Page 62 - 1959-02
P. 62
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1295
MCTSEraBBnBCSSB
p a g ln JOOOOOO J o
ooooo
’ o ooooo
) OOOOOOO
Tînăra Ioana
Stanciu de la fa
In întîmpinarea festivalurilor Brigadă de tineret harnică brica „Simion Băr-
nuţiu" din Sebeş
s-a calificat de cu
La fabrica „11 Iunie" din Orăştie, loare de 15.000 lei. La construirea rînd la locul de
muncă şi aduce a-
regional si moi di al al t i n e r e t u l u i brigada utemistă de muncă patriotică băii s-au evidenţiat: Petre Zagoni, cum un aport deo
se bucură de multă apreciere datorită Florea Acumurloaie, Zoltan Zagoni, Pe
acţiunilor şi a rezultatelor obţinute în tru Focşan şi alţii. Tot în acest an, sebit la realizarea
Organizarea şi desfăşurarea lipsuri. Desfăşurarea etapelor ţinerea a cît mai bune rezultate muncă de cei 54 de tineri care o al membrii brigăzii de muncă patriotică sarcinilor de plan.
festivalurilor tineretului a deve festivalului trebuie să ducă la la învăţătură şi pentru legarea cătuiesc. au depus suina de 900 Iei în contul In clişeu : Tînă
nit o tradiţie din cele mai fru mărirea contribuţiei tineretului cunoştinţelor teoretice de prac celui de-al Vll-lea Festival Mondial al
moase în regiunea noastră. Ex în industrie, pentru creşterea tica construcţiei socialiste. Astfel, brigada U.T.M. de muncă pa Tineretului. ra Ioana Stanciu
perienţa celor două festivaluri triotică condusă de Aurel Prună a la locul de muncă.
regionale organizate în anii tre producţiei şi productivităţii mun De asemenea, festivalu construit în acest an o baie în va
cuţi a arătat că ele sînt un mi cii, pentru reducerea preţului de rile trebuie să constituie
nunat mijloc de educare comu cost prin instituirea unui sever un prilej de îmbunătăţire Postul utemist de control ajută
regim de economii. Pînă la cel a vieţii interne de orga
nistă a tineretului, de mobiliza de-al Vll-lea Festival Mondial nizaţie, de întărire a organiza In cadrul fabricii „11 Iunie“ din Or- mist de control, Dionisie a lichidat cu
re a acestuia în vederea partici
pării la munca şi lupta pentru va trebui să raportăm partidu ţiilor prin primirea în U.T.M. răştie, funcţionează un post utemist lipsurile şi-şi realizează norma în pro oooOOoOOoooOOooOoOoOoOoO
traducerea în viaţă a hotărîrilor lui realizarea de economii în va a celor mai buni tineri devo de control al cărui responsabil este porţie de 112 la sută.
partidului. loare de 13.000.000 lei, prin ex taţi cauzei clasei muncitoare, Ioan Dragomir. Îndrumat îndeaproape o oooo oo Oo oo
tinderea iniţiativelor valoroase de .continuă ridicare a nivelului de organizaţia de bază U.T.M. (secre I. ZAHARIA
Faptul că cel de-al IlI-lea ale tineretului de la uzinele politic, ideologic şi cultural al corespondent OOOOOOO o o
Festival regional al Tineretului ,,Progresul" Brăila, „Tudor Vla- tineretului. tar Ion Vîjdea), postul utemist' de con
din regiunea noastră se orga dimirescu“ Bucureşti, „Enczel Desfăşurarea etapelor festiva trol combate cu multă tărie lipsurile Fişe pentru un erou de roman
nizează în cinstea celui de-al Mauriciu“ Tg. Mureş, G. M. lului şi în special desfăşurarea din anumite locuri de muncă.
