Page 6 - 1959-02
P. 6
I
*> DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1281
i &snat
Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate Din prevederile bugetare
1.800 kg. floarea-soarelui la hectar Pentru construcţiile social-cul- Pentru construcţia de aiparta^1
turaîe, bugetul local al Sfatului mente s-a prevăzut suma de 5,2
Noi, colectiviştii din Beriu, am adune în cantitate mai mare pe Recolta a fost mai frumoasă IN C LIŞE U : Portul naţional al sovejenilor (regiunea popular orăşenesc Hunedoara milioane lei, sumă provenită din
început să cultivăm tloarea-soa- ogor. ca în alţi ani, deşi pe ogoarele Galaţi), este renumit prin fru museţea sa. prevede şi în acest an sume im fondul întreprinderilor şi 850.000
relui din anul 1957. Văzînd re noastre a bîntuit seceta. De pe portante. Totalul sumei destina lei din bugetul local.
zultatele bune şi veniturile ob In primăvară, prin luna mar cele două hectare din Luncă, La inaugurarea G.A.C. „Unirea“ te investiţiilor în oraşul Hune
ţinute din recolta anului 1957, noi am obţinut 3.600 kg. floa doara se ridică la 17.600.000 Lucrări gospodăreşti
adunarea generală a colectiviş tie, cînd am însămînţat floarea- rea-soarelui, adică 1.800 kg. la (Urmare din pag, l-a) grăşat porci pe care i-am tăiat. Am şi lei.
tilor a hotărît să cultivăm şi în soarelui, terenul era suficient de hectar. Paralel cu construcţia de
umed. Sămînţa s-a putut îngro la ha. nu i-a lăsat indiferenţi pe ţă vîndut porci graşi în anul trecui de O nouă şcoală blocuri de locuinţe continuă şi
anul 1958 o suprafaţă de două O parte din această recoltă ranii muncitori. Această realizare i-a vreo 4.000 lei. Avem şi găini cîte ne lucrările de pavări şi asfaltări
hectare cu floarea-soarelui. Pen pa uşor, ou ajutorul semănători s-a distribuit colectiviştilor, re- ajutai să-şi dea seama că unirea pă- trebuie. Vă spun că n-am trăit nici Anul acesta va începe în ora de străzi, canalizări, apeducte
tru aceasta, am ales terenul pe lor, la o adîncime de vreo 6-7 venind pentru fiecare zi-muncă nunturilor la un loc şi lucrarea lor in odată atît de bine. Dar mă apasă to şul Hunedoara construcţia unui etc. Astfel, pentru continuarea
cîte 0,500 kg. O cantitate 'd e comun cu mijloace mecanizate şi după tuşi un necaz. Sînt supărată că nu local de şcoală medie. Noua lucrărilor de pavări, asfaltări şi
care noi îl numim „Lunca din cm. 530 kg. le-am contractat cu în reguli ştiinţifice, esle singura cale care am acum 20 de ani. lini place viaţa şcoală va fi construită după un canalizări de străzi s-a alocat
Jos“, unde în anul 1957 am a- N-a trecut multă vreme de la treprinderea „Recolta“ şj le-am duce spre o viaţă mai îndestulaiă. pe care o trăiesc şi aş vrea să fie cît proiect modern cu săli spaţioa suma de 1.150.000 lei. Se vor
vut însămînţat orz şi ovăz. livrat în întregime. mai lungă. se de clasă şi săli de aplicaţii executa deci în acest an aproxi
însămînţare şi plantele au răsă Cu prilejul inaugurării au luai cu- practice. Pentru începerea con mativ 14.000 m.p. de asfaltări
Deşi pământul din „Luncă“ e rit. Cînd au avut cîte două-trei Avantajele frumoase ce le-am vlnful mulţi dintre noii colectivişti, Cu Am stat de vorbă cu cîteva femei. strucţiei noii şcoli s-a alocat în şî pavări şi i.000 m.l. canalizări.
