întreg utilajul grădinăresc se             altceva decît se supun acestor               cărăbuşului de mai, şi chiar co-            ţele care urmează a ti tratate se           gr. la 10 litri apă), pentru var­          recenzii, cum ar fi -cele asupra
plantare. Un răsad sănătos dă        dezinfectează din timp cu o so­           dăunători, oferindu-le hrana ne­              ropişniţele, mor sub acţiunea a-            pun în săculeţe mici de tifon, se           ză, roşii, castraveţi. Sămînţa se          romanelor : „Atelierul de foc“,
prinderi bune la plantare şi din     luţie de formalină in concentra­           cesară. Şi atunci in loc să se               cestui produs.                              umplu pe jumătate şi se intro­              ţine în soluţie 10—15 minute;              „La cea mai înaltă tensiune",
el se dezvoltă o plantă viguroa­     ţie de 2 la sută (0,5 litri forma­         dezvolte plantele, se dezvoltă                                                           duc în soluţie. Vasul în care se                                                       cît şi prin prezentarea la staţia
să, cu mari posibilităţi de pro­                                                dăunătorii.                                  Dezinfectarea seminţelor                    prepară soluţia trebuie să fie de              — piatră vînătă 0,5—1 la su­            de radioficare a unei seri lite­
ducţie. Un răsad slab, infect, se    lină la 10 litri apă). In lipsa for-                                                                                                sticlă sau de metal emailat. Cu             tă pentru roşii, ardei, ţelină,            rare pe tema operei lui Mihail
dezvoltă slab şi, cu toată stră­                                                   Pentru prevenirea atacurilor                        de legume                         aceeaşi soiulie se pot trata două-          ceapă. Sămînţa, se ţine în solu­           Emitiescu. Biblioteca acordă a-
duinţa pe care o depunem dă          malinei se poate folosi o soluţie          provocate de diferite boli şi in­                                                        trei serii de seminţe, avîndu-se            ţie 10— 15 minute. După trata­             tenţie şi celor 6 biblioteci vo­
producţii scăzute. De aici izvo­     de piatră vînătă în doză de 5 la           secte, este necesar să facem de                 Seminţele rejîrezintă o cale             grijă ca după fiecare tratament             rea cu piatră vînătă, seminţele            lante pe care le-a infiinfat în
răşte concluzia că este necesar                                                 zinfectarea pămîntului pe care               importantă de transmitere- a bo             să se complecteze cantitatea de             se trec prin apă şi var şi a.poi           secţiile uzinei. Păcat insă că
să facem totul pentru a obţine       sută. Dezinfectarea are drept              îl folosim în răsadniţe. Lucrarea            Iilor de la un an la altul. Ger­            soluţie absorbită. Este necesar             se spală.                                  responsabilii cu munca culturală
răsaduri sănătoase, de bună ca­                                                 se execută cu două-trei săptă-               menii bolilor se găsesc în gene­            să ştim că un kilogram de se­                                                          din comitetele de secţii nu acor­
litate. Pentru obţinerea unui ră ­   scop de-a distruge germenii di­            mîni înainte de însămînţare cu               ral la suprafaţa seminţelor. In             minţe absoarbe pînă la 0,5 litri               Lucrările enumerate mai sus             dă suficient sprijin acţiunilor în­
sad sănătos, se impune ou stric­                                                unul din următoarele produse:                cazul cînd nu sînt distruşi prin            apă.                                        se execută înainte de semănat.             treprinse de către biblioteca clu­
teţe aplicarea următoarelor lu­      feritelor boli şi insecte care s-au                                                     tratamente chimice, ei pot să                                                           După răsărirea plantelor, ră ­              bului.
crări : dezinfectarea răsadniţelor                                                 — Formalină în concentraţie               producă infecţii, odată cu apari­              Trebuie avut grijă ca soluţia            sadniţele sini invadate de o se­
şi a utilajului grădinăresc, de­     cuibărit din anii trecuţi pe a-            de 2 la sută. Pentru un metru                 ţia tinerelor plante. De aceea,            pe care o folosim să fie proas­             rie întreagă de dăunători c a :               Pe lingă cele aproape 14.500
zinfectarea pămîntului folosit in                                               cub pa mint sînt .necesari 25 li­            dezinfectarea seminţelor repre­             pătă. Nu se permite tratarea se­            păduchii de frunze, purecii de             de volume existente la sfîrşitul
răsadniţe, dezinfectarea semin­      cest material şi care în timpul            tri soluţie, iar pentrp un metru             zintă o lucrare obligatorie, mai            minţelor cu soluţii vechi. Solu­            frunze, ploşniţele, etc. Contra a-         anului 1958, biblioteca noastră
                                                                                pătrat la adîncimea. de 15 cm., se            ales la legumele cultivate pe              ţia folosită şi cea nefolosită tre­         cestora se poate lupta prin pră-            îşi va mări fondul de cărţi în
 ţei.                                vegetaţiei răsadurilor trec cu u-          folosesc 10 litri soluţie ;•                 cale forţată. Tratarea seminţe­             buie vărsată într-o groapă, care            fu-iri cu hexacloran sau stropiri           acest an cu încă 1.000 de vo­
   Toate aceste lucrări sînt nece­   şurinţă pe tinerele plante, un-                                                          lor se poate face atît pe cale us­         se astupă.                                  cu o soluţie de ecatox 20 în doză           lume.
                                     de-şi găsesc hrana necesară. O-               — abavit sau germisan 10 gr.               cată, cît şi pe cale umedă.                                                            de 0,1—0,2 la sută.
 sare deoarece răsadurile timpu­                                                pulbere la 10 litri apă pentru                                                              După tratare, urmează spăla­                                                            Cei mai activi cititori din luna
 rii se obţin în spaţii închise în   dată atacate, plantele încep a                                                             Traiarea pe cale uscată. La              rea seminţelor în două-trei ape                 Aplicarea acestor recoman­              ianuarie a. c. sînt tovarăşii loan
                                     tinji şi în cele din urmă se u-                                                         tratamentul prin acest procedeu             curate pentru înlăturarea- urme­             dări asigură obţinerea unui ră­            Cimpoieşu, loan Sepniţki, Sa-
                                                                                                                              se întrebuinţează produsul ger­             lor de substanţe toxice. Urmea­             sad sănătos, in stare să dea               veta Finaru şi Maria Petroiescu.
                                     sucă, cauzînd goluri în răsad­                                                           misan în cantitate de 3—5 gr.               ză zvintarea seminţelor, care se            producţii mari de legume şi zar­
                                                                                                                              la un kg. sămînţă de varză, ro-            va face in cameră la o tempe­                zavaturi şi de bună calitate.                 Bibliotecara clubului, tov. Ro-
                                      niţe.                                                                                                                               ratură de 18--20 grade C. Cind                                                         zalia Gutean, este hotărîtă ca în
                                                                                                                                                                                                                                          Ing. Gh. LEFTER        acest an să obţină rezultate şi
                                                                                                                                                                                                                                                                 mai bune în munca cu cartea.
                                                                                                                                                                                                                               cercetător la Staţiunea experi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                               IOSIF CRAŞCA
                                                                                                                                                                                                                               mentală pomicolă — Geoagiu
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   corespondent
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11