Vll-lea Festival Mondial al Ti Reşiţa şi altele. In cinstea Fes primei etape să ducă la o dez
neretului şi Studenţilor de la tivalului Mondial, în cadrul re voltare şi îmbunătăţire simţitoa Datorită activităţii postului utemist
Viena, trebuie să constituie un giunii noastre se vor crea încă re a activităţii culturale desfă de control, disciplina în muncă s-a îm
puternic imbold pentru mobili 400 brigăzi de producţie ale ti şurată de către tineret, să con bunătăţit, iar rebuturile s-au redus sim ...Nu, tînărul acesta n-a fă urmă, săltindu-şi mai bine cu- steagul fruntaşilor. Seara dan
zarea întregului tineret la lupta neretului şi 138 posturi utemiste tribuie la îmbunătăţirea reperto- ţitor. cut nici o ispravă senzaţiona făraşul pe umăr, a luat-o gră sau cu „brigada de fete". La
pentru îndeplinirea şi depăşirea de control. Se va desfăşura o riilor, la legarea acestora de In urma ajutorului primit din partea lă. Nimic care să-l facă ves bit către gară. Nu şi-a întors colţul roşu, duminica, asculta
sarcinilor planului de stat pe a- largă muncă de mobilizare a ti specificul local, de îndeplinirea postului utemist de control, tînărul Lu
nul 1959. Delegaţia tineretului neretului de la oraşe şi sate pen sarcinilor construcţiei socialis dovic Bogdan care înainte întîrzia, a- tit peste noapte. Viaţa, lui — niciodată, capul. cu răsuflarea oprită extraordi
din R.P.R. care participă la Fes tru colectarea a 6.000 tone fier te. Trebuie lichidată tendinţa ca
de la sătucul cu case mărun Pleca a-cum spre o altă viaţă: narele isprăvi ale oţelului în
te, toropite de soare, şi pînă * !ii # cele o mie şi unu de caturi ale
tivalul Mondial, trebuie să poa vechi. festivalurile comunale şi pe în cum este punctual. La fel s-au pe aici, în Hunedoara — e o ne Hunedoara... A coborît din construcţiei socialiste; pe ur
tă arăta cu mîndrie tinerilor din treprinderi să se limiteze la un trecut lucrurile şi cu Gheorghe Acu curmată linie dreaptă; pe ea, mă ridica mina şi cerea lămu
lumea întreagă minunatele rea Pentru mărirea contribuţiei ti scurt program artistic care, în murloaie. Ion Dionisie era mereu sub zilele şi nopţile se înfăşoară tren cu inima strinsă. Marele riri. Altădată, se urca pe sce
lizări obţinute de tineretul nos neretului la construirea obiecti unele cazuri, avea un slab con normă, Criticat de către postul ute- strîns, ca un cîntec pe propriul oraş — cu cerul său negru de nă. Recita din Maiakovschi,
tru. De aceea, organizarea şi velor prevăzute în planul de stat ţinut educativ şi mobilizator. In său refren. Totul e simplu, lim fum. şi roşu de flăcări, cu co Tulbure şi Deşliu, apăsind cu
desfăşurarea celui de-al IlI-lea pe anul 1959 şi pentru o mai vederea desfăşurării festivalului, -0 - pede, nespus de drept... Dar loşi metalici plini de vuietul voluptate pe rimele mai dure,
Festival regional al tineretului largă dezvoltare a muncii volun organizaţiile de bază U.T.M., în ______________________i_____ drumul vieţii lui e drumul de necurmat al prefacerilor indus mai „bărbăteşti“.