în general roditor, cele două frunze fiecare, noi le-am prăşit obţinut, ne-au îndemnat să mă toţii şi-au exprimat bucuria de a fi co Le-am văzut că sînt cam necăjite pen acest an de la bugetul local su
hectare au fost îngrăşate din pentru prima dată, cu prăşitoa- rim în acest an suprafaţa pe lectivişti şi angajamentul de a lupta tru că au adus vitele în G.A.C. Aşa n a de 2 milioane lei. Lucrarea Pînă acum Sfatul popular al
toamna anului 1957, înainte de rea mecanică. Celelalte două care o vom însămînţa cu floa peniru înflorirea continuă a gospodă am jost şi eu cînd rn-am înscris. Dar noii şcoli a îost deja contractată oraşului Hunedoara a încheiat
însămînţarea "florii-soarelui, cu praşile le-am făcut cu sapa, cînd rea-soarelui. In adunarea gene riei lor colective. Au vorbit şi oaspeţi am greşit. .V ă sfătuiesc să vă bucuraţi cu constructorul — I.G.S.H. contract cu întreprinderea de in
68 care de gunoi provenit în am găsit că-i timpul mai priel rală colectiviştii noştri au ho veniţi din alte gospodării colective. Ei şi să nu vă necăjiţi. Şi în gospodăria dustrie locală „Grişana“ Brad
cea mai mare parte de la oile nic. au salutat pe noii colectivişti şi le-au colectivă vilele suit iot ale voastre. Să 150 apartamente pentru livrarea a 2.000 tone pa
gospodăriei. tărît să însămînţeze în primă împărtăşit din experienţa şi metodele le hrăniţi şi să le îngrijiţi bine ca să vele abnorme. De asemenea, s-a
Trebuie să arăt că unii colec vară 5 ha. cu această plantă. In lor de muncă. producă cît mai mult. Şi încă ceva vă Construcţiile de locuinţe con asigurat cantitatea de 800 tone
Sămînţa întrebuinţată de noi acest an vom însămînţa sămîn- recomand. Să vă înţelegeţi bine, ca tinuă cu acelaşi ritm, şi în a- piatră spartă care este deja de
a îost de soiul Jdanov, primită tivişti, ca Ioana Dîncan, bănită ţă din soiul Wnimk, superior După ce luaseră cuvlnial ciţiva din fraţii, să alegeţi pe cei mai cinstiţi oa cest an, în oraşul Hunedoara. pozitată pe şantierele de lucru.
de la baza G.R.R.-Orăştie. Dumitreasă, Ana .Şendrescu, Ana soiului Jdanov. Cu statul vom Siderurgiştilor hunedoreni şi ce
Brădean şi alţii, au muncit cu contracta peste 2.000 kg. lorlalţi oameni ai muncii le vor Tot în bugetul local se pre
Pămîntul din luncă l-am arat multă tragere de inimă la pră- ti date în folosinţă în anul a- vede pentru mărirea reţelei de
adînc, folosindu-ne de maşinile şitul florii-soarelui şi la efectua SAMOILĂ DINŞOREANU cesta aproximativ 150 de aparta apeduct suma de două milioane
şi tractoarele S. M. T.-uluj din mente de locuit în blocuri. lei.
Orăştie. Dar în toamnă nu l-am rea polenizării artificiale. Vicepreşedintele G.A.C. „8 Mai"
grăpat, pentru ca zăpada să se După culesul pălăriilor, aces
Beriu — raionul Orăstie
34.000 kg. tea au fost bătute de către co
lectivişti, care au fost ajutaţi de
Gospodăria agricolă colectivă
din Hărău, raionul. Ilia, a reu către pionierii şcolii elementare
şit să realizeze în anul trecut din sat.
rezultate destul de bune la cul
tura sfeclei furajere. Realizările sfeclă furajeră la hectar
bune se datoresc în primul rînd
muncii harnice depuse de colec In toamnă, odată cu arătura facem prima prăşită înainte de SIMPOZION
tivişti, în vederea executării lu adîncă, pe care am efectuat-o la a răsări sfecla.
