Page 60 - 1959-02
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCI AUS MU LU! Nr. 1294
Haas
U. IFL S . S , s Arm ale ş jlp i •ultimate1111 ................ - $iird •ultim éis ştiri •uüimale ştiri • Poziţia Cubei
¦ I . . ,,,, -¦ ¦______
linii iii s ilii ii pirfld MII. I .l .l V, ¦ *_______ faţă de O.S.A.
cottswifi liaîiii ItoMor CARACAS 17 (Agerpres). —
Paul Ror, noul reprezentant al
MşmMi il XXI-lniSF.S1.S. Cubei în Organizaţia statelor
americane (O.S.A.) şi membru
al delegaţiei cuba-ne la ceremo
IN FILIPINE: nia instalării noului -preşedinte
. MOSCOVA 17;(Agerpreş). — tid din Estonia s-a menţionat că fi al Venezuelei, a declarai că ţa
TASS anunţă .' Pe întreg cuprin peste 7 ani; Estonia sovietică va ra sa se va retrage din O.S.A.
sul Uniunii Sovietice au ioc a- produce, de 3,3 ori - mai multă BE Ciocniri între poliţie1 dacă această organizaţie nu va
dunjri republicane, regionale şi energie electrică . decît .întreaga F resa britanică elogiază m aestria şi detaşamente de partizan! exclude din sinul ei pe reprezen
orăşeneşti ale activului de par Rusie ţaristă\ în anul 19,13. dirijorului Constantin Silvestri tanţii guvernelor dictatoriale din
tid, în cadrul cărora este relevat şi a violonistului Ion Voicu NEW YORK 17 (Agerpres) cişi cîţiva poliţişti. Partizanii America Latină.
uriaşul avînt pe care l-au trezit Adunarea activului. de partid Corespondentul din Manilla al
din Republica Autonomă Mord- LONDRA 17 (Agerpres). — a da un supliment. Deşi aseme ziarului „New York Times“ ,a- au difuzat manifeste populaţiei Ror a declarat că in ziua în
in rundul oamenilor muncii so vină. a subliniat că cifrele de Concertele date de dirijorul Con nea suplimente nu sînt de dorit nunţă că în Filipine se desfă’ Filipinelor în care cheamă la care se va prezenta pentru pri
vietici, hotărlriile Congresului al control ale planului septenal pre stantin Silvestri şi violonistul în general, al său a fost bine şoară o mişcare de partizani ex- insurecţia armată împotriva gu ma oară în faţa O.S.A. va cere
XXI-iea al .P.C.U.S. văd un ritm susţinut al dezvol Ion Voicu cu celebra orchestră venit şi ne-a dat ocazia de a primînd nemulţumirea populaţiei vernului. Corespondentul arată înlăturarea imediată a reprezen
tării industriei a tuturor republi simfonică Halle la Manchester, admira tehnica strălucitoare şi că împotriva guvernului se ri tanţilor lui Trujillo (Republica
La 16 februarie a avut loc a- cilor naţionale din U.R.S.S., in care au fost îndelung aplaudate sensibilitatea muzicală ascuţită faţă de politica; preşedintelui dică foştii participanţi la mişca Dominicană), Somoza (Nicara
du'narea activului de partid din clusiv ale celei. Mordvine., de peste 4.000 de spectatori, în a solistului în două lucrări cît rea patriotică antijaponeză a gua) şi Stroessner (Paraguay).
Azerbaidjan la..care. I. Mustafa- zilele de 11 şi 12 februarie au se poate de îndepărtate ca stil. Carios Garcia. In ştire se spune partizanilor, care în perioada
ev, prim-secretar al Comitetului La 16 februarie au avut loc prilejuit numeroase comentarii Silvestri s-a relevat ca un diri celui de-al doilea război mondial Creşterea m işcării
C entral. al Partidului Comunist de asemenea adunări ale activu elogioase în ziarele engleze. P ro jor viguros, neafectat, impulsiv, că in urma unei ciocniri a unui număra în rindurile sale aproa
din Azerbaidjan, a'prezentat un gramul a cuprins simfonia sibi- multilateral. El pune accentul pe 600.000-de oameni: • ¦ greviste în Belgia
raport. El a arătat că în cursul lui de partid din Dnepropetrovsk, detaşament de partizani cu o
septenalutuj (1959-1965) produc Odesa, Petrozavodsk şi alte o- BRUXELLES 17 (Agerpres)'.