trebuie să constituie un puter colaborare cu căminele cultura frumuseţe al epocii noastre. triale — l-a neliniştit la Înce
nic mijloc de afirmare a minu tare, patriotice, va fi declarat le, comitetele sindicale şi cele f „ < V \A A A / put. „Neliniştit“ e puţin spus. Şi anii au trecut... Tinărul
natelor condiţii de dezvoltare şantier regional al tineretului, lalte organizaţii de masă, cu *** Mai degrabă: inspăimîntat. I brigadier a stat, apoi, luni în
create tineretului în anii regi lucrările pentru alimentarea cu sprijinul organelor şi organiza sma părut că nimerise intr-o tregi pe banca şcolii de cali
mului democrat-popular, de e- apă a oraşului Deva. Totodată ţiilor de partid, trebuie să lupte ...Liniştea apasă totul pe a- lume ciclopică, în care vechile ficare. A descifrat tainele plăs
ducare a tineretului nostru în se va duce o susţinută muncă de pentru crearea de noi formaţii coperişurile satului, placidă şi raporturi dintre om. şi natură muirii oţelului, fontei. A învă
mobilizare a tineretului pentru artistice, pentru atragerea ma grea ca apa unui lac. Zgomo erau desfiinţate. ţat să conducă colosul metalic
spiritul patriotismului socialist a participa la muncă voluntară jorităţii tineretului în activita tele vieţii — cucurigul matinal la construcţia căruia îşi adu
şi al internaţionalismului prole pe şantierul naţional Teiiuc-Va- tea cultural-sportivă. al cocoşilor, scîrţîituT cumpe- Dar în curînd. s-a obişnuit sese aportul. In scurt timp a
tar, al frăţiei de luptă ă tinere du! Dobrii. In acest scop se vor nii fîntinii din deal, scîrţîitul cu toate. Şi cu priveliştea ma devenit fruntaş in producţie.
crea pînă la Festival 300 bri carelor pe pietrişul şoselii, şu rilor furnale, deasupra cărora
...Şi in tîrziul serilor, cind
găzi de muncă patriotică în care ierul vîntului prin frunzişul cerul tremura ca dogorit de o — ieşind de la un spectacol
tului romîn cu tineretul naţiona vor fi cuprinşi peste 10.500 ti Gel de-al IlI-lea festival re copacilor şi chiotul flăcăilor, plită înroşită; şi de cuptoarele
lităţilor conlocuitoare, cu tinere neri. Mobilizarea tineretului la gional al tineretului din regiu noaptea cind veneau de la vreo oţelarilor, din care • irumpeau de teatru — îşi. purta paşii
lul sovietic şi al celorlalte state munca voluntară de către or nea Hunedoara se va desfăşu spre locuinţa nouă, frumoasă,
socialiste, al colaborării şi uni ganizaţiile U.T.M. se va desfă ra în zilele de 20-21 iunie a.c. petrecere ţinindu-se de după ca dintr-un vulcan vîlvătăile: din oraşul muncitoresc de pe
tăţii de luptă cu tineretul iubi şura sub lozinca: „Să înfrumuse cap — se năşteau şi mureau şi cu clădirile masive, întune dealul Chizidului, zâmbea ima
tor de pace din lumea întreagă. ţăm oraşele şi satele regiunii Avem siguranţa că sub fără ca tînărul nostru să le mai cate, severe ca nişte temple, ginii ce se desemna, cite o frin-
Pentru a întîmpina cu cinste cel noastre!“ In cadrul acestor ac conducerea Comitetului re- audă., măcar.; erau simple pî- ale fabricilor de cocs şi dolo- turâ de clipă, pe drumul din
de-al 111-lea Festival regional şi ţiuni se vor repara şosele, po giortai de partid şi cu sprijinul raie ce hrăneau apa liniştei. mită, ale aglomeratorului de spre gara hunedoreană: un
cel de-al Vll-lea Festival Mon duri, se vor amenaja spaţii verzi, efectiv al tuturor organizaţiilor Prea mare linişte pentru satul minereu sau ale centralei ter
dial al Tineretului şi Studenţi terenuri sportive şi se vor îngriji de masă, al întreprinderilor şi prea mic. moelectrice ; şi cu ţipetele pre flăcăiaş cu pălăria veche, tur
lor, pe baza experienţei anilor mc nimeritele istorice patronate instituţiilor din regiune, vom tită, ce păşea în cetatea oţelu
trecuţi, este necesar ca organi de către tineret etc. reuşi să desfăşurăm acest festi — Tată, eu mă duc la Hu lungi, guturale, ale sutelor de
zaţiile U.T.M. să desfăşoare o val în cele mai bune condiţiuni. Tînărul candidat de partid nedoara. învăţ meserie, ciştig... trenuri cu oale în care cloco lui... un ţărănuş ce privea cu
La sate' desfăşurarea festiva Pavel Berta este prirn-topitor la gura căscată furnalele proptite
mai susţinută muncă politică de lurilor va trebui să ducă la o Pentru ca tineretul din regiu oţelăria Martin nr. 1 a Combi — Da’ ce să cauţi tu tocmai tea metalul incandescent. Pri de cer...