crărilor la timp şi în bune con- adîncimea de 22-25 cm., s-a în in clupă-amiaza zilei de 29 ia mit din partea specialiştilor so
corporat în sol şi o cantitate de După ce s-au încheiat bine
diţiuni. Ghiar din vară suprafaţa 25 tone gunoi de grajd la hectar. rînduri Ie, odată cu apariţia pri nuarie, Comisia A.R.I..U.S. din vietici în direcţia îmbunătăţirii
melor două frunze adevărate, s-a
ce urma să fie cultivată cu sfec In primele zile din luna mar făcut răritul la 20-30 cm, între cadrul Combinatului siderurgic cocsului, a tehnologiei elaborării
lă furajeră a fost dezmiriştită la fire oe rînd. Apoi sfecla s-a pră clin Hunedoara a organizat un oţelului şi scurtarea duratei de
tie, cind timpul ne-a permis, am şit de cîte ori a fost nevoie, a- simpozion consacrat aniversării elaborare a şarjei etc. De ase
adîncimea de 4-5 cm., imediat lucrat terenul cu cultivatorul şi
proximaf'iv la 15 zile o praşilă a 27 de ani de existenţă a mare menea au vorbit şi despre cîţiva
după recoltarea păioaselor. apoi j-am grăpat. Cînd tempera după alta. lui combinat metalurgic din fruntaşi din Magnitogorsk.
tura solului a fost de plus 4 gra
Infrefinerea de celsius (adică în a doua ju Toamna, cînd am făcut recol tre noii colectivişti şl dintre oaspeţi, meni în conducere şi să aveţi încre Magnitogorsk — U.R.S.S. Cu La sfîrşitul simpozionului par
mătate a lunii martie), am făcut ticipanţii au trimis un mesaj me-
d ru m u rilo r semănatul. S-a semănat cu ma tatul, s-a realizat o producţie de din fundul sălii se auzi o voce pu dere în ei, să-i ascultaţi şi să-i aju această ocazie au vorbit tovară
şina în rînduri la distanţa de 34.000 kg. la hectar. Această şii ing. Gheorghe Gheorghişor, talurgiştilor din Magnitogorsk
Bugetul Sfatului popular ra 45-v0 cm., îngropîndu-se .sămîn ternică de bărbat: taţi. Un lucru aş vrea să vă mai spun. ing. Natan Kraft şi tehnicianul
ional Hunedoara alocă in acest ţa la o adîncime de 4 cm. Odată cantitate mare de sfeclă furaje iordan Bacneî. Aceşti tovarăşi prin care îi felicită pentru suc
an însemnate sume pentru mo cu sămînţa de sfeclă s-a semă — Să vorbească tov. . Barţok Rafila, Să participaţi cu toţii la muncă în au făcut studiile şi specializa
dernizarea, repararea şi întreţi nat şi puţină cînepă, care răsa ră realizată la hectar, a îndem membră in G.A.C. din Turdaş, care G.A.C., chiar din prima zi, să lucraţi rea în U.R.S.S. In cuvîntul lor cesele obţinute în cinstea celui
nerea drumurilor. Astfel, pen nat colectiviştii noştri ca anul au amintit despre ajutorul pri de-al XXI-lea Congres al
tru executarea lucrărilor de ma- re mai repede, folosind-o ca in se află printre noi ou tragere de inimă că peniru voi lu P.C.U.S.
cadamizare, pe drumul Hune dicator. In acest fel am putut să acesta să cultive şi mai multă
doara—Călan, pe o porţiune de sfeclă. — Să vorbească I — se auziră mai craţi. Dacă munciţi bine şi produceţi -jmi
aproximativ 2 km., s-a alocat multe voci. mult, veţi duce acasă multe produse şi
suma de 500.000 lei. Pentru în PETRU RAITA bani, iar dacă nu veţi munci bine veţi O tînără care a îndrăgitjnutica
treţinerea drumurilor Hunedoa preşedintele gospodăriei ajgricole Printre mulţime îşi face Ioc o fe pierde. Cred că interesul vostru este
ra—Streişingeorgiu, ,Hunedoara meie îmbrăcată îndr-un cojoc de piele. să cîşiigaţi. CULTURALA
— Haţeg, Peşlişu Mare—Nan- colective din Hărău Cind ajunge la mijlocul sălii se o-
dru şi Teliucul Superior— Govăj- preşte, răsuflă adine de cîieva ori şi Tovarăşa Barlok a fost aprobată de
diă s-a alocat suma de 400.000 =wss-. apoi emoţionată începe: noii colectivişti prin aplauze, furtunoa
lei. Din această sumă 260.000 H fi Li ’ * ' >. u; •*-»»c? f ii J>s >1QI se şi prelungUe.