ţia globală a .industriei Azer subunitate de poliţie au fost u- — După cum anunţă agenţia
baidjanului va spori aproxima raşe din Uniunea Sovietică. Co
muniştii din U.R.S.S. aprobă în
tiv cu 90 la sută iar producţia unanimitate hotărîrile celui de-al ană de Haydn, Patetica de Ceai- pe ceea ce este principal—muzi Colonialiştii britanici intensifică France Presse, greva minerilor
mai multor ramuri ale îndustri- XXI-lea Congres al P.C.U.S., , în kovski şi concertul nr. 2 pentru ca, forma, ritmul şi caracterul din Borinage, cel mai mare ba
ei grele — de: 2,5-5 ori şi mai care este trasat programul con- vioară şi orchestră de Prokoîiev, general emoţional". Un alt ziar pregătirile împotriva mişcării zin carbonifer din Belgia, înce
strucţiei desfăşurate a comunis in prima audiţie. englez, „News Chronicle" subli de eliberare naţională pută la 13 februarie, s-a trans
bine. • mului în U.R.S.S. niază că „Silvestri a făcut cea format în grevă generală.
Sub titlul „Adevărata artă
La adunarea activului de par-
In R. P. Ungară a în c e p ! con stru cţia în serie prin artiştii romîni", ziarul mai vie impresie dintre dirijorii SYDNEY 17 (Agerpres). — pe de şoc) cu baza la Singapore In dimineaţă zilei de 16 febru
Oi@se§ „Manchester Evening News" oaspeţi din acest sezon. Simfo După cum reiese din ştirile apă va fi echipată pentru operaţiuni arie numeroşi muncitori şi func
scrie printre altele : „Constaniin nia de Haydn a fost dirijată cu rute în presa australiană, colo militare în Oceanul Pacific, O- ţionari, precum şi personalul
BUDAPESTA 17 Corespon viitori. Numai Argentina a co Silvestri ne-a făcut o vizită pen multă atenţie şi precizie. Pateti nialiştii britanici îşi intensifică ceanul Indian şi Marea Chinei. magazinelor comerciale din lo
mandat 50 de automotoare Die tru a-şi confirma reputaţia Pa ca a fost electrizantă. Ea s-a pregătirile agresive împotriva calitatea Mons, şi-au încetat
dentul Agerpres anunţă : Planul sel. Asemenea comenzi au mai tetica a fost cum nu se poate bucurat de o prezentare care îţi mişcării de eliberare naţională Acest plan este considerat ca munca în semn de solidaritate
trienal a pus în faţa oamenilor sosit şi din partea Căilor Ferate mai aproape de intenţia compo taie răsuflarea. Voicu este un din ţările Asiei. Intr-o declara un nou pas ai guvernului brita cu minerii.
muncii din industria construc Ungare, U.R.S.S., R. P. Polone. zitorului". Despre măiestria in violonist de cea mai înaltă cla nic în cadrul măsurilor pentru
toare, de maşini a R. P. Ungare terpretativă a lui Ion Voicu, a- să". ţie făcută la Sydney şi reprodusă înăbuşirea mişcării de eliberare Totodată la Quaregnon, loca
sarcina de a reprofila construc Iugoslaviei şi Birmaniei. celaşi ziar a scris : „Solistul, un de ziare,, amiralul V. G. Begg, naţională din Extremul Orient, litate situată în apropiere de
ţia de locomotive şi de a trece la O altă uzină încadrată în în tînăr violonist excepţional a in Continuîndu-şi turneul în An comandantul adjunct al flotei în special a mişcării de elibera Mons, a fost organizat un miting
construirea de locomotive Diesel terpretat concertul de Prokoîiev glia, Constantin Silvestri a diri britanice din Extremul Orient, re naţională din Malaya. de protest la care au participat
de diferite tipuri. Uzinele reunite făptuirea acestei sarcini este u- cu o mare vigoare şi totodată jat un concert Ia Scheîîiefd care, a dezvăluit că o puternică uni peste 15.000 de muncitori. La
„Ganz Mavag“ au fost profilate zina „Wilhelm Pieck“ din Gyor. cu expresivitate tandră şi tehni de asemenea s-a bucurat de un Begg a precizat că această li sfîrşitul acestui miting a fost