mobilizare a tineretului în vede mai largă mobilizare a tinere nea Hunedoara să-şi aducă o natului siderurgic din Hunedoa acolo ? veliştile acestea i-au pătruns
rea participării la acţiunile ce tului pentru a participa la mun contribuţie cît mai mare şi să ra. Conştiinciozitatea de care in suflet şi i-au rămas pentru EPILOG
se vor întreprinde în cadrul fes ca de ridicare ă' producţiei agri obţină rezultate cît mai frumoa dă dovadă în muncă, priceperea Era in toamna anului 1951.
tivalurilor comunale, orăşeneşti, cole la hectar şi la transforma se în cinstea Festivalului Mon cu care îşi conduce echipa, l-au Ziarele erau pline de isprăvile totdeauna acolo. Ele au deve Cine e tinărul acesta ? —
raionale. In mod deosebit să se rea socialistă a agriculturii. dial al Tineretului, Comitetul situat printre fruntaşii acestei miilor de brigadieri care con
pună mai mult accent pe desfă regional U. T. M. Hunedoara ofelării. De altfel despre acest struiau noua Hunedoară; fap nit însăşi viaţa lui. Nu le-ar fi veţi întreba. De ce nu i se spu
şurarea primei etape a festiva Festivalurile trebuie să fie un cheamă întregul tineret din re lucru vorbesc şi însemnatele de te pline de patos şi romantism,
lului. unde în anii trecuţi s-au puternic mijloc de mobilizare a giune în vederea pregătirii lui păşiri de normă pe care le rea schimbat pentru toate bogăţii ne niciodată pe nume ?
manifestat o serie întreagă de elevilor şi studenţilor pentru ob cît mai temeinice pentru festi
le lumii. Scurta poveste de viaţă pe
val.
pe care eroul nostru le citea A muncit la început ca bri care v-am înfăţişat-o, nu-i bio
cu răsuflarea oprită, undeva, gadier. Cu lopata — prima lui grafia unui singur om. E bio
în fundul grădinii, unde lăcus armă in marea bătălie a indus grafia a sute de tineri; sute
tele se hirfoneau, printre frun triei — a răsturnat, zile şi zile, de tineri muncitori ai Hune
ze, cu soarele. Pe urmă se to brazde adinei de pămint la fun doarei de azi — ale căror nu
daţiile viitorilor coloşi de oţel. me figurează de ani de zile
lizează lună de lună. lănea pe spate, cu braţul drept N-a fost uşor. A lucrat adesea in cartea de aur a în
căpătîi, şi privea, ore şi ore, sub biciul usturător al ploii, ade trecerii socialiste — ar putea
CH EM ARE S Au strîns valsul lent al luminii pe cerul revendica in întregime, ca
înalt. Privea pînă cind. ameţea sea, apele de infiltraţie îi strîn- fiind ale lor, faptele şi întim-
TINERI Şl TINERE! « fler v e c h i şi i se părea că albastrul tan geau gleznele in cercuri de plările zugrăvite mai sus. Şi.