lei va fi folosită efectiv pentru §c pol oDfine rsiiiialC' bune » . Lucia-Liciiu, tînăra candida-^ întreprinderea minieră, colindind
repararea drumurilor, 60.000 lei *— Cred că mă cunoaşteţi bine. Bâr-
pentru repararea podurilor, tă de partid, e cunoscută în în- prin sediile organizaţiilor de
15.000 lei pentru plantaţii 'de
pomi. Cu două luni în urmă, cînd am po Din discuţiile cu profesorii şi ute- bătui mea este de aici din soiul dum Au mai luat cuvîntul tovarăşii lacob întreaga regiune şi in special în partid, U.T.M., sindicat şi prin
posit pentru prima dată în comuna miştii oare fac parte din formaţiile ar
La executarea lucrărilor, ce Cut, raionul Sebeş, aici aproape că tistice am înţeles că la faza interco- neavoastră. De cînd ne-am înscris în Mihai, secretar al Comiteiuhu raional Valea Jiului. Ea semnează nu toate locurile de muncă.
tăţenii vor efectua un mare vo nu exista activitate culturală. Cadrele munală a concursului, desfăşurată la G.A.C. s-a scris de multe ori în ziar P.M.R. Ilia, Vasiu Teodor, preşedintele
lum de lucrări prin contribuţia didactice se străduiau să înjghebeze Cîlnic în ziua de 18 ianuarie a.c., a- despre bărbatul meu. Cred că aţi citit Sfatului popular raional, Gherbea Re meroase articole în ziarele „Dru Cu caietul şi creionul in mi-
voluntară. Se prevede astfel ca un cor şi o brigadă artistică, dar ti ceste echipe au obţinut succese fru mul socialismului“ şi „Steagul na, culege date şi materiale pen
valoarea contribuţiei muncă să nerii din sat participau cu greu la re moase. Astfel, formaţia corală, condu
fie de 65.000 lei. petiţii, astfel că erau puţine şanse de să de tov. Gheorghe Jurca şi echipa şi dumneavoastră că Barlok Iosif este m is, şeful secţiei agricole a Sfatului roşu“ în care vorbeşte despre tru staţie, presă, brigăzi artis
a se obţine un lucru bun. de dansuri populare şi de bîtă s-au cla
sat pe primul Ioc alături de brigada fruntaş în G.A.C. Da tovarăşilor, pe popular regional şi alţi oaspeţi. Vorbi munca şi viaţa minerilor, des tice de agitaţie, le aşterne pe
De cînd s-a discutat însă problema artistică de agitaţie din Răhău şi e- pre munca tineretului, despre hîrtie, le prelucrează, apoi le di
muncii culturale în cadrul organiza chipa de dansuri populare germane din noi colectivism ne consideră fruntaşi. torii au felicitat pe noii colectivişti şi
ţiei U.T.M. unde au fost date indi Cîlnic. viaţa cultural-artistică din Ani- fuzează.
caţii precise de ceea ce trebuie făcut, Dar trebuie să ştiţi că nu sîntem sin i-ati îndrumat să lupte pentru întărirea
rezultatele nu au întîrziat să se ara Tinerii din comuna Cut, alături de noasa etc.