In cursul anului 1959, uzina va că de virtuos". succes deosebit. tate britanică de comandos (tru- mitate de comandos va fi folosită
pentru a deveni principalele con fabrica de trei ori mai multe împotriva „tulburărilor locale“. adoptată o rezoluţie în care se
structoare ale acestor tipuri de motoare Diesel ca în anul trecut. Ziarul „Manchester Guardian" -m- Cînd acţiunea poliţiei va fi ne condamnă hotărîrea conducerii
locomotive. In cursul anului Continuînd s ă . producă şi în a- sub titlu;) „Solist şi dirijor ro- cesară a spus el, o asemenea minelor de a închide numeroase
1959 aceste uzine vor produce cest an în serie locomotive Die mîni cu orchestra Halle" scrie S I A N U K : „Chilia ne forţă de şoc se va 'duce la faţă puţuri. In încheiere rezoluţia a-
120 de locomotive Diesel, prin sel, colectivul uzinelor din Gyor „Dirijorul este destul de cunos locului pentru a înăbuşi tulbură rată că dacă conducerea minelor
tre care 70 de locomotive Diesel a trecut şi la fabricarea a 10 lo cut în ultimul timp la Londra. respectă întotdeauna“ rile de la bun început. Begg a .nu va renunţa la hotărîrea sa,
electrice de 400 G.P. Uzinele au comotive Diesel hidraulice, co Solistul este la prima sa vizită mai arătaL că această forţă de greva generală se va extinde şi
primit comenzi şi ¦pentru anii aici. El a reînviat un obicei DJAKARTA 17 (Agerpres). ca asemenea ţări să nu se a- şoc va fi sprijinită de o mare în celelalte bazine carbonifere
mandate de căite ferate. vechi, dar neuitat în Anglia, de Intr-un interviu acordat agenţiei mestece în afacerile interne ale forţă de elicoptere şi avioane din sudu! Belgiei, organizîndu-se
Antara, primul ministru al Gam- Cambodgiei. pentru transportul trupelor. totodată un marş de protest spre
Bruxelles.
Cine împiedică normalizarea comerţului bodgiei, Sianuk, a declarat că Referindu-se la R. P. Chineză, Sarcina principală a Guineei:
sovieto-american? blocul agresiv al S.E.A.T.O. a el a spus ; „Dacă unora le place lichidarea răm ăşiţelor colonialismului
desfăşurat o activitate de ames sau nu, China există. Pot deve
tec făţiş pe scară largă în afa ni prietenii Chinei sau duşmanii
M O S C O V A 17 (A g e r p r e s ) . - T A S S a căror va lo a re s-a r p u tea rid ic a la co n cu ren tă a ţă rilo r sla b d e z v o lta te cerile interne ale Cambodgiei. ei. Noi am ales să fim prie
transm ite tex tu l' prescu rtat al in terviu citeva m iliarde de dolari in urm ătorii sub raport econom ic şi de a încerca Sianuk a arătat în continuare tenii ei, a subliniat Sianuk. PRAGA 17 (Agerpres). — cultura precum şi din întreaga
lui acordat de Nikcdai P atolicev, m in is ani, sporirea exporturilor de mărfuri să provoace o ciocnire in tre noi şi ele, că consulul geheral al Vietna El a spus că corespondenţii de DuRă curb anunţă agenţia Cele- viaţă a ţării. Arătînd că Guine
trul C om erţului E xterior al U .R .S.S.. sovietice in S.U .A ., crearea unei baze Structura exporturilor sovietice, ca şi mului de sud, Nod Trong Kiel, presă englezi şi americani l-au kă, Keita Fodeba, ministru de" in ea este o ţară agricolă în pro
unui corespondent al ziarului „P raoda“. juridico-contraciuale norm ale. In m o a im porturilor, este atît de largă şi a fost conducătorul activităţii de întrebat adesea dacă nu-i este terne al Republicii Guineea şi porţie de 85 la sută, el a subli
m entul de faţă, a subliniat N ikolai variată, incit putem in m od praciic să subversiune în Gambodgia. Sia teamă de activitatea subversivă membrii' al delegaţiei guverna niat că se depun eforturi pentru
R eferindu-se la recentul discu rs al P atolicev, volum ul com erţului U .R .S.S. stabilim cu orice ţa ră schim buri reci nuk a condamnat de asemenea a Chinei. mentale a acestei ţări. care a vi înfiinţarea de cooperative de