gheaţă. Frumoasa uniformă al
In cinstea zilei de 16 Februa dru se sparge şi-şi învălmăşeş bastră s-a făcut cenuşie, sîr- Gheorghe Hangan, şi Alexan
rie utemiştii din cadrul Com te cristalele, că acu, acu, tre m oasă; boneta de brigadier i-e dru Velicu, şi Mircea Popel... ^
In întîmpinarea măreţului eveniment mondial, în regiu înzecească eforturile în aşa fel ca prin munca lor să dea $ plexului C.F.R. Teiuş—-Coşlairiu buie să se întimple ceva... In căzut intr-o groapă peste care Adăugind la fiecare cîteva de- d
nea noastră, în luna iunie, va avea loc cel de-al IlI-lea au iniţiat între 1 şi H februa
Festival regional al Tineretului. Cu acest prilej tineretul viaţă lozincii „SĂ CONSTRUIM MAI MULT, MAI BINE, $ rie o acţiune de strîngere a fie faţa tatălui, socoteala a făcu s-au prăvălit, in clipa urmă talii concrete (IJanganu, de pil- )
din regiunea noastră va avea ocazia să-şi manifeste do rului vechi. Cu această ocazie
rinţa lui sinceră de pace şi prietenie între popoare, hotă- MAI IEFTIN Şl LA TERMENUL PLANIFICAT". Alun- k s-a strîns o cantitate de 4.000 t-o însă „gospodăreşte", cu ae toare, hohotele de nisip ale ex dă, a învăţat trei meserii, cea (
rîrea neclintită de a munci şi lupta cu entuziasmul său kg. fier vechi şi 4.000 kg. tontă
creator, pentru a da viaţă măreţelor sarcini trasate de ple cind astfel, pînă la deschiderea celui de-al IlI-lea $ veche. rul ţăranului care are la buzu cavatorului ce urmărise sce de furnalist, de tractorist şi de
nara din 26-28 noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R. şi ple
nara a Vl-a a C. C. al U. T. M. Pentru aceasta ti Festival regional al tineretului să se realizeze economii $ S-au evidenţiat utemiştii de nar toate meşteşugurile pieţii. na ; lemnul lopeţii s-a lustruit mecanic de pompe de injecţie,
nerelul din oraşele şi satele regiunii noastre este chemai la revizia de vagoane şi staţia
ca, sub conducerea partidului, prin munca sa entuziastă şi la preţul de deviz şi materiale, echivalente cu preţul de | Coşlariu, precum şi cei de la — La Hunedoara, se fac con de frecarea cu palma. Nu, n-a sudorul Velicu lucrează la blu-
plină de abnegaţie, să-şi aducă din plin contribuţia la revizia de vagoane şi depoul de
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1959. cost a 5 apartam ente în blocuri. locomotive Teiuş. Acţiunea de
strîngere a fierului vechi con
Ir cinstea celui de-al V ll-lea Festival Mondial al Ti Chemăm tinerii din satele regiunii noastre să-şi înze- | tinuă. strucţii mari. Asta înseamnă fost uşor. Au fost şi zile cînd ming şi s-a Însurat cu o fostă
neretului şi Studenţilor şi pentru întîmpinarea celui de-al
IlI-lea Festival al tineretului hunedorean, tinerii mineri ceaşcă eforturile pentru creşterea producţiei agricole la i -O - că-i nevoie mare de oameni. Şi a întîrziat la chemarea sirenei brigadieră, Mircea Popel ur
sînt chemaţi să dea peste plan 12.500 tone cărbune
şi să reducă cu 2 lei preţul de cost pe tona de cărbune hectar, pentru dezvoltarea şi consolidarea continuă a sec- I MAGAZIN de-i nevoie mare se dau şi pa (ce dulce e somnul in lumina mează politehnica şi. va deveni
în abataj. Tinerii siderurgişti sînt chemaţi să dea peste