te. In momentul de faţă, la căminul cadrele didactice şi sub îndrumarea gurii fruntaşi. Gospodăria e plină de gospodăriei lor din punct de vedere or Şi, ceea ce e mai important
cultural „23 August“ din comuna Cut organizaţiei de partid, sînt hotărîţi
activează un cor alcătuit din 45 de să obţină rezultate şi mai bune în în ei. Doi muncim cinstit şi cu hărnicie ganizatoric şi economic, înfiinţînd dife- Activitatea clocotitoare din e faptul că tînăra aceasta a reu
persoane, o brigadă artistică de agi trecerile viitoare. adincurile minei, cît şi aceea ce şit să acumuleze un bogat bagaj
taţie formală din 13 tovarăşi, o echipă în colectivă. Şi munca noastră este rile ramuri de producţie peniru care
de dansuri populare, solişti vocali etc. C. IOSIVON1 se desfăşoară la suprafaţă, în de cunoştinţe în domeniul acti
corespondent bine răsplătită. Veniţi care vreţi şi cînd au condiţii favorabile, cum ar fi legu
cluburile muncitoreşti, la şcoa vităţii cultural-artistice de ma
vreţi la noi acasă şi vă veţi convinge micultura, zootehnia, viticultura şt al lă şi căminele culturale, sînt să şi că acolo unde e nevoie de
larg cuprinse şi în emisiunile ajutorul ei, este prezentă cu sta
cît de bine trăim. Avem tot ce ne tre tele. locale ale staţiei de radioficare turile şi îndemnurile sale pre
din Aninoasa, a cărei responsa ţioase.
buie, grîu, porumb, cartofi, legume, După terminarea şedinţei festive a
brinză, lină, şi cîte altele. Pe toate urmat un frumos şi bogat program ar bilă este. Pentru calităţile şi devota
le-am primii din G.A.C. Am primii şi tistic, apoi colectiviştii şi-au petrecut Sprintenă, mereu veselă, o mentul faţă de munca culturală,
sume însemnate de bani. Acasă am în- pînă noaptea tirzia. Vezi adeseori ureînd scările la pentru ajutorul concret dat for
maţiilor artistice din Aninoasa
şi Iscroni, tineretul de aici o
Pentru o p ro d u cţie sporită de legum e un metru pătrat. Abavitul sau şii, castraveţi şi ceapă. Pentru se tratează cantităţi mici, us apreciază şi o stimează aşa
germisanul poate ii folosit şi arpagic se folosesc 50 gr. la un carea se poate face pe hîrtie
Despre unele măsuri de combatere sub formă de pulbere. Se pre kg. de bulbi. Pentru cantităţi sugătoare. Seminţele puse la cum se cuvine.
sară 10 gr. pulbere la un metru mai mari de seminţe se foloseşte zvîntat se controlează şi se în
Extinderea suprafeţelor des care sînt create condiţii bune de Dezinfectarea pămîniului pătrat şi se amestecă ou pă porzolatorul, iar pentru canti- torc zilnic pentru a se evita mu- AUREL SLABII
tinate culturii legumelor in re temperatură şi umiditate, nece folosit în răsadniţă mint, folosindu-se grebla. Trata iăţi mai mici se folosesc pungi cigăirea. După uscare se intro
giunea noastră reprezintă o ac sare creşterii plantelor. Aceste mentul cu aceste produse poate de celofan sau borcane de sticlă. duc în săculeţ şi se păstrează corespondent
condiţii sînt insă favorabile şi In pămintul din răsadniţe se fi făcut şi înainte de a se intro Seminţele vor ocupa două treimi pînă la semănare.