lui U illon, su bsecretar de sta l al cu S.U .A . este cu iotu l neînsem nat. proc avantajoase de m ărfuri fără să provocările la care s-au dedat zitat Cehoslovacia timp o producţie şi de consum în regi
S.U .A ., ro stit la 27 ianuarie la N ew După părerea noastră, o asem enea si aducă prejudicii unor terţe ţări. Tailanda şi Vietnamul de sud. Sianuk a declarat în continu unile rurale şi că se obţin suc
Q rieans, PatoM cev arată că acest d is tuaţie este anorm ală, dar ea nu d e are că afirmaţiile despre activi săptămînă, într-un interviu a- cese în această direcţie. In pre
curs este pătruns de spiritul războiului pinde de U niunea S ovietică. Anularea P atolicev a scos in eviden ţă nete Sianuk a subliniat că în pre tatea subversivă desfăşurată de zent, a spus el, noi sîntem sin
jc c e . unilaterală de către S tatele U nite a m einicia afirm aţiei lui D illon că in în zent problema cea mai impor China în Gambodgia sînt o min eordat radioului cehoslovac s-a gura ţară africană care are un
acordului com ercial din 1937, ca şi in deplinirea planului ei septen al Uniunea tantă o constituie pentru Gam ciună grosolană. „China, a spus minister al Agriculturii şi Co
N ikolai P atolicev subliniază in in troducerea de către autorităţile am eri S ovietică s-ar bizui intr-o m ăsură con bodgia proiectele Economice, de el, ne respectă întotdeauna“. ocupat de situaţia actuală din operaţiei. Industria naţională
ter viu l său că D illon a fosi călăuzit cane a unor in terdicţii şi restricţii in siderabilă pe obţinerea de m aşini şi oarece este necesar să fie ridicat Guineea şi de perspectivele de este practic inexistentă iar bau
de dorinţa de a tem pera zelul cercu ceea ce priveşte livrarea de m ărfuri nivelul de trah al poporului. ¦ Sianuk a calificat ca minci.ună dezvoltare ale acestei ţări. Fo xita care se găseşte în această
rilor de afaceri am ericane care, in ul am ericane către U niunea S ovietică, m ă utilaje din ţările occiden tale. _ Planul sfruntată afirmaţia că Cambod- deba a arătat că principala sar ţară este exportată de firme
tim a v re m e , m a i a le s in le g ă tu r ă cu surile discrim in atorii faţă de m ărfurile Sianuk a menţionat că Gam cină a Republicii Guineea este franceze, americane, italiene, el-:
v izita lui A n astas M ihoian in S.U.A:, sovietice la introducerea lor in S.U .A . nostru septenal, a spu s P atolicev, se bodgia, care este dornică de gia este folosită de China pen în .prezent lichidarea rămăşiţe veţiene şi canadiene, care o pre
m anifestă uu viu interes m ereu cres- sprijină pe baza tehnică a resurselor pace, doreşte să colaboreze cu tru desfăşurarea de acţiuni siib- lor colonialismului din economia,
cind faţă de problem ele norm alizării interne ale statu lu i sovietic. Dacă orice ţară, indiferent de deosebi v -sive în unele ţări vecine.
cercurile gu vern an te ale unor ţări oc
ş i d e z v o ltă r ii. c o m e rţu lu i s o v ie to -a m e ¦— to a te a c e s te a au fo s t d ic ta te d e p o c id e n ta le c re d c ă în d e p lin ire a p la n u lu i rile dintre orînduirea de stat. lucrează în aluminiu în ţările
rican. litica „războiului rece", p rom ovată de septenal, procesul tehnic continuu al Singura condiţie, a spus el, este CuvMarea premierului Kassem respective. Fodeba a arătat că
guvernul S.U .A. ţării noastre ar depin de de com erţul cu la conferinţa studenţilor din Irak în viitor Guineea intenţionează
O au pin du-se d e situ aţia în ceea ce ele, de a ch iziţii de u tilaje de p este ho Aproape I.00P.000 să prelucreze toate fnateriile sale
priveşte com erţul dintre U .R .S.S. şi După cum a arătat N ikolai P atoli tare, părerea lor este profu nd eronată. de şomeri în AngHa prime în ţară.