plan 10.000 tone oţel, 20.000 tone aglomerat şi să de torului socialist al agriculturii. In acest scop e necesar ^ rale bune! crudă a dimineţii 1) sau cînd, in curînd inginer), fişa biogra
păşească cu 2 la sută producţia la furnalele 5-6 şi cu
10 la sută producţia la blumingul de 1000. ca tinerii ţărani muncitori, tehnicieni şi ingineri agronomi $ Şi intr-o bună zi, un flă- dintr-o pricină sau dintr-alta, fică nu mai are nevoie de ni
Comitetul regional U.T.M. cheamă pe toţi tinerii mun să desfăşoare o muncă concretă pentru a reda agricul- ^ căiaş cu pălărie veche, turtită, braţul i-a fost mai leneş la mic ; concluzia ei se subînţe
citori din întreprinderile industriale, din transporturi, co
lurii o suprafaţă de 1.500 ha. teren, să contribuie la co- $ cu nădragi de dimie şi cu un treabă. Dar in asemenea mo lege de la sin e :
operativizarea a 4.000 ha. Pentru continua creştere a $ cufăr de lemn pe umăr, ieşea mente, a simţit totdeauna aju Tuturor acestor tineri, Hune
şeptelului de animale, tineretul din satele regiunii noas- $ din sat petrecut de privirile torul tovarăşului mai vîrslnic, doara construcţiei socialiste
tre este chemat să participe la creşterea bazei furajere $ maică-si. S-a mai oprit o dată, prietenul cel mai bun, comu le-a luminat un drum nou, stră
prin defrişarea unei suprafeţe de 200 ha. teren şi curăţirea $ în hotarul comunei, pe un nistul. lucitor, pe care ei păşesc as
a 8.000 ha. păşune. & dîmb. A aruncat o ultimă pri Sîmbăta, dimineaţa, îşi văc- tăzi cu fruntea sus.
Tineretul de la sate este chemat să sprijine efectiv ini- $ vire căsuţelor pipernicite, vi suia cu grijă pantofii şi îşi da E şi acesta un capitol pe ca
ţiativa creării de ferme de creşterea păsărilor şi iepurilor $ triolate de soare, şi ochii i. s-au jos barba (oarecum iluzorie), re literatura vremii noastre va
de casă, pentru creşterea producţiei de carne. In acest § asprit câzindu-i pe casa mare căci în ziua aceea, potrivit trebui, să-l includă neapărat
scop vor fi create un număr de 304 ferme de pui şi 164 $ şi arătoasă a chiaburului la ca tradiţiei ce se îndătinase de la in registrul său vast.
ferme de iepuri în care vor fi crescuţi 15.240 pui şi 388 ^ re slugărise ani încheiaţi. Pe o vreme, brigada lor primea P. ILIESCU
merţ şi cooperaţie şi de la sate, să contribuie din plin iepuri. f al tineretului
la creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului
de cost al produselor. Munca tineretului din regiunea Chemăm organizaţiile de bază U.T.M. din satele regiunii j De curînd magazinul de tex
noastră să se desfăşoare sub lozinca: „C il MAI MULTE tile nr. 1 din oraşul Deva a
ECONOMII PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI NOASTRE noastre să ducă o intensă muncă politică de mobilizare ^ fost declarat magazin al tinere Din aciiviiaiea brigăzilor de muncă patriotică
SOCIALISTE". In felul acesta să realizăm economii în tului. Cu această ocazie tinerii
în vederea participării tineretului la extinderea culturilor ] vinzători Ana Stanca, Olimpia
valoare de 13.910.000 lei. Bota, Teoîil Ursu, Viorel Mo-
Conştienţi de faptul că numai oameni cu o înaltă cali cu plante tehnice: la floarea-soarelui cu 35 ha. şi la sfe- r raru şi alţii s-an angajat să de In urma hotărîrii plenarei a Vl-a a la înfrum useţarea curţii fabricii, cei Pe lîngă tinerii încadraţi în brigă