ţiune importantă care duce la a- înmulţirii agenţilor patogeni, ca depozitează cu timpul diferite duce pămintul în răsadniţe. In din volum şi vor fi agitate timp —O -
sigurarea unei mai bune aprovi re sînt nelipsiţi din răsadniţe şi insecte vătămătoare, precum şi acest caz se foloseşte 50 gr. pul de 5—7 minute. După tratament, La tratarea seminţelor se poa
zionări a centrelor muncitoreşti contra cărora trebuie să luăm sporii (sămînţa) mai multor bere la un metru cub pămînt. Cu seminţele se pun în săcuieţi cu te folosi una din următoarele Din activitatea
cu produse alimentare. Obţine măsuri de distrugere. boli. Aceasta din cauză că, aşa aceste produse reuşim să distru raţi şi se păstrează la loc uscat substanţe:
rea unor producţii mari de legu cum s-a mai arătat, răsadniţele gem germenii bolilor. Trebuie să pînă la semănare. b ib lio te c ii
me şi zarzavaturi este condiţio Dezinfecta rea oferă acestor paraziţi condiţii ştim însă că in sol se găsesc şi — germisan-soluţie în doză
nată de aplicarea la timp a unui răsadniţelor şi a utilajului bune de dezvoltare. Cind încol diferite insecte. Pentru combate Tratarea pe cale umedă. Da de 0,2 la sută (20 gr. praf la clubului ,,11 IU N IE "
complex de lucrări în grădina ţesc seminţele de legume semă rea lor, cele mai bune rezultate că folosim acest procedeu, este 10 litri apă), pentru seminţele
de legume. grădinăresc nate în răsadniţe, se trezesc la le dă hexacloranuî, care se folo necesar să respectăm anumite de varză, roşii, şi castraveţi. Se din C ălan
viaţă şi aceşti paraziţi. Pentru seşte în cantitate de două kg. la condiţii. minţele se ţin in soluţie timp de
O verigă importantă a aces Scindurile răsadniţelor, ale a se dezvolta, ei au nevoie de un metru cub de păniînt. O ma 15 minute; Anul acesta biblioteca clubu
tui complex este obţinerea răsa paturilor calde, ramele cu gea hrana preparată de plantă. Ne- re parte din Insectele din sol, înainte şi după tratament se lui „II Iunie" din Călan şi-a în
durilor in cantităţi suficiente muri, lăzile de lemn, precum şi fiilnd ocrotite, plantele nu fac oum sînt viermii-sîrmă, larvele face proba de încolţire. Semin — formalină 0,3 la sută (30 ceput activitatea cu mai multe
pentru satisfacerea nevoilor de întreg utilajul grădinăresc se altceva decît se supun acestor cărăbuşului de mai, şi chiar co- ţele care urmează a ti tratate se gr. la 10 litri apă), pentru var recenzii, cum ar fi -cele asupra
plantare. Un răsad sănătos dă dezinfectează din timp cu o so dăunători, oferindu-le hrana ne ropişniţele, mor sub acţiunea a- pun în săculeţe mici de tifon, se ză, roşii, castraveţi. Sămînţa se romanelor : „Atelierul de foc“,
prinderi bune la plantare şi din luţie de formalină in concentra cesară. Şi atunci in loc să se cestui produs. umplu pe jumătate şi se intro ţine în soluţie 10—15 minute; „La cea mai înaltă tensiune",
el se dezvoltă o plantă viguroa ţie de 2 la sută (0,5 litri forma dezvolte plantele, se dezvoltă duc în soluţie. Vasul în care se cît şi prin prezentarea la staţia
să, cu mari posibilităţi de pro dăunătorii. Dezinfectarea seminţelor prepară soluţia trebuie să fie de — piatră vînătă 0,5—1 la su de radioficare a unei seri lite
ducţie. Un răsad slab, infect, se lină la 10 litri apă). In lipsa for- sticlă sau de metal emailat. Cu tă pentru roşii, ardei, ţelină, rare pe tema operei lui Mihail
dezvoltă slab şi, cu toată stră Pentru prevenirea atacurilor de legume aceeaşi soiulie se pot trata două- ceapă. Sămînţa, se ţine în solu Emitiescu. Biblioteca acordă a-
duinţa pe care o depunem dă malinei se poate folosi o soluţie provocate de diferite boli şi in trei serii de seminţe, avîndu-se ţie 10— 15 minute. După trata tenţie şi celor 6 biblioteci vo
producţii scăzute. De aici izvo de piatră vînătă în doză de 5 la secte, este necesar să facem de Seminţele rejîrezintă o cale grijă ca după fiecare tratament rea cu piatră vînătă, seminţele lante pe care le-a infiinfat în
răşte concluzia că este necesar zinfectarea pămîntului pe care importantă de transmitere- a bo să se complecteze cantitatea de se trec prin apă şi var şi a.poi secţiile uzinei. Păcat insă că
să facem totul pentru a obţine sută. Dezinfectarea are drept îl folosim în răsadniţe. Lucrarea Iilor de la un an la altul. Ger soluţie absorbită. Este necesar se spală. responsabilii cu munca culturală
răsaduri sănătoase, de bună ca se execută cu două-trei săptă- menii bolilor se găsesc în gene să ştim că un kilogram de se din comitetele de secţii nu acor
litate. Pentru obţinerea unui ră scop de-a distruge germenii di mîni înainte de însămînţare cu ral la suprafaţa seminţelor. In minţe absoarbe pînă la 0,5 litri Lucrările enumerate mai sus dă suficient sprijin acţiunilor în
sad sănătos, se impune ou stric unul din următoarele produse: cazul cînd nu sînt distruşi prin apă. se execută înainte de semănat. treprinse de către biblioteca clu
teţe aplicarea următoarelor lu feritelor boli şi insecte care s-au tratamente chimice, ei pot să După răsărirea plantelor, ră bului.