S.U .A . şl posibilităţile de dezvoltare cev, D illon afirm ă in m od arbitrar că
a apesiuia, 'N. P atolicev arată că în structura exporturilor sovietice s-ar N. P a to lice v a sp u s că este cil iotu l LONDRA 17 (Agerpres). — BAGDAD 17 (Agerpres). — ei, în dezvoltarea culturii şi şti In ce priveşte perspectivele
m esajul adresat de N. S. H ruşciov pre deosebi in m od esenţial de structura n eîntem eiată declaraţia lui D illon po TASS anunţă : La 16 februarie, inţei. de dezvoltare a culturii, Fodeba
şedintelui E isenhow er au fost indicate exporturilor ţărilor capitaliste cu un triv it căreia U n iu nea S o v ietică ar -in Potrivii datelor oficiale publi la sediul cinematografului „Ka- La conferinţă asistă o delega a menţionat că în prezent se
sub o form ă concretă căite posibile de nivel înalt de dezvoltare industrială. ten ţion a să „a c a p a reze“ ţă rile m ai pu cate la Londra, în cursul unei construiesc mii de şcoli, setea'
singure tuni — decembrie 1958
dezvoltare a relaţiilor econom ice sovie- După cit se pare, D illon a avui ne yam“ s-a deschis într-un cadru ţie a Uniunii Internaţionale a
lo-am ericcuie: achiziţionarea de călrc voie de o declaraţie cu privire la ţin d ezvo lta te sub raport econom ic — numărul şomerilor a crescut festiv conferinţa Uniunii naţio Studenţilor în frunte cu Jiri Pe de învăţămînt fiind foarte mare.
„prin m etodele com erţului şi ajutoru in Anglia cu 89.000 5e oameni, Fodeba a arătat în continuare
U niunea S o vietică in S.U .A . a unor structura exporturilor sovietice pentru lui“. F aptele arată că colaborarea a- cea mai 'importantă creştere lu nale a studenţilor din Irak. Kas likan, preşedintele U.T.S. Din de că în munca de construcţie a
utilaje industriale şi a altor m ărfuri, cesto r ţă ri cu U n iu n ea S o v ietică le nară a numărului celor fără de sem, primul ministru al Irakului, legaţia U.I.S. Iac parte repre ţârii au fost* atrase organizaţiile
a î‘n fă ţiş a U n iu n e a S o v ie tic ă d r e p t © aju tă in dezvoltarea econom iei lor na lucru, atiingînd un total de a rostit ov'scurtă cuvîntare de sa zentanţi ai organizaţiilor studen sindicale, femeile, şi tineretul.
------------------------------------ ţio n a le . 620.000 de şomeri în întreaga lut. „Dacă vom fi uniţi, a spus Inginerii, medicii, profesorii,
ţară. Ziarul -„Daily Herald“ sub el, duşmanii noştri nu se vor ţeşti din Algeria, R. P. Chineză,. tehnicienii, întreaga intelectuali
Ca exem ple de colaborare rodnică, putea amesteca în treburile in Brazilia', Venezuela, Cehoslova tate din Africa occidentală, a
liniază că numărul şomerilor terne ale ţării noastre. De aceea, cia, R. D. Germană, Africa nea subliniat Fodeba,. îşi oferă ser
N ik o la i¦ P atolicev a citat construirea „ascunşi“, adică al celor care trebuie să colaboraţi. între voi gră, Uniunea Sovietică, Bulga viciile sale guvernului Republi
găsesc de lucru doar citeva ore pentru a nu permite duşmanilor ria, R. D. Vietnam şi Birmania. cii Guineea'.
cu ajutorul U .R .S .S . a oom binatului pe săptămînă şi a celor nede- să profite de divergentele voas
siderurgic de la Bhilai (In d ia ), cola clairaţi este aproape la fel de tre“. Lucrările conferinţei vor con
borarea U .R .S .S . cu R epublica Arabă -mare, astfel incit, scrie ziarul, tinua pînă la 20 februarie.
U n ită în vederea înfăptuirii planului
de dezvoltare econom ică a acestei
ţă ri, in co n stru irea baraju lu i d e la „numărul real al celor fără de Primul ministru a urat stu •raxurosuunmiBaot
Assuan. lucru este aproape de 1.000.000“. I denţilor succes în slujirea patri- JOI 19 FEBRUARIE 1959
Spectacole cinematografice
Âdmcirea crizei din partidele socialist francez DEVA: Deasupra noastră este ace cuiul; SIMERIA: Inima nu uită j
laşi c e r ; PETROŞANI: Vrăjitoarele
şi social-democrat Italian din Salem ; Jan Ziska ; ORĂŞTIE : TEIU Ş: Don Giovani; APOLDU DE
Surprize pe stradă ; HAŢEG; Jan SUS : Pe acelaşi drum : ZLATNA : In
PARIS 17 (Agerpres). — In prezent partidul socialist senatorul Le Bail, deputatul Jus- H usz! ALBA IULIA: Mînăstirea din venţie diabolică ; BARU MARE : Fla
Peste 3 săptămîni vor avea loc trece printr-o criză serioasă : în kiewenski, profesorul Log ier şi Parma ; Simfonia dragostei; BRAD : căra stinsă; LONEA : Un nou număr
în Franţa alegeri municipale.