păşească planul de desfacere C.C. al U.T.M., în raionul Sebeş s-au din Păuca. au lucrat ia construirea de zile utemiste de muncă palriolică ;
fica pot obţine rezultate deosebite în producţie, tot ti clă de zahăr cu 100 ha. In vederea refacerii patrimo- i, între 5 şi 10 la sută. De aseme organizat peste 40 de brigăzi utemiste saivane pentru oile gospodăriei colec restul tinerilor care încă nu fac part
neretul muncitor din regiunea noastră este chemat să nea, aceşti tineri s-au angajat de muncă patriotică. După locul lor tive, cei de la Petreşti au descărca! din astfel de brigăzi contribui
studieze cu perseverenţă ştiinţa şi tehnica înaintată. Ti niului forestier vor trebui plantate cu forţele tineretului | să aibă o atitudine cuviincioa de constituire, ele se eşalonează astfel: peste 12 vagoane de porumb, elevii- ia aplicarea hotărîrii plenarei a VI-
nerii ingineri şi tehnicieni să devină adevăraţi propagan să faţă de cumpărători, să re 16 brigăzi utemiste de muncă patrioti brigadieri de la şcoala medie din a C.C. al U.T.M. muncind cu insufle
dişti ai noului, să ajute pe muncitori la însuşirea unor 200 ha. teren degradat. De asemenea, va fi îngrijită o | ducă eonlînuu cheltuielile de că la sate, 12 la şcoala medie din Sebeş se pregătesc pentru ca în viito ţire la înfrum useţarea satului, comu
cunoştinţe teoretice şi practice bogate. circulaţie a mărfurilor etc. Sebeş şi restul la întreprinderile din rul apropiat să înceapă amenajarea nei, sau a locului de muncă. Astfel, p
suprafaţă de 600 ha.arborele. ^ oraşul Sebeş. In aceste brigăzi sînt parcului elevilor din oraş etc. raion s-au realizat peste 873 ore d
Toate organizaţiile de bază U.T.M. şi unităţile de pio-, PETRU J. cuprinşi peste 920 de utemişti şi ufe- muncă voluntară la care au participa
nieri sînt chemate să intensifice acţiunea de colectare şi Întreg tineretul regiuniinoastre este chemat să parti- | mişte. Demn de menţionat este faptul că 240 de tineri şi tinere.
predare a metalelor vechi. Astfel să facem ca pînă la corespondent şi pionierii, urmînd exemplu! utemişti-
1 iulie 1959 să predăm l.C.M.-ului şi oţelăriilor o can cipe cu entuziasm la manifestările culturale şi sportive $ O dală organizate, brigăzile utemis- lor, se constituie în brigăzi pioniereşti Acţiunea de constituire de noi bri
te de muncă patriotică au şi trecu! de muncă patriotică. Pînă în prezent,
titate de 6.050 tone. în cadrul festivalurilor comunale, orăşeneşti şi raionale. I la realizarea sarcinilor pe care şi le-au in peste 12 unităţi de pionieri s-au găzi utemiste de muncă patriotică ii
Pe şantierele de construcţii tinerii sînt chemaţi să-şi stabilit în şedinţele de constituire. constituit astfel de brigăzi — la Ungu- raionul Sebeş conlinuă.
Fiecare tînăr să se pregătească intens în vederea întîmpi- $ Astfel, tinerii cuprinşi în brigăzile ute rei, Sugag, Roşia de Secaş, Miercurea
miste de la fabrica „Sebeşul“ au lucrai etc. L IULIAN
nării celui de-al 111-lea Festival regional al tineretului, a $
corespondent
celui de-al V ll-lea Festival Mondial al Tineretului şi ;
Studenţilor de h Viena şi în cinstea celei de a 15-a ani- f
versări a eliberării patriei noastre cu realizări cît mai ^
frumoase.
COMITETUL REGIONAL U.T.M .
HUNEDOARA