crări : dezinfectarea răsadniţelor — Formalină în concentraţie producă infecţii, odată cu apari Trebuie avut grijă ca soluţia sadniţele sini invadate de o se
şi a utilajului grădinăresc, de cuibărit din anii trecuţi pe a- de 2 la sută. Pentru un metru ţia tinerelor plante. De aceea, pe care o folosim să fie proas rie întreagă de dăunători c a : Pe lingă cele aproape 14.500
zinfectarea pămîntului folosit in cub pa mint sînt .necesari 25 li dezinfectarea seminţelor repre pătă. Nu se permite tratarea se păduchii de frunze, purecii de de volume existente la sfîrşitul
răsadniţe, dezinfectarea semin cest material şi care în timpul tri soluţie, iar pentrp un metru zintă o lucrare obligatorie, mai minţelor cu soluţii vechi. Solu frunze, ploşniţele, etc. Contra a- anului 1958, biblioteca noastră
pătrat la adîncimea. de 15 cm., se ales la legumele cultivate pe ţia folosită şi cea nefolosită tre cestora se poate lupta prin pră- îşi va mări fondul de cărţi în
ţei. vegetaţiei răsadurilor trec cu u- folosesc 10 litri soluţie ;• cale forţată. Tratarea seminţe buie vărsată într-o groapă, care fu-iri cu hexacloran sau stropiri acest an cu încă 1.000 de vo
Toate aceste lucrări sînt nece şurinţă pe tinerele plante, un- lor se poate face atît pe cale us se astupă. cu o soluţie de ecatox 20 în doză lume.
de-şi găsesc hrana necesară. O- — abavit sau germisan 10 gr. cată, cît şi pe cale umedă. de 0,1—0,2 la sută.
sare deoarece răsadurile timpu pulbere la 10 litri apă pentru După tratare, urmează spăla Cei mai activi cititori din luna
rii se obţin în spaţii închise în dată atacate, plantele încep a Traiarea pe cale uscată. La rea seminţelor în două-trei ape Aplicarea acestor recoman ianuarie a. c. sînt tovarăşii loan
tinji şi în cele din urmă se u- tratamentul prin acest procedeu curate pentru înlăturarea- urme dări asigură obţinerea unui ră Cimpoieşu, loan Sepniţki, Sa-
se întrebuinţează produsul ger lor de substanţe toxice. Urmea sad sănătos, in stare să dea veta Finaru şi Maria Petroiescu.
sucă, cauzînd goluri în răsad misan în cantitate de 3—5 gr. ză zvintarea seminţelor, care se producţii mari de legume şi zar
la un kg. sămînţă de varză, ro- va face in cameră la o tempe zavaturi şi de bună calitate. Bibliotecara clubului, tov. Ro-
niţe. ratură de 18--20 grade C. Cind zalia Gutean, este hotărîtă ca în
Ing. Gh. LEFTER acest an să obţină rezultate şi
mai bune în munca cu cartea.
cercetător la Staţiunea experi
IOSIF CRAŞCA
mentală pomicolă — Geoagiu
corespondent