Situaţia din preajma alegerilor rîndurile lui creşte nemulţumi alţii. Zile trecute Vincent Auri- Idolul de s a re ; ILIA; Balada voini- de atracţie.
se caracterizează prin intensifi rea ; politica lui Guy Moilet a ol, fostul preşedinte al republicii
carea nemulţumirilor faţă de fost asprii criticată la ultima se a dat publicităţii declaraţia sa IRI A m i o
siune a Consiliului naţional al în care anunţă părăsirea acestui
politica guvernului şi în primul partidului. In ultimul timp rîn pariiu, condamnînd cu asprime PROGRAMUL’ 1 : 8,30 AJuzică ; 9,00 PROGRAMUL' I I : 14,07 Muzică
rînd faţă de măsurile sale finan durile partidului socialist s-au poziţia lui Guy Moliet. Muzică din opere; 10,00 Muzică popu populară romînească; 15,30 Muzică u-
ciase, şi economice care au rărit şi mai mult datorită demi lară romînească; 10,30 Muzică de es şo ară; 17,30 Muzică uşoară; 19,30
spulberat iluziile multor oameni. siei din partid a multor membri tradă! 11,25 Melodii populare romî- Romanţe şi oeardaşuri m aghiare; 20,00
In aceste condiţii; în care ten printre care şi unii fruntaşi ai
ROMA 17 (Agerpres). — neşti; 12,35 Doine şi jocuri populare Emisiunea : Gospodari, iniţiative, reali
dinţa spre unitatea de acţiune a partidului. La început a părăsit Scindarea partidului social-de- romîneşti; 14,00 Concert distractiv; zări ; 20,15 Solişti romîni de muzică
forţelor de ştînga pentru apăra partidul aşa-zisul grup al mino moorat din Italia se adînceşte.1 .45,10-Cu, cînte'cul şi jocul prin lumea uşoară; 20,45 Jocuri populare romî
rea intereselor oamenilor muncii rităţii în frunte cu Daniel Ma 'Federaţiile social-democrate din' întreagă}- 16,00 Evocare muzicală: neşti î 21,45 „Părinţi şi copii“ ; 23,40
se intensifică, devine mai limpe
Savanţii sovietici aduc o contribuţie vastă la lucrările ştiin de ca oricînd caracterul funest yer, apoi un grup de lideri ai provinciile Trevizo, Bergamo, şi Traia’n Grozăvescu; 16,40 Muzică u- Melodii populare romîneşti.
ţifice din cadrul Anului Geofi-zic Internaţional -prelungit. al politicii scizioniste dusă .de partidului în frunte cu Depreux, Sondrio, au hotărît cu o mare şoară; 18,30 Formalii de amatori în
conducerea partidului socialist Verdier, Savary, oare au fost ne majoritate de voturi să iasă ’din studiourile noastre; 19,05 Tribuna Ra BULETINE DE ŞTIR I; 5,00 ; 6,00 J
IN FO TO : Doctorul în ştiinţe fizico-ma-tematice pro-f. N. mulţumiţi de faptul că conduce dio Din istoria luptei dintre ştiinţă 7,00; 8,00; 11,00; 13,00; 15,00;
Pavlov şi candidata în ştiinţe fizico-matematice P. Afanaseva
francez şi în primul rînd de se rea partidului a sprijinit proiec partidul social-democrat şi să se şi religie, de prof. univ. I. B anu; 17,00; 19,00; 20,00 ; 22,00; 23,52
pregătesc o nouă aparatură pentru cercetări nocturne.
cretarul general al acestui par tul anti-democratic de constitu alăture la „Mişcarea unită a ini i 23,00 Uverturi şi potpuriuri din ope- (programul I); 14,00; 16,00; 18,00;
tid —¦Guy Mollet,- ţie. Ulterior au plecat din partid ţiativei socialiste^ 1 rete. 21,00; 23,00 (programul II).
Redacţia şl adm inistraţia ziarului str. 0 M artie nr. 9, Telefon: 188 J 189 1 75. Taxa plătită în num erar conform -aprobării Direcţiunii Generale P .l i C R . n r , 236,320 din 6 noiembrie • 